2,780 matches
-
pildă de urmat, dar de când sosise Tommaso lucrurile se schimbaseră, ceea ce nu se putea tolera. Acceptă pedeapsa cu seninătate, îi simțea totuși lipsa lui Ponzio, căruia i se interzisese să-l mai viziteze. Tommaso, te revolți prea mult, îi spuse Starețul când a luat sfârșit pedeapsa, trebuie să te-mpaci cu necesitățile Bisericii dacă nu vrei să sfârșești pe rug. Voi toți ați fost deja arși pe rugul ignoranței și al ipocriziei, al orbirii cugetului și minții. Zilele voastre sunt precum
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
pușcăriaș, Tommaso a fost dus la mânăstirea din Altomonte. Patru inși îl însoțeau cu ordinul expres de a-l snopi în bătaie dacă ar încerca să fugă sau să comunice cu cineva pe drum. Nu-și întoarse privirile înapoi, dar Starețul su siguranță spiona plecarea lui, drept care Tommaso strigă: Oaia molipsită pleacă, n-o să mai aveți pe cine mulge. VIII La Altomonte a dat de o vrăjmășie pregătită și pusă la punct de mesagerii ce sosiseră înaintea lui. Era tratat ca
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
pentru orice-ar fi făcut, atenționat necontenit să-și facă datoria de călugăr; jurase să respecte regulile și să-l apere pe Cristos așa cum o cerea tradiția mânăstirii și cum un dominican era obligat s-o facă. Începând cu noul Stareț și terminând cu duhovnicul, de la confrații mai tineri până la cei mai vârstnici, avea parte de cuvinte de vrajbă și jigniri. Îl sileau să muncească cât un catâr la câmp, iar seara în bibliotecă, la lumina pală a unei lumânări, trebuia
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
poți să-mi povestești ce-ai mai pătimit. În timpul cinei, Tommaso se însenină cât de cât și gazdele au putut în fine să asculte povestea fugii și peripețiile călătoriei: Am fugit de la mânăstirea din Altomonte fără să cer binecuvântarea cuiva. Starețul, invidios, de trei ori mai ignorant și afurisit, îi convinsese pe toți: prezența mea acolo era veșnic iscodită. Nu mai întâlnisem până atunci o ființă atât de nemernică și răutăcioasă. Eram dușmănit fără înconjur, fiecare cuvânt al meu era interpretat
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
însă a-i cere voie stăpânului sau paznicului. Călugării, așa cum știți, dispun de iscoade în tot locul. Râdea în hohote, își ștergea bărbia și își continua vorba. Nu voiam să mi se întindă vreo cursă de cineva aflat în slujba Starețului de la Altomonte. Căpcăunul acela e mână-n mână cu spaniolii, execută fără șovăire poruncile Viceregelui și e dispus să vândă pe oricine. În sala Casei Tufo se făcu auzit au murmur agitat; putea să existe printre cei de față cineva
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
și nu numai el. Mario del Tufo interveni cu zâmbetul pe buze: Fra' Tommaso, incorigibil mucalit! Nu, Mario, chiar așa i-am spus copilului. Nu știu de ce, dar în acel fel mi s-a părut că m-am răzbunat pe Stareț și pe răutatea celor de la mânăstire. De altfel arderea cărților nu este un privilegiu al Dominicanilor? Gândiți-vă la Girolamo Savonarola, am citit undeva că piazza Signoria din Florența părea un cuptor și că pe toate ulițele adiacente grămezi de
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
să reprezentați înțelegerea și bunătatea nesfârșită a lui Dumnezeu. Aflați cel puțin că me plus olii quam ipsi vini consumpsisse 27. Nu-și dădea seama de ceea ce se petrecea: era vorba de un adevărat proces ce i se intenta; înverșunarea Starețului de la Altomonte atinsese culmea, căci se simțise luat peste picior, ignorat în rolul său ierarhic. Fapt e că, pentru a descoperi unde se ascunsese acel răsculat, înștiințase în scris Inchiziția și pe spanioli. În primele zile de temniță, Tommaso își
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
voiau să lămurească poziția deloc clară a călugărului Campanella. Tommaso nu era impresionat. La întrebări răspundea serafic și ferm; își justifica fuga prin nevoia de a verifica unele texte la Napoli, plus imposibilitatea de a mai îndura jignirile și insinuările Starețului de la Altomonte. Starețul excelează prin cuget și credință. Tocmai de aceea nu m-așteptam la astfel de persecuții. Eu sunt mereu gata să-mi fac datoria, dar dacă ești împiedicat să ți-o împlinești, ți se impută drept greșeală și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
poziția deloc clară a călugărului Campanella. Tommaso nu era impresionat. La întrebări răspundea serafic și ferm; își justifica fuga prin nevoia de a verifica unele texte la Napoli, plus imposibilitatea de a mai îndura jignirile și insinuările Starețului de la Altomonte. Starețul excelează prin cuget și credință. Tocmai de aceea nu m-așteptam la astfel de persecuții. Eu sunt mereu gata să-mi fac datoria, dar dacă ești împiedicat să ți-o împlinești, ți se impută drept greșeală și în acest fel
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
aș merge, dau mereu peste cineva gata să mă înfunde și să mă strivească. Tommaso pronunțase aceste cuvinte cu resemnare, ca și cum ar fi fost vorba de o cugetare; se simțea vânat, și asta cu toată îndârjirea. Da, se contrazisese cu stareții, fugise dintr-o mânăstire și, poate acasă la familia Tufo, îi bârfise oleacă pe spanioli..., dar aici era departe de puterea castiliană. Nu contează politica, nici spaniolii și nici francezii: este vorba de religie. De pildă, se pare că a
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ridică ochii la cer și rămase încremenit privind azurul și puținii nori ce-l pătau. Nu-l lăsară de capul lui; din ordinul autorităților a fost însoțit de patru jandarmi până la mânăstirea San Domenico. Acolo, primirea a fost formală, de la Stareț la Bibliotecar a fost tratat ca un oaspete de onoare, deși nedorit odinioară. Mânăstirea avea o grădină frumoasă. Tommaso se trezea în zori, ieșea să se plimbe sau să citească. Mirosul de rășină al pinilor îi făcea bine, începea să
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
dorința. A murit la câteva zile după acel episod, pe neașteptate. Era 21 mai 1639. Slujba a fost oficiată de Richelieu; niciodată și nimeni nu mai avusese parte de o asemenea onoare. Regele se afla în primul rând, vădit întristat. Starețul de la San Giacomo, un om simplu și blând, cu puțină instrucție, ținu discursul funebru. Vorbi din inimă, cu dăruire, ținuse mult la Tommaso și se referea la el cu emoția unui discipol: "Aparținea stirpei celei mai nobile de când există oameni
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
că în Imperiul Bizantin patriarhul și împăratul constituiau autoritatea ierarhică, în timp ce monahii și laicatul reprezentau autoritatea harismatică. În istoria creștinismului s-au întâmplat numeroase cazuri în care monahii (de la Părinții Pustiei până la călugării din Bizanț și, ulterior, la isihaști și stareți), deși neconfirmați ca succesori apostolici, să se dovedească nu numai îndrituiți să vorbească de cele sfinte, ci și să aibă, în calitate de protectori ai dogmelor și canoanelor, o autoritate mai mare decât cea ierarhică. Existența autorității harismatice, dincolo de contestările venite din partea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și spirit, București, Editura Humanitas, 1996. Noica, Constantin, Echilibrul spiritual, București, Editura Humanitas, 1998. Noica, Constantin, Despre demnitatea Europei, București, Humanitas, 2012. Noica, Constantin, Șase maladii ale spiritului contemporan, București, Editura Humanitas, 2012. Racoveanu, George, Viața și nevoințele fericitului Paisie, Starețul sfintelor monastiri Neamțul și Secul, Râmnicu Vâlcea, Tipografia Episcopul Vartolomeu, 1936. Racoveanu, George, Gravura în lemn la mănăstirea Neamțul, București, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1940. Racoveanu, George, Omenia și frumusețea cea dintâi, București, Editura Predania, 2009. Stăniloae, Dumitru
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Religia, în versiunile stoică și ermetică, dar nu creștină, figurează curent în ficțiunile ei istorice. Dinadins a reconstruit concepțiile religioase ale protagoniștilor săi păgâni, dar ea însăși se ducea rar la biserică, ca și personajele ei creștine. Hadrian, Zenon și Starețul Cordelierilor din Piatra filozofală venereză zei a căror prezență Yourcenar a simțit-o acut, în ciuda scepticismului ei religios. S-ar putea pretinde că ea însăși era atât o stoică încredințată că fericirea își are originea în echilibru, cât și o
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
puțin decât ea14. Yourcenar îl surprinde cum nu se poate mai bine pe romanul Hadrian în timpul acestor aventuri, ca și în timpul uneia fatale, când Antinous se îneacă în Nil. Aceștia sunt bărbați care călătoresc în compania altor bărbați: proconsuli, vasali, stareți, vrăjitori, chiar pederastul Cyprien, unul din asistenții lui Zenon din Piatra filozofală. Scriitoarea este acea femeie ciudată care nu-și găsește locul și care pare să se imagineze în compania lor ca un alt bărbat. Gustave Flaubert în tinerețe: "Sunt
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
se deschide cu o prezentare succintă a primilor lui ani de viață, trecând direct la plecarea lui din Bruges și la studiile lui universitare la Santiago de Compostella și apoi în Spania, unde caută să fie primit în audiență de Starețul Iacobinilor, cunoscut în toată Europa ocultă pentru talentul său în alchimie. În acele zile alchimia oferea o cale spre adevăr pentru cei care puteau pătrunde pe cărările ei misterioase. Zenon se străduie să-și deschidă ochii și să vadă lumea
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
lui Myers își otrăvește stăpânul din cauza patimii pentru Zenon, închipuindu-și cu naivitate că moartea stăpânului îi va netezi calea spre împlinirea ambiției sale desfrânate. A doua secțiune viața încremenită este punctată de conversațiile zilnice dintre Zenon și protectorul lui, starețul franciscan al Cordelierilor, cu care discută întregul curs al chestiunilor umane. Chiar cu starețul, Zenon devenise atât de suspicios încât își ascunde gândurile adevărate. Yourcenar a muncit din greu pentru a-și îmbunătăți această secțiune mijlocie a romanului, etalând cele
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
moartea stăpânului îi va netezi calea spre împlinirea ambiției sale desfrânate. A doua secțiune viața încremenită este punctată de conversațiile zilnice dintre Zenon și protectorul lui, starețul franciscan al Cordelierilor, cu care discută întregul curs al chestiunilor umane. Chiar cu starețul, Zenon devenise atât de suspicios încât își ascunde gândurile adevărate. Yourcenar a muncit din greu pentru a-și îmbunătăți această secțiune mijlocie a romanului, etalând cele mai autentice semnături istorice și filosofice. Capitolul ei central, care poartă numele cărții L
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
ar fi experiențe de magie neagră: ceva ce alchimistul încearcă dar la care renunță în cele din urmă, în căutarea Pietrei Filozofale. Sodomia îi este convenabilă lui Zenon, rătăcitorul și fugarul aflat într-o veșnică fugă, așa cum este heterosexualitatea pentru starețul Henri-Maximilian; totuși nici unul nu are prea mult de-a face cu femeile. Și chiar pentru alte personaje Cyprien, Martha, alții "îngeri" și zeci de personaje minore care adoptă iubirea carnală legătura sexuală este rareori însoțită de un atașament emoțional. Este
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
printr-un mic semn, din ochi, pe coconul său, să săvârșească același lucru. Poporul și dregătorii se aplecară adânc în fața slăvitei fețe a măriei sale. Prea sfințitul sărută mâna cu pecetea de aur; Vodă își împlini aceeași datorie cătră bătrânul stareț. [...] - Noroadelor și creștinilor, zise iarăși stăpânitorul, înălțând aur nou până lângă tâmpla sa dreaptă straja cu rubine a spatei; cunoașteți semnul Domniei mele carele se arată pentru legea lui Hristos-Dumnezeu și pentru rânduiala acestui pământ al Domniei mele. Poftesc tuturor
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
care se pot petrece diferite fenomene ce interesează organele noastre, mai ales că sosesc și multe elemente cu antecedente politice sau penale. De asemenea, aici există și două elemente foste condamnate politic, dintre care A.B., zis C., este chiar starețul Mânăstirii, semnalat cu preocupări suspecte și relații din rândul unor elemente care au activat în organizația legionară și, din lipsă de rețea corespunzătoare, nu cunoaștem aspectele ce ne interesează și de natură a leza interesele statului nostru. Garanția că va
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
momentului un caracter de mare fast, a fost propus un sobor de preoți format din A.T. - episcop, G.R. - vicar patriarhal, diacon V.F. [...], A.R [...], B.I. [...] și F.G. - spiritual la Seminarul Teologic București. Din sobor va mai face parte și starețul M. de la [...]. N.O. „Din sobor fac parte trei surse ale unității noastre [SMBn.n.], o sursă a UM 0544 și o sursă a J Ilfov. În vederea acțiunii, sursele noastre vor fi instruite diferențiat, cu sarcini specifice.” Raport cu propuneri
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
mănăstirii are o suprafață de 800 m2, iar restul de 44 ha aparține GAS-ului. [...] Mănăstirea poate adăposti cca 220 persoane. În urmă cu 60 de ani, mănăstirea a fost întrebuințată ca închisoare pentru infractorii de drept comun.” „Susnumitul A.G. [- stareț], în anii din urmă, după 1944, avea permanent legătură cu numitul H., fost inspector al vechii siguranțe din regimul burghezo-moșieresc și secretar particular al lui Gh. Tătărăscu. Locul pe care este mănăstirea a fost moșia fostului secretar și inspector H.
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
avea permanent legătură cu numitul H., fost inspector al vechii siguranțe din regimul burghezo-moșieresc și secretar particular al lui Gh. Tătărăscu. Locul pe care este mănăstirea a fost moșia fostului secretar și inspector H., în prezent arestat. După exproprierea moșierilor, starețul a întreținut familia acestuia cu diferite alimente pe care i le trimitea la București până în anul 1950. Starețul A.G., fiind un element ostil regimului de democrație populară și neîmpăcându-se cu noua orânduire socială, recurge ca, în mod practic, să
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]