6,328 matches
-
ele pot deveni patru alele distincte. Poliploidia este relativ comună la pești, dar este incompatibilă cu reproducerea la speciile la care s-au diferențiat morfologic cromozomii de sex, întrucât, de regulă, indivizii cu configurații cromozomale XXXX, XXXY și XXYY sunt sterili. În cazul duplicației poliploide, genele setului cromozomal duplicat pot să sufere diferite mutații și astfel să servească pentru îndeplinirea unor funcții noi, dacă genele parentale continuă să îndeplinească în mod normal funcțiile lor obișnuite. Pentru genele duplicate se pot diferenția
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sursă de viață, purificare și terapie. Era în joc o formidabilă solidaritate metafizică între om, pământ, vegetație, cer și ape. Substanța ei era, după Mircea Eliade, una biologică: viața. O crimă adusă vieții umane macula totul, inclusiv pământul. Acesta devenea steril și răzbunător. De multe ori se răzvrătea provocând cutremure și alunecări de teren. Citite în cheie mitologică, tragediile lumii de azi ca și catastrofele viitorului apropiat ar fi (și) inevitabila pedeapsă a desacralizării pământului. Experimentele nucleare, poluarea, distrugerea vegetației și
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
pe baza unor reguli de mult uitate. Doar cei cu legături puternice în exterior reînvață mai facil regulile traiului în lumea liberă, înțelegînd că timpul liber din închisoare s-a scurs inutil și aberant pe caleașcă, la vorbitor, în discuții sterile și relații degradante. Apropierea eliberării e paralizantă, individul nemaiieșind la muncă, nemaiparticipînd la nici o acțiune, așteptînd să treacă vremea, acumulînd emoții tot mai puternice. Dimineața se bărbiereau cu grijă, dar, probabil, emoția momentului îi făcea să se taie. Linii fine
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Polifemo și de la Ordinul Steaua României în grad de Mare Ofițer la... Teleobiettivo d’Oro ă"Mi l-au dat mie și Ginei Lollobrigida!"). Cred, însă, că premiile nedublate de istoriile din culisele lor, ar fi fost doar un adaos steril. — O generație întreagă, în România, nu știe cine sunt. Mă știe după nume, dar nu m-a ascultat niciodată. Un gol cumplit! De aceea, după Revoluție, nu știam unde să cânt mai întâi, pentru ca toți cei care mă pierduseră să
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
prin niște concidențe din astea absurde. Sunt căsătorită de 16 ani, nu am copii, el este cu 8 ani mai mare ca mine și nu putem avea copii, pentru că el a fost bolnav de otită când era copil și este steril, așa spun unii, de și am făcut un tratament destul de îndelungat. Unele prietene zic să schimb cocoșul, dar eu fiind mai lașă, sau redusă nu am acceptat, însă nu am găsit nici cel pe care-l căutam și de care
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
cea majoritară. La Sighișoara, președintele organizației județene, Ion Sân-Georgiu, aprecia că această conlucrare era posibilă deoarece partidul liberalilor georgiști profesa un "naționalism constructiv", care își propunea să atragă pe toți aceia "care nu fac din naționalism o armă de [agitații] sterile și de demagogie ieftină" 679. Cu ocazia ședinței Comitetului central al PNL, din octombrie 1933, Gheorghe Brătianu sublinia ideea că programul partidului înregistrase o modificare, care ar fi trebuit să imprime un caracter național acțiunii politice a georgiștilor. După ce reamintea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
petreceau într-un loc mai retras al grădinii, unde se retrăgea să se odihnească): primeam de fiecare dată avertismentul „Te spun domnului căpitan.“ De spus, nu m-a spus niciodată, și eu am rămas doar cu chinul și umilința insistenței sterile. Curios este că astfel de refuzuri mi se păreau de neînțeles, atribuindu-le răutății celui în cauză. Doar într-o perioadă a vieții mele, când mă detestam fizic, ele mi s-au părut „normale“. Am devenit în această vreme tot
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
guverna orașul presupune asumarea efectelor divorțului dintre urbanizare și industrializare și luarea în seamă a aspirației citadinilor la o mai mare autonomie. În acest nou context, apar cu claritate provocările cărora trebuie să le răspundă conducerea orașului. Trebuie stopate competițiile sterile între municipalități, este necesară garantarea unei mai mari coerențe a proiectelor intercomunale de dezvoltare, se cer create noi dispozitive de solidaritate cu scopul de a pune capăt problemelor apărute prin concentrarea populațiilor vulnerabile, defavorizate. Miza este aceea de a asigura
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
care, în absența unor măsuri corective, poate căpăta accente birocratice. Este vorba de planul proiectării didactice care, de foarte multe ori, pierde din vedere calitatea sa de acțiune prin care se anticipează rezultatele așteptate ale învățării și devine un moment steril, de simplă întocmire a unor documente justificative în relația cu managerul școlar. Aceste aspecte reprezintă doar o parte dintre elementele ce caracterizează organizația școlară și care îi oferă un specific aparte prin raportare la celelalte tipuri de organizații. Dacă ne
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
tuturor elementelor de noutate, cu orice risc. Este nevoie de o analiză riguroasă a tuturor aspectelor pe care acestea le implică, raportarea la o grilă valorică ce va oferi șansa de decantare a elementelor cu adevărat fiabile, valoroase, de cele sterile, superficiale; * educația pentru schimbare nu se raportează doar la dimensiunea individualității, ci și la dimensiunea organizațională a școlii. Vorbim aici de două nivele aflate în raport de interdependență și care nu permit abordări exclusiviste. Fără resursa umană organizația școlară nu
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
cunoașterii științifice la morală, la sursa primară a oricărei activități științifice, care îl leagă pe om de natură și de semeni, îi alimentează pasiunile, sentimentele. Aceasta este necesar înțelegerii din perspectivă istorică și umanistă, mai înainte ca domeniul să devină steril și îndepărtat de viață. Nimeni nu s-a născut învățat, dar a ignora însemnătatea experienței înaintașilor, a valorii umane a progreselor realizate, este de cel mai prost augur pentru domeniul respectiv de cunoaștere. În acest sens, nivelul tehnologic și metodologic
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
preocupările asupra omului, asupra vieții lui sociale, a relațiilor interumane și l-au interesat mai puțin fenomenele naturale. Deosebit însă de sofiști, dialogul socratic stă sub însemnele dictonului cunoaște-te pe tine însuți Aceasta reprezenta o invitație nu la speculația sterilă, ci la aprofundarea problemelor legate de condiția umană, la cunoașterea persoanei, realizată ca raportare la sine. În mod diferit față de vechile concepții asupra sufletului care au apelat la elementele primare de reprezentare din natură, la Socrate accentul cade pe omul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
clădite în ideea de a schița perspectivele unei noi logici a lucrurilor, fundamentale pentru investigația științifică. Viziunea lui Bacon s-a opus ordinii ideologice scolastice de până atunci, care de cele mai multe ori se epuiza într-o mecanică cu finalitate speculativă sterilă. Teoria sa a luat în considerare nevoia de cunoaștere științifică, pe cea de valorificare a experienței predecesorilor, care să confere acțiunilor investigatoare valoare și o putere integrativă necunoscută înainte. Conceptual, în locul lanțului silogistic deductiv riguros moștenit de la Aristotel, Bacon a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Eu nu sunt doar o ființă sensibilă și pasivă, ci o ființă activă și inteligentă; și, cum se pretinde în filosofie, îndrăznesc să am onoarea să gândesc" ( idem, p. 570). În panteismul gândirii sale, Rousseau încearcă să depășească speculațiile filosofice sterile, pentru a concluziona, cu luare aminte, că un om sălbatic, contopit cu natura, poate să ajungă să judece chiar mai sănătos decât un filosof civilizat. Rousseau a formulat încă de atunci problema deformării morale a spiritualității umane care are loc
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pionieri aparțineau tuturor acestora. În orice parte de lume civilizată nașterea psihologiei se raportează la succesele de până atunci realizate atât în științele naturii, cât și în filosofie. Ele făceau parte din imensul efort făcut în direcția depășirii tendințelor metafizice sterile sau spiritualist vitaliste, de a da respectivelor reușite un mesaj pozitiv caracteristic, inspirat de perioada renascentistă, completată de cea iluministă, dar susținută de tot ceea ce anterior s-a acumulat în istoria societății omenești. De fiecare dată istoricii au știut să
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
interesul manifestat pentru filosofie. În 1876 fondează și conduce Revista de filosofie, în care s-a îngrijit să găsească tot mai mult loc pentru studiile de psihologie. Întrevede perspectivele cunoașterii psihologice, spunând că aceasta trebuie să fie diferită de metafizica sterilă, să studieze fenomenele sufletești, să aibă un statut comparabil cu cel al celorlalte discipline ale științelor naturii, cu biologia, cu fiziologia în particular. În studiile sale s-a străduit să confere proceselor psihice: memoriei, emoțiilor, fundamente organice necesare, să le
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
problematica răspândită a isteriei, pe cea a hipnozei sau sugestiei, tot ceea ce interesa câmpului reflectării clare a conștiinței și a efectelor acesteia asupra organismului. Totul se întâmpla într-o epocă dominată de o seamă de alte tendințe spiritualiste, oculte, metafizic sterile, ale căror aplicații se aflau sub cea mai serioasă acuză de șarlatanie. În ceea ce privește problematica inconștientului, prioritatea poate să-i fie acordată medicului și filosofului Pierre Jannet (1859-1947) care, în teza sa de doctorat asupra automatismelor psihologice, susținută în 1889, a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
rafinate. Jung recunoaște că acest conflict debutează din fragedă copilărie, de unde își extrag rădăcinile o serie de reacții nevrotice. Faptul că el recunoaște fundamentele experimentale ale psihologiei aduce pentru el un avantaj, prevenind ca psihanalistul să nu derapeze spre speculații sterile. Psihologia lui Jung, din acest punct de vedere, introduce un element interesant, după care preotul sau pastorul sunt cu prioritate avizați față de medic în materia abordării unor aspecte ale spiritualității dereglate. Această concluzie a lui a fost sursă de neînțelegeri
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
editor, critic, istoric literar, publicist și scriitor român de origine evreiască, care dedică o mare parte din activitatea sa identificării unor tendințe antisemite în creația scriitorilor români. Apreciind că antisemitismul lui Eminescu era mai mult o atitudine fiziocratică față de "clasa sterilă"282, G. Călinescu își exprima în 1946 speranța că lucrurile vor fi puse la punct în această privință. Din păcate, la peste un secol de la moartea poetului, asemenea acuze mai pot fi întâlnite în exegeza eminesciană. Cert este că gazetarul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
recruta, rezervist, somare ș.a.; e) cultură: anticar, broșură, burlesc, clerical, coloană, comedie, confesional, ecleziastic, farsă, hebdomadar, monitor, mozaic, plagiator, plastograf, piedestal, prelat, sacrament ș.a.; f) știință: celulă, craniu, corolar, diagnoză, embrionar, fonetism, fibră, fiziolog, genetic, idiomatic, microcefal, paralogism, peripatetic, simptom, steril, supapă, telegraf, trigonometrie ș.a.; g) însușiri, atitudini, calități: abnegație, absurd, ariditate, atracțiune, barbarie, calomnie, catilinar, colosal, compromis, conduită, decepțiune, denatura, desfigura, dualism, duplicitate, echilibru, eufemistic, febril, flagrant, flotant, funebru, funest, gregar, imoralitate, impetuos, magnificență, maltratare, munificență, odios, onestitate, oportun, predilecție
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
nașterilor, vîrsta tardivă a fetelor la prima căsătorie constituie într-adevăr "marea armă contraceptivă a Franței clasice". Natalitate și mortalitate. Căsătorite tîrziu, alăptînd majoritatea copiilor (ceea ce antrenează o sterilitate temporară), născînd în medie o dată la doi ani, adesea de timpuriu sterile ca urmare a nașterilor dificile, murind adesea tinere, în special la naștere, femeile au mai puțini copii decît s-a crezut vreme îndelungată: 4 sau 5 în medie pe familie. Această cifră medie, foarte importantă în sine, este totuși exact
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
autori consideră că, studiind creativitatea științifică se deduce că subiecții cu inteligența submedie (gândire convergentă) de obicei nu sunt creativi, În timp ce subiecții cu inteligența medie și superioară pot, sau să fie creativi, distingându-se ca atare doua tipuri de inteligențe sterilă și creativă. Dacă ne referim la domeniul ingineriei, ar trebui introdusă și o categorie intermediară existând trei tipuri de inteligență; sterilă, aplicativ-reproductivă și creativă. Studiind independent factorii creativității În știință și artă, Guilford a constatat că În ambele domenii factorii
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
subiecții cu inteligența medie și superioară pot, sau să fie creativi, distingându-se ca atare doua tipuri de inteligențe sterilă și creativă. Dacă ne referim la domeniul ingineriei, ar trebui introdusă și o categorie intermediară existând trei tipuri de inteligență; sterilă, aplicativ-reproductivă și creativă. Studiind independent factorii creativității În știință și artă, Guilford a constatat că În ambele domenii factorii de baza sunt: sensibilitatea (față de probleme, de nevoi ... fluența (fluiditatea sau asociativitatea gândirii); flexibilitatea (capacitatea de a se adapta rapid la
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
autori consideră că, studiind creativitatea științifică se deduce că subiecții cu inteligența submedie (gândire convergentă) de obicei nu sunt creativi, În timp ce subiecții cu inteligența medie și superioară pot, sau să fie creativi, distingându-se ca atare doua tipuri de inteligențe sterilă și creativă. Dacă ne referim la domeniul ingineriei, ar trebui introdusă și o categorie intermediară existând trei tipuri de inteligență; sterilă, aplicativ-reproductivă și creativă. Studiind independent factorii creativității În știință și artă, Guilford a constatat că În ambele domenii factorii
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
subiecții cu inteligența medie și superioară pot, sau să fie creativi, distingându-se ca atare doua tipuri de inteligențe sterilă și creativă. Dacă ne referim la domeniul ingineriei, ar trebui introdusă și o categorie intermediară existând trei tipuri de inteligență; sterilă, aplicativ-reproductivă și creativă. Studiind independent factorii creativității În știință și artă, Guilford a constatat că În ambele domenii factorii de baza sunt: sensibilitatea (față de probleme, de nevoi ... fluența (fluiditatea sau asociativitatea gândirii); flexibilitatea (capacitatea de a se adapta rapid la
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]