38,669 matches
-
în materia vie și pulsatilă a imaginarului. Frenezia asociativă a poemelor sale, abundența lor imagistică și feeria lingvistică sunt minuțios construite. Ion Barbu este perceput și adoptat ca model fiindcă poezia lui răspunde unei necesități interioare similare: aceea de a strânge în chingi realitatea și visul, eliminând materiile excedentare și obținând esența. În mai multe rânduri, Dimov s-a revendicat (ca și colegul său de grupare literară Dumitru Tepeneag) de la principiile picturii suprarealiste, întrucât dicteul automat al poeților surrealiști ar fi
Un vis alb by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9991_a_11316]
-
populată de fantasmele și iluziile eului". Cea din urmă, saturată de imagini fluide, se structurează după geometria săbiilor trase (titlul unui articol al lui Dimov despre Ion Barbu mi se pare întru totul relevant) a celei dintâi. Spre deosebire de creația poetică, strânsă în volume după mulți ani de gestație, scrisorile de dragoste ale lui Leonid Dimov au farmecul, dar și stângăciile tinereții. E firesc, întrucât ele acoperă intervalul 1943-1954, înfățișându-l pe autor (născut în 1926) în faza unei adolescențe de care
Un vis alb by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9991_a_11316]
-
probabil, speranța că, odată înrămate între co perte, ele, gândurile, chiar se vor lega și vor prinde, ca prin minune, coerența unei pledoarii scrise pentru o anume cauză, bună de apărat în fața unui judecător imaginar. Revăzându mi însă textele publicate strânse laolaltă, trebuie să accept că ele nu servesc o miză unică sau măcar dominantă. Destul de eterogene ca tematică, sunt relativ greu de sistematizat ori de dizolvat în același cocktail, motiv pentru care am optat pentru prezentarea lor în ordinea cronologică
Gâlceava cu juristul din mine by Florentin Ţuca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1340_a_2745]
-
linie comportamentele greșite. Felicitări! Am câștigat! Te-am bătut! Încă o dată! Habar n-ai să joci! E rândul tău! Fișe pentru exersarea ritmului și fluenței vorbirii 1. INSPIRĂ PUTERNIC! 2. EXPIRĂ ȘI VORBEȘTE! Răspunde cu adevărat sau fals următoarelor afirmații. Strânge cărțile la care ai răspuns corect. Cine adună mai multe cărți câștigă. NE FOLOSIM LIMBA PENTRU APUTEA VORBI NE FOLOSIM BUZELE PENTRU A PUTEA VORBI NE FOLOSIM NASUL PENTRU A PUTEA VORBI NE FOLOSIM MÂINILEPENTRU A PUTEA VORBI OAMENII CARE
Fişe de lucru din cabinetul de logopedie by Alina Biolan () [Corola-publishinghouse/Administrative/1145_a_2052]
-
dezvoltare profesională. Ele sunt structuri stabile, motiv pentru care au o capacitate predictivă bună în comparație cu alte măsurători. Dacă aptitudinile se referă la aspectele legate de „ceea ce poate” elevul, interesele sunt legate mai degrabă de componenta „ce dorește să facă”, fiind strâns legate de satisfacție și motivație. Instrumentul ales de noi, JVIS oferă o cantitate ridicată de informații, ușor de interpretat, oferind informații despre roluri de muncă preferate, stiluri de muncă și teme ocupaționale. Opiniile și atitudinile elevilor privind studiile universitare, avantajele
Al doilea instrument de consiliere: Activităţi de evaluare psihologică în vederea consilierii profesionale. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2376]
-
Dar cine poate stăpâni frica pe care o gust? Vine si noaptea peste posibilul soare amenințat! Este rece, tremur și mă simt neajutorat... Lumea mă supune și râde prea ironic fără saț... Sunteți și voi oare, zilnic, atât de resurscitați? Strâng toamne lângă pietrele ce s-au aruncat fără temei, Și contemplez asupra caracterelor unor josnice femei... Mi se închid drumuri pe care ziua eu le-am visat... Clinchetul copilăriei este deja respins și uitat? Ofer atât cât un miren poate
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
tău." (Ovidiu Gligu); " Te rog să nu mai plângi iubita mea-/ Mă voi întoarce și va fi iar bine./ Să nu asculți ce spune lumea rea/ Ascul-tă-mă numai pe mine.// Dacă ți se face dor, femeie,/ De mângâierea mea fierbinte,/ Strânge perna-n brațe cu tărie" (Alex Vâlcu); " Și-astfel din adevăr se născu molusca și pocnind începu să se vorbească - fargme � spermatozoidul varsă negru în extazul geamătului �admirați vaginul meu anal - ooooooîoîo - o!" (Ara Alexandru Șișmanian); " Femeia este lecția tragică
Cărți proaste by Mihaela Nicoleta Grigore () [Corola-journal/Journalistic/8933_a_10258]
-
distincția de "doctor honoris causa" al Universitații din București. Edițiile care precedaseră această foarte substanțială conferință nu fuseseră cu nimic mai prejos: tema din 2004 fusese " Cum s-a făcut teorie literară în România. Moștenirea unei discipline recente" (comunicări ulterior strânse în volumul publicat la Editura Art, intitulat "Explorări în trecutul și în prezentul teoriei literare românești"), iar ediția din 2005 s-a aplecat asupra "locului și rolului teoriei literare în câmpul disciplinelor umaniste". Sub semnul diversitîții În ceea ce privește ediția din acest
Dialog interdisciplinar despre prezență by Dana Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/8944_a_10269]
-
și învârte în juru-i vasta-i pelerină neagră. Se așează ca un mecanism bine reglat, semnează și își îndreaptă de două ori, foarte sigur, monoclul. Totul să se fi petrecut, într-adevăr, așa? Doar consecința unei educații tradiționale să fi strâns taliile într-un corset de fier? Ori toate acestea fuseseră dinainte gândite de un ins ce voia să epateze și în ultimul moment, pentru ca atunci când va fi singur să se prăbușească? Iunie - Jean-Paul Boncour a sosit aici ca ambasador. Are
România anilor 1939-1946 by Jean Mouton () [Corola-journal/Journalistic/8920_a_10245]
-
și aripi ce-și ascultă, doar, fîlfîitul. Într-o astfel de hală s-a inventat un teatru. S-a construit la propriu, din nimic, din abandon. S-a născocit și o formă - de teatru-n teatru - barocă, gigantică, răvășitoare, care strînge, deopotrivă, ficțiunile vieții și pe cele ale scenei, ale creatorilor, desigur. Se simt aburii, fantasmele celor care au trecut pe aici. Și-au șoptit poverile, visele, caznele, iluziile, ca pe taine ale eu-lui profund. Pereții aceștia le poartă și le
Foarte scurtă istorie incompletă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8948_a_10273]
-
inițiativa studenților universitari de a ridica, în anul 1890, un bust lui Eminescu, la Botoșani. Pentru adunarea fondurilor necesare, studenții ieșeni, pe lângă organizarea unor manifestări cultural-artistice (concerte și spectacole de teatru, baluri și conferințe, tombole și chete publice), pentru a strânge un ban în plus, au recurs și la multiplicarea și difuzarea unor fotografii cu chipul poetului, așa cum rezultă dintr-o notă apărută în săptămânalul ieșean "Era nouă": "Cu ocazia Concertului Eminescu, comitetul studențesc a pus în circulație o întreită edițiune
Vesta lui Eminescu by Victor Macarie () [Corola-journal/Journalistic/8940_a_10265]
-
Stefan Cazimir Mai răsfoiesc, din cînd în cînd, dosarele în care s-au strîns, de-a lungul anilor, diverse tăieturi din presă, cu "perle" de toate soiurile. Sentimentul pe care-l trăiesc e, adeseori, de tristețe: mulți dintre autori au trecut în altă lume; n-ar fi drept să-i expun deriziunii postume. Dar
PERLE... P@RLE... PERLE... by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8952_a_10277]
-
și aripi ce-și ascultă, doar, fîlfîitul. Într-o astfel de hală s-a inventat un teatru. S-a construit la propriu, din nimic, din abandon. S-a născocit și o formă - de teatru-n teatru - barocă, gigantică, răvășitoare, care strînge, deopotrivă, ficțiunile vieții și pe cele ale scenei, ale creatorilor, desigur. Se simt aburii, fantasmele celor care au trecut pe aici. Și-au șoptit poverile, visele, caznele, iluziile, ca pe taine ale eu-lui profund. Pereții aceștia le poartă și le
Mefisto by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8947_a_10272]
-
a corpului au o istorie foarte lungă. Sunt, pe rând, moștenirea Egiptului, a Greciei și Romei antice, amenințate de austeritatea creștină, regăsite în timpul Renașterii, pletorice în Secolul Luminilor, disprețuite în epoca romantică și industrializate în secolul XX. Istoria cosmeticii este strâns legată de istoria corpului, contribuind într-o manieră inegalabilă la percepția lui. De fapt, Odon de Cluny și Paul Valéry constată același lucru, dar îl spun în mod diferit. Frumusețea corpului rezidă, toată, în piele, pentru că, dacă oamenii ar putea
Despre corp și alte năluciri by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/8945_a_10270]
-
fi de ajuns să privim în fața noastră. Doar că, de data asta, ne va fi greu să ne recunoaștem. Albert Einstein spunea cu umor: "Nu mă îngrijorează deloc viitorul, oricum sosește prea devreme". Replica unui prieten, tristă și adevarată, îmi strânge inima: Nu mă îngrijorează deloc viitorul, oricum sosește prea târziu". 1 A se vedea excelentul articol din Dictionnaire du corps (sous la direction de Michela Marzano), Paris, PUF, 2007, p. 651, de unde reproduc câteva fraze: Ť Le type normal ș
Despre corp și alte năluciri by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/8945_a_10270]
-
mănăstiri diferite, de unde comunică prin scrisori, însă Catinca, însărcinată, va muri în casa soțului său, avându-l, însă, lângă ea pe Mihai: "Alecu pătrunse primul și pentru moment se-nfurie de imaginea ce se deschidea sub ochii tuturor: un bărbat strângând în brațe nevasta lui. El, inutil, un rătăcit care se asigurase de ospătarea musafirilor și nu veghease la căpătâiul ei așa cum ar fi trebuit, așa cum făcuse celălalt. Din nou pierduse, din nou alesese altceva" (p. 217). Eșantioanele de mentalitate configurează
Prin lumea evgheniților by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8983_a_10308]
-
aproape de înțelegerea cititorului scriind: "Folosind în romanul "De-a curmezișul" (1935) un material autobiografic, urmând a fi utilizat probabil altă dată, cândva, de alții, tot ca document de epocă, Mircea Damian e în schimb veritabil artist în câteva din nuvelele strânse în culegerile "Eu sau frate-miu"(1930) și "Două și-un cățel" (1935) selectate apoi în "Bolșevicul", unde personajele și situațiile momentelor lui Caragiale revin, de astă dată într-o lume absurdă nu ca fond, ci ca formă: mistificarea patologică
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
Eu, fiu al Brașovului, prahovean nu pot fi niciodată! Mareșalul râse din nou. Așa e. Știam, zise. De aceea, v-am și chemat aici. Să aflu... de fapt, ce știam de la bun început. Și îi întinse mâna, pe care o strânse. Iar Gelu-fiul mai povestea că taică-su fusese invitat la prânz. Rămăseseră la Brașov. La Predeal. Județul Brașov. La locul de graniță știut, vechi... Ca și când atât se așteptase... să fie la locul său, Pre-Deal. Sus de tot, La înălțime... Iarna
Neuitatul coleg de bancă, Gelu Gologan by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8986_a_10311]
-
înseamnă și prosperitatea familiei sale, înseamnă o soție frumoasă, o casă uriașă, mașină la scară, luminile rampei, o viață strălucitoare în preajma vedetelor de cinema. Cea de-a doua parte a tabloului este alcătuită caleidoscopic din cadrele domestice ale unei familii strînse în jurul curcanului de Thanksgiving, din imaginile drogaților din cartierele sărace, ale trupurilor căzute în baie, lîncezind în moleșeala cearșafurilor, a siringii care se înfige dureros în brațul transformat într-o rană, dar și al jerbelor de napalm, al soldaților care
Frank and Richie: o istorie cu gangsteri by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8992_a_10317]
-
dar, pirpiriu, scălâmb de-ar fi râvnitorul, tot va avea parte, ba încă primul la rând, de desfătări la care nu cuteza a nădăjdui. Și, tot așa, muierilor balcâze, borcănate, paceaurelor libidinoase noua lege le va acorda prilejul să poată strânge în fleșcăitele brațe, precedând copilele fremătătoare de dorință, un tinerel chipeș, obligat să se supună și să fie prompt în a suporta aceste cazne". Cât de reacționar se dovedește acest Aristofan care își bate joc de visul de aur al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8997_a_10322]
-
Cristian Teodorescu În ultima zi de tîrg, cînd editurile mai prizărite începuseră să-și strîngă bagajele de prin standuri mă întîlnesc cu profesorul Solomon Marcus. Acest academician cu aer neacademic, potrivit standardelor autohtone, își lansa la Paralela 45 un al treilea volum despre joc, prezentat de Mihai Șora. Cei doi vîrstnici domni au oferit un
Peripeții tinerești la Târgul de Carte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9042_a_10367]
-
arăta el? Neculce l-a văzut și l-a prins în această frază grea: Om mare la stat cu ochi ca de bou, harnic, darnic, milă mare făcč la streini, la slujitori. Cheltuič mult, să-ș facă nume, iar nu să strângă. Un generos în aparență, mânuind cu iscusință arma vremii, corupția. (A vremii, numai?...) Dincolo, Cantemir analfabetul. Un viveur sigur pe el. Intelectualii, Miron Costin, căruia i-a tăiat capul și toți intelectualii vremii îl ironizează la mese pe bătrân și
Cantemireștii, Cantacuzinii, dușmănie mare by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9055_a_10380]
-
ș-ei vrč să-ți dai măria ta sama odată și nu-i putč. Aceeași violență, la muntean. Care visează copacul de aur din al cărui falnic trunchi o ramură este cantacuzină. Ea desfășoară o mare energie diplomatică și militară. Strânge oști în Muntenia. Lansează pe Argeș vase cu provizii să le îndrepte spre Dunăre. Se înțelege cu căpeteniile sârbești. Trimite la nemți soli. Printre care și pe aga Bălăceanu, ginerele său. Repede un crainic și la Moscova. Să se lase
Cantemireștii, Cantacuzinii, dușmănie mare by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9055_a_10380]
-
și de autor. Intimii (sic!), ori numai cunoscuții, au parte de ramă, întîmplări povestite cu cert talent memorialistic și cu un șic al lipirii de etichete pe care și-l va adjudeca, definitiv, Călinescu. Pârvan, făcîndu-și loc anevoie prin cuconetul strîns la cursul lui ca la o obligație mondenă, aduce pe departe cu Baudelaire. Ai crede că urmează un encomion, cum un profesor de asemenea anvergură nu te îndoiești că merită. Cînd Pompiliu Constantinescu strecoară prima ironie: "Ca printr'un gros
Tristeți și bucurii de breaslă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9066_a_10391]
-
cu propria minte. Un astfel de jargon, însușit pe dinafară și etalat ca o haină de gală, poate fi manevrat după plac și după voință, ca orice limbaj de specialitate. Pe dinăuntru însă, exegetul simte foarte bine că haina îl strînge: nu a înțeles ce Dumnezeu vrea să spună fenomenologul german prin cutare expresie, și pe deasupra nu are onestitatea să recunoască asta. Urmarea e o maculatură exegetică ineptă care se adună an de an pe marginea operei lui Heidegger. Cărțile acestea, relicve
Spinul morții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9072_a_10397]