4,310 matches
-
care subiectul, componentă pasivă a nucleului predicațional în desfășurarea predicației, are dezvoltare propozițională: „Cine și-a pierdut o zi cât o viață S-o caute repede. Se înnoptează./ Se lasă ceață.” (T. Arghezi) • propoziții în care verbul principal, centru al structurării enunțului, purtător al sensurilor gramaticale inerente predicației, este un verb copulativ iar numele predicativ și subiectul au fiecare dezvoltare propozițională: „Dacă Achim are să stea toată vara la București înseamnă că el va tunde oile.” (M. Preda) Gradul de complexitate a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și de modalitate din structura predicatului verbal dezvoltat își păstrează variabilitatea morfologică, datorită înscrierii predicatului doar în planul enunțului. (Verbele semiauxiliare înscriu predicatul verbal compus în raportul enunțare-enunț.) Caracterul complex al planului semantic al predicației este dat mai ales de structurarea lui pe două planuri: La primul nivel, al predicației enunțului considerat global, conținutul funcției de predicat este descris de întreaga structură, considerată unitar: „Lumea, cum e lumea, s-a apucat să bârfească.” (I.L. Caragiale) La cel de-al doilea nivel
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin conștientizarea raportului text lingvistic-realitate extralingvistică, și planul sintactic, considerat sub aspectul indicilor formali, obligă la interpretarea distinctă a unor structuri considerate nediferențiat de Gramatica Academiei sau de alte lucrări. Sunt identificabile, din perspectiva discuției de aici, două tipuri de structurare a enunțurilor: 1. Cine știe toate acestea și tace este la fel de vinovat ca și cel ce te obligă la tăcere. 2. Cine recurge la minciună și cine apără minciuna stau în egală măsură de partea ticăloșiei. Atingând mai mult în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a. complement b. circumstanțial c. complement corelativ d. atribut e. atribut circumstanțial f. complement predicativ În dinamica interioară a limbii în act, întemeiată pe raportul sistem lexical-sistem gramatical, generarea și identitatea funcțiilor sintactice se situează între imperativ și aleatoriu în structurarea planului expresiei și împlinirea planului semantic global al enunțului prin convergența, în moduri și grade diferite, a mai multor factori: 1. apartenența lexico-gramaticală a regentului, 2. sfera semantică lexico-gramaticală a regentului, 3. semantica gramaticală a regentului, 4. sfera semantică a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
tot prin planul său semantic, verbul, indiferent dacă realizează sau nu predicația, are rolul principal în determinarea câmpurilor semantico-sintactice ale unui enunț. Întregirea pe cale sintactică a sferei semantice a verbului este o condiție esențială pentru asigurarea autonomiei enunțului lingvistic, prin structurarea finită a planului expresiei concomitent cu împlinirea planului său semantic global. Funcția de complement se dezvoltă în interiorul unei relații de dependență pe care o generează, ca regent, prin excelență, verbul (și doar uneori, unele adjective, adverbe sau interjecții). Complementul vine
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se identifică, între complinirile verbului și ale adjectivului, două funcții distincte: Complemente (vol.II, pp. 371-461) și Circumstanțiale (pp.462-591). În funcționalitatea limbii, însă, în actul lingvistic concret, modul specific de desfășurare a raportului semantic-sintactic dintre regent și determinant în structurarea și împlinirea planului semantic global al enunțului sintactic impune identificarea a două funcții distincte: complementul și circumstanțialul. Este adevărat că la un prim nivel, al categoriilor gramaticale de gradul I (verb, adjectiv, substantiv etc.), și complementul, și circumstanțialul se grupează
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-se într-o relație de dependență simplă, unilaterală, termenul realizează funcția de circumstanțial: „... obosit de orele de plimbare, se așeză...”. Întrucât regentul verbal funcționează ca predicat, absența sa ca atare, ca predicat, sau ca regent al atributului circumstanțial, face imposibilă structurarea enunțului: „Curta, obosit.” Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" Sub aspect semantic, atributul circumstanțial descrie o trăsătură distinctivă, permanentă sau manifestându-se la un moment dat, a numelui-regent, care se constituie într-o circumstanță a desfășurării acțiunii verbului-predicat. Circumstanța poate fi: • cauzală
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
solidar aceeași funcție sintactică dacă își coordonează dependența față de același regent sau dacă intră în relații de interdependență cu un același termen, sau pot extinde câmpul de dezvoltare a funcțiilor sintactice realizate direct de un termen (primul) al relației. În structurarea enunțului în planul expresiei și în plan semantic, deopotrivă, relațiile de coordonare desfășoară două roluri principale: • articulează sintactic două sau mai multe nuclee predicaționale, situându-le pe același plan: „Pe pieptul moartei luce de pietre scumpe salbă Și păru-i
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
epoca noastră fiind o concurență între valorile scientismului și tehnicii și valorile vieții spirituale. Nu poți să spui că e o dominantă sau că azi cultura română este structurată ierarhic în funcție de valorile sacrului, dar nici nu poți să neglijezi această structurare în anumite sectoare ale vieții sociale. Sunt sectoare unde structurarea, tabla de valori, care este un fenomen dinamic, se face în funcție de valorile tehnice, științifice. Altă grupare se poate face după valorile eficienței și, culmea, ale eficienței în sensul cel mai
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
și valorile vieții spirituale. Nu poți să spui că e o dominantă sau că azi cultura română este structurată ierarhic în funcție de valorile sacrului, dar nici nu poți să neglijezi această structurare în anumite sectoare ale vieții sociale. Sunt sectoare unde structurarea, tabla de valori, care este un fenomen dinamic, se face în funcție de valorile tehnice, științifice. Altă grupare se poate face după valorile eficienței și, culmea, ale eficienței în sensul cel mai simplist. Eficiența trebuie urmărită în toate planurile, dar eficiența în
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
memorie accesate. Prin alegerea unei mărimi suficient de mari a memoriei cache (zeci de Kbytes ... MBytes) se poate asigura acest lucru. Figura 2.8 prezintă microarhitectura unui procesor de la mijlocul anilor 2000, Pentium 4 model 640, și se poate observa structurarea pe două nivele a memoriei cache, precum și folosirea de memorii cache separate pentru date și instrucțiuni. Figura 2.8 Microarhitectura procesorului Intel Pentium 4 640 Paralelismul la nivel de instrucțiune Cel mai simplu mod de creștere a performanțelor unui procesor
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
fonematic, percepția discriminativă a formelor (caracteristicile literelor), coordonarea oculo-motorie, percepția vizuală (care implică fixarea, reținerea și recunoașterea literelor). Astfel, premisele însușirii citirii și scrierii pot fi grupate în condiții generale ale dezvoltării fizice, perceptiv-motorii, ale dezvoltării limbajului, ale orientării și structurării spațiale, si, nu în ultimul rând, ale nivelului intelectual. Deficiențele în percepțiile vizuale, auditive sau tulburările limbajului oral pot determina „pregătirea” incompletă a copilului pentru învățarea actului lexicografic. Reușită în activitatea de citire presupune diferențierea vizuală a grafemelor, discriminarea auditiva
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
la sfarsitul clasei I, dar este pregătit prin activități specifice încă de la grădiniță și pe parcursul primului an de școlarizare. Etapă pregătitoare cititului are ca obiective esențiale: elaborarea schemei corporale proprii și a partenerului, corectarea tulburărilor de lateralitate, orientarea, organizarea și structurarea spațio temporală, corectarea tulburărilor de articulare, dezvoltarea auzului fonematic și a unor abilități cerute de actul lexic. Pregătirea pentru scris necesită coordonarea oculo-motorie, formarea și antrenarea conduitelor perceptiv-motrice, de organizare și structurare spațio-temporală, formarea și dezvoltarea câmpului grafic, precum și formarea
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
partenerului, corectarea tulburărilor de lateralitate, orientarea, organizarea și structurarea spațio temporală, corectarea tulburărilor de articulare, dezvoltarea auzului fonematic și a unor abilități cerute de actul lexic. Pregătirea pentru scris necesită coordonarea oculo-motorie, formarea și antrenarea conduitelor perceptiv-motrice, de organizare și structurare spațio-temporală, formarea și dezvoltarea câmpului grafic, precum și formarea abilităților implicate în actul grafic. Dislexo disgrafia este frecvent întâlnită la școlarul cu deficiență mintală la care există fenomene de transpunere a greșelilor din limbajul oral în limbajul citit-scris. Transpunerea fenomenelor dislalice
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
un anumit cuvânt este mai lipsit de suport concret, cu atat mai mult el va fi utilizat mai sporadic de către copilul cu deficiență mintală. Apar astfel mari diferențe între numărul cuvintelor înțelese și rostite, dar și dificultăți în organizarea și structurarea lexicului. 14 În ceea ce privește aspectul semantic, remarcam la micul școlar cu deficien]\ mintală dificultăți în definirea cuvintelor-noțiuni care desemnează mărimea, relațiile spațiale, caracteristicile psihice etc. Acesta are probleme și în utilizarea antonimelor și sinonimelor, chiar dacă i se oferă exemple în acest
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
pe baza imaginilor, după texte citite de elevi sau de către psihopedagog, pe fragmente, pe baza unui plan dat și a celor intuite prin suportul imagistic. Am considerat utilă precizarea succinta a acestor tipuri de exerciții cu specific logopedic întrucât bună structurare a demersurilor metodice din perioada preabecedară și abecedară are la bază această manieră de lucru. De asemenea, majoritatea elevilor cu dificultăți de învățare, atât din școala incluzivă cât și din cea specială, prezintă o serie de manifestări dislexo-disgrafice, iar demersul
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
o constituie capacitatea de gândire divergentă și de sinteză, în creativitate implicându-se, însă, și o bună dezvoltare a gândirii convergente și de analiză. După Andrei Cosmovici (11) sunt tot trei categorii de factori ai creativității, dar într-o altă structurare: 1) Factori intelectuali: imaginația, fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea, memoria, gândirea; 2) Factori de personalitate: aptitudini ale persoanei, predispoziții ereditare, acumularea de informații, experiență, muncă, pregătirea generală, experiența directă și indirectă, motivația, dorințe, aspirații, sentimente, pasiunea creației, efortul realizării prin voință, perseverență
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
condițiile care duc la cristalizarea talentelor de orice fel (deci și artistice) pot fi considerate ca având rezultate de excepție în planul creativității. Mulți autori, între care și Stroe Marcus, citat anterior, accentuează criteriul valorizării sociale. Aceeași recunoaștere socială necesară structurării talentului o întâlnim și la Fr. Gagné, care și-a elaborat (în anii '88, '91, '93, '94) modelul teoretic asupra dotării superioare, punând această trăsătură în relație cu talentul. Conform cercetătorului, structura dotării superioare cuprinde patru componente complexe: aptitudini intelectuale
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
aceste definiții sunt selectate din Ghidul pentru concursuri și examene... al lui Alois Gherguț (passim, 1, pp.353-366), autor la care ne vom mai raporta, chiar substanțial, pe parcursul lucrării noastre, nu numai datorită bogăției conținutului și a modului eficient de structurare a acestuia, dar și datorită faptului că o considerăm, cartea domniei-sale, un studiu de referință în domeniul psihopedagogiei speciale existente în România. Același autor contribuie, am zice exhaustiv, la clasificarea tipurilor de deficiențe, pe care le vom trece și noi
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
temporală. Tulburările de limbaj Cauzate de anumite afecțiuni de natură organică, funcțională, psihologică sau educațională apărute la vârsta mică, tulburările de limbaj reprezintă rezultatul disfuncțiilor intervenite în receptarea, înțelegerea, elaborarea și realizarea comunicării scrise și orale, cu impact extraordinar asupra structurării - desfășurării proceselor cognitive, asupra relațiilor cu cei din jur și asupra personalității copilului. După Emil Verza (apud 1, p. 178), care se raportează simultan la criteriile anatomo fiziologic, etiologic, lingvistic și psihologic, tulburările de limbaj se clasifică astfel: a) tulburări
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
cele mai diverse și cu efecte importante asupra dezvoltării persoanei. Tulburările de lateralitate pot conduce, de exemplu, la instabilitate motorie, hiperexcitabilitate la nivel manual, lipsă de îndemânare, lentoare cognitivă generală, dislexiedisortografie, bâlbâială, agresivitate, emotivitate, frică față de școală, etc.. Tulburările de structurare spațial-temporală se manifestă prin ignorarea termenilor spațiali și temporali, perceperea greșită a pozițiilor, duratelor, succesiunilor, orientare greșită în timp și spațiu, incapacitatea de a înțelege reversibilitatea unor fenomene sau evenimente, tulburări de memorare a spațiului și timpului. Instabilitatea psihomotorie are
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
în dezvoltarea unor abilități de comunicare (necesită tipuri de comunicare adaptate); dificultăți în dezvoltarea motorie și a formării mobilității (necesită adaptarea mediului); dificultățile de integrare a informației provenite pe celelalte canale senzoriale (necesită abordare multisenzorială); acces limitat la mediu (necesită structurarea mediului astfel încât să se încurajeze explorarea și întărirea experiențelor); întârzieri în dezvoltarea generală, relaționări sociale reduse ca număr, ocazii puține de dezvoltare a inițiativei și a autonomiei personale. în ciuda problemelor ridicate de specificul activităților recuperativ-compensatorii și educative realizate cu copiii
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
memorie accesate. Prin alegerea unei mărimi suficient de mari a memoriei cache (zeci de Kbytes ... MBytesă se poate asigura acest lucru. Figura 2.8 prezintă microarhitectura unui procesor de la mijlocul anilor 2000, Pentium 4 model 640, și se poate observa structurarea pe două nivele a memoriei cache, precum și folosirea de memorii cache separate pentru date și instrucțiuni. Figura 2.8 Microarhitectura procesorului Intel Pentium 4 640 Capitolul 2 Unitatea centrală de prelucrare a sistemelor embedded Construcția și tehnologia sistemelor embedded 34
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
propun diferite modalități de măsurare a capitalului social, pornind de la o clasificare bidimensională a abordărilor capitalului social (tabelul 3.4). Astfel, aceștia combină nivelul de analiză (sau formele de utilizare) a capitalului social (individual și de grup) cu tipul de structurare a relațiilor (relațiile din interiorul grupului vs relațiile grupului cu exteriorul). În urma încrucișării celor două dimensiuni, Borgatti și colaboratorii săi (1998: 29) ajung la următoarea matrice, pe care o preiau și o prezint mai jos, într-o formă adaptată. Unitate
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
și Borgatti, 1999). Înainte de a trece la prezentarea diferitelor modalități de măsurare a capitalului social, voi face câteva precizări cu privire la informația din tabelul 3.4. Borgatti și colaboratorii săi consideră că, în urma încrucișării celor două dimensiuni (unitatea de analiză și structurarea legăturilor sociale), primul cadran al matricei 4. Aici, sensul avut în vedere de Putnam implică o structură de situație ce permite apariția defectării (a comportamentului blatist): o problemă specifică producerii bunurilor colective. prezentate în tabelul 3.4 este gol pentru că
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]