11,661 matches
-
punctului 2 - Standarde minimale al anexei nr. 24 - Comisia de Științe Juridice, anexă aprobată prin Ordinul MEC nr. 6.129/2016, sunt anulabile din cauza lipsei de claritate și precizie, textul legal fiind redactat de așa natură încât să conducă la interpretări subiective și părtinitoare din partea comisiei de specialitate CNATDCU - științe juridice. În continuare, reclamantul a expus textul legal anulabil de la a doua liniuță: „Standardul pentru profesor universitar, cercetător științific gradul I [...] - două comunicări într-o limbă străină de largă circulație
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
publicarea pe un site este automat internațională, internetul fiind ubicuu, ceea ce face irelevantă țara în care se află terminalul de pe care face publicarea pe site (postarea). O altă chestiune care, conform celor susținute de reclamant, a generat interpretări subiective ale comisiei de specialitate - științe juridice este înțelesul noțiunii de „revistă internațională de prestigiu“, ca primă variantă de publicare a comunicărilor susținute la conferințe/congrese internaționale. Sub acest aspect, comisia de specialitate - științe juridice a susținut că revista ar trebui să
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
și autori străini, nu o revistă dintr-o țară străină. Similar noțiunii de „societății științifice internaționale din specializarea candidatului“, reclamantul a susținut că termenul de „revistă internațională de prestigiu“ este în mod deliberat nedefinit, pentru a lăsa loc de aprecieri subiective. Spre exemplificare, reclamantul a susținut că termeni precum „edituri internaționale de prestigiu“, „edituri de prestigiu din străinătate“ (de exemplu, cele din Republica Moldova nu sunt considerate a fi din străinătate) sau „baze de date internaționale recunoscute“ sunt bine definiți, iar
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
reclamantului, este un argument în plus că publicarea s-ar putea face și într-o revistă din România. Pe de altă parte, reclamantul a arătat că limba de circulație internațională în care comunicările candidatului trebuie susținute a generat o interpretare subiectivă a comisiei de specialitate - științe juridice. Astfel, în urma unei discuții formale din data de 19.01.2021, orele 12.00-12.50, purtată cu vicepreședintele CNATDCU, directorul MEC și secretarul tehnic al CNATDCU, precum și președintele comisiei de științe juridice, s-a discutat chestiunea
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
direct de cercetare. Astfel de granturi sau contracte de cercetare directe sunt foarte rare și, deci, greu accesibile pentru mulți candidați. În ceea ce privește contractele de cercetare, reclamantul a susținut că acestea au fost un nou motiv de interpretare subiectivă. În acest sens, reclamantul a arătat că a depus la respectivul dosar, pentru a complini această a treia liniuță, un proiect internațional de cercetare realizat în cadrul Center for International Legal Studies (CILS), Salzburg, Austria. Proiectul a fost acceptat de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
și a treia, din cadrul punctului 2 - Standarde minimale, criteriul CI - Performanță fond, comisia de științe juridice a CNATDCU, în procedura de validare, a săvârșit un abuz, mai ales sub forma excesului de putere întrucât sunt destinate a fi folosite subiectiv și părtinitor, în funcție de candidatul la abilitare, aspect ce reiese din cele trei rapoarte de evaluare individuală (în special al celor din 10.12.2020/10.XII.2020) și, mai departe, pe baza lor, a referatului sintetic al președintelui comisiei de științe juridice a
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
examenul de abilitare în trei proiecte de cercetare (în prezent, într-un al patrulea proiect, finanțat prin POCA, implementat prin CSM), precum și în două comisii de redactare a unor proiecte de acte normative. Pentru edificare cu privire la interpretările subiective și incoerente ale comisiei de validare CNATDCU, reclamantul a depus anexat prezentei o copie a acțiunii prin care a cerut emiterea ordinului de abilitare, acțiune ce face obiectul Dosarului nr. 1.245/2/2021 aflat pe rolul Curții de Apel București Secția a
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
punctului 2 - Standarde minimale al anexei nr. 24 - Comisia de Științe Juridice, anexă aprobată prin Ordinul MEC nr. 6.129/2016, sunt anulabile din cauza lipsei de claritate și precizie, textul legal fiind redactat de așa natură încât să conducă la interpretări subiective și părtinitoare din partea comisiei de specialitate CNATDCU - științe juridice. Textul legal criticat de la a doua liniuță este următorul: „Standardul pentru profesor universitar, cercetător științific gradul I [...] - două comunicări într-o limbă străină de largă circulație internațională, susținute la
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
publicarea pe un site este automat internațională, internetul fiind ubicuu, ceea ce face irelevantă țara în care se află terminalul de pe care face publicarea pe site (postarea). De asemenea, reclamantul susține întemeiat că o altă chestiune care generează interpretări subiective ale comisiei de specialitate - științe juridice este înțelesul noțiunii de „revistă internațională de prestigiu“, ca primă variantă de publicare a comunicărilor susținute la conferințe/congrese internaționale. În cazul său, comisia de specialitate - științe juridice a susținut că revista ar trebui să
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
în care publică și autori străini, nu în mod obligatoriu o revistă dintr-o țară străină. Ca și în cazul societății științifice internaționale din specializarea candidatului, termenul de „revistă internațională de prestigiu“ este nedefinit, pentru a lăsa loc de aprecieri subiective părtinitoare. În acest context, Curtea precizează că, neîndoielnic, există reviste internaționale de prestigiu unanim recunoscute, dar pot exista și reviste internaționale de prestigiu care, cel puțin temporar sau pentru chestiuni punctuale, să facă obiectul unor contestări, ceea ce conduce la
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
Ruta principală a acestui criteriu este aceea de director/responsabil al unui grant de cercetare sau contract direct de cercetare. Astfel, maniera de reglementare a contractelor de cercetare a reprezentat în cazul dosarului de abilitare al reclamantului un motiv de interpretare subiectivă. Reclamantul a depus la respectivul dosar, pentru a complini această a treia liniuță, un proiect internațional de cercetare realizat în cadrul Center for International Legal Studies (CILS), Salzburg, Austria. Proiectul a fost acceptat de comisia de abilitare constituită la nivelul
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
fi revocate. Cele normative pot fi revocate oricând, iar cele individuale pot fi revocate cu unele excepții. Printre actele administrative individuale exceptate de la revocare se regăsesc și actele administrative care au intrat în circuitul civil și au generat drepturi subiective garantate de lege. Titlul științific de doctor este un act administrativ individual care, odată intrat în circuitul civil, produce efecte juridice în materia drepturilor personale, patrimoniale și nepatrimoniale. ... 9. Prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție consacră ca principiu general
DECIZIA nr. 121 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282956]
-
o opțiune a legiuitorului ca pentru constatarea nulității și anularea actului administrativ nelegal să prevadă calea și procedura contenciosului administrativ. ... 10. În aceste condiții, textul de lege criticat aduce atingere principiului irevocabilității actelor administrative individuale, cu consecințe grave asupra drepturilor subiective născute ca urmare a intrării în circuitul civil a respectivului act. Posibilitatea revocării actului administrativ de către autoritatea emitentă încalcă principiul stabilității raporturilor juridice, introduce insecuritate în circuitul civil și lasă la dispoziția subiectivă a autorității emitente existența unor drepturi
DECIZIA nr. 121 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282956]
-
individuale, cu consecințe grave asupra drepturilor subiective născute ca urmare a intrării în circuitul civil a respectivului act. Posibilitatea revocării actului administrativ de către autoritatea emitentă încalcă principiul stabilității raporturilor juridice, introduce insecuritate în circuitul civil și lasă la dispoziția subiectivă a autorității emitente existența unor drepturi ale persoanei care a dobândit titlul științific. De asemenea, în conformitate cu aspectele analizate de către Curtea Constituțională în cadrul deciziei menționate, în situația în care există suspiciuni cu privire la nerespectarea procedurilor sau
DECIZIA nr. 121 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282956]
-
a statuat că, în principiu, toate actele administrative pot fi revocate, cele normative oricând, iar cele individuale cu unele excepții; printre actele administrative individuale exceptate se regăsesc și actele administrative care au intrat în circuitul civil și au generat drepturi subiective garantate de lege. Or, titlul științific de doctor este un act administrativ individual care, odată intrat în circuitul civil, produce efecte juridice în materia drepturilor personale, patrimoniale și nepatrimoniale. ... 27. În acest context constituțional și legal s-a statuat, tot
DECIZIA nr. 121 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282956]
-
că o reglementare care stabilește că actul administrativ constatator al titlului științific se anulează de la data emiterii actului de revocare și produce efecte doar pentru viitor constituie o încălcare a irevocabilității actelor administrative individuale, cu consecințe grave asupra drepturilor subiective născute ca urmare a intrării în circuitul civil a respectivului act. Posibilitatea revocării actului administrativ de către autoritatea emitentă încalcă principiul stabilității raporturilor juridice, induce insecuritate în circuitul civil și lasă la dispoziția subiectivă a autorității emitente existența unor drepturi
DECIZIA nr. 121 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282956]
-
individuale, cu consecințe grave asupra drepturilor subiective născute ca urmare a intrării în circuitul civil a respectivului act. Posibilitatea revocării actului administrativ de către autoritatea emitentă încalcă principiul stabilității raporturilor juridice, induce insecuritate în circuitul civil și lasă la dispoziția subiectivă a autorității emitente existența unor drepturi ale persoanei care a dobândit titlul științific. ... 28. Curtea a subliniat că, în contextul Deciziei nr. 624 din 26 octombrie 2016, intrarea actului administrativ în circuitul civil și producerea de efecte juridice nu se
DECIZIA nr. 121 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282956]
-
profesională), această retragere are natura juridică a unei revocări. Însă principiul revocabilității actelor administrative nu este unul absolut, ci cunoaște și excepții, printre acestea numărându-se și actele administrative individuale care au intrat în circuitul civil și au generat drepturi subiective garantate de lege, care nu pot fi revocate, ci doar anulate de o altă autoritate decât cea emitentă. ... 30. În consecință, Curtea a reținut că titlul de doctor și diploma de doctor care au intrat în circuitul civil și au
DECIZIA nr. 121 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282956]
-
lege, care nu pot fi revocate, ci doar anulate de o altă autoritate decât cea emitentă. ... 30. În consecință, Curtea a reținut că titlul de doctor și diploma de doctor care au intrat în circuitul civil și au generat drepturi subiective garantate de lege se încadrează în această categorie, acestea neputând fi revocate. ... 31. Totodată, Curtea a reținut că retragerea titlului de doctor - act administrativ - care a intrat în circuitul civil și a generat drepturi subiective garantate de lege nu poate
DECIZIA nr. 121 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282956]
-
civil și au generat drepturi subiective garantate de lege se încadrează în această categorie, acestea neputând fi revocate. ... 31. Totodată, Curtea a reținut că retragerea titlului de doctor - act administrativ - care a intrat în circuitul civil și a generat drepturi subiective garantate de lege nu poate lua forma revocării dispuse de instituția emitentă, ci pe cea a anulării, sens în care Curtea, prin Decizia nr. 624 din 26 octombrie 2016, paragraful 51, a impus exigența ca aceasta să se realizeze exclusiv
DECIZIA nr. 121 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282956]
-
admisibilitate a cererii. Prin cererea de chemare în judecată formulată, reclamanții susțin că au îndeplinit procedura prealabilă, dar, în realitate, numai reclamantul Ștefănescu Aurelian a formulat plângere prealabilă, însă fără să dovedească în cuprinsul cererii o vătămare a unui drept subiectiv sau a unui interes legitim. Se invocă, de asemenea, lipsa calității procesuale active a reclamanților. Potrivit art. 32 din Codul de procedură civilă, calitatea procesuală reprezintă una dintre condițiile de exercitare a acțiunii civile, iar conform art. 36 din Codul
SENTINȚA nr. 133/F-CONT din 23 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282954]
-
anumit mod, precum și pentru anularea unui act administrativ individual adresat unui alt subiect de drept care o prejudiciază. Or, pentru a investi instanța cu o cerere în contencios administrativ, reclamanții trebuiau să probeze o vătămare fie a unui drept subiectiv, fie a unui interes legitim. Nici în cuprinsul cererii de chemare în judecată și nici în plângerea prealabilă formulată de reclamantul Ștefănescu Aurelian nu sunt indicate împrejurările de fapt și de drept care să probeze o vătămare a unui drept
SENTINȚA nr. 133/F-CONT din 23 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282954]
-
fie a unui interes legitim. Nici în cuprinsul cererii de chemare în judecată și nici în plângerea prealabilă formulată de reclamantul Ștefănescu Aurelian nu sunt indicate împrejurările de fapt și de drept care să probeze o vătămare a unui drept subiectiv sau a unui interes legitim. Simpla enumerare a unor decizii pronunțate de instanțele de judecată nu suplinește obligația reclamanților de a justifica că sunt titularii unui drept sau că urmăresc valorificarea unui interes legitim în temeiul prevederilor Legii nr. 554/2004
SENTINȚA nr. 133/F-CONT din 23 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282954]
-
interes a reclamanților în promovarea acțiunii. Principiul legalității este elementul central al activității autorităților publice, iar reclamanții, în calitatea lor de persoane fizice pretins vătămate printr-un act administrativ considerat nelegal, au învestit instanța cu o acțiune în contencios administrativ subiectiv, în cadrul căreia nu poate fi sancționată o nelegalitate obiectivă a actului administrativ, sancțiunea nulității urmând a fi aplicată numai cu condiția existenței unei vătămări produse reclamanților într-un drept subiectiv sau într-un interes legitim privat. În esență, prin
SENTINȚA nr. 133/F-CONT din 23 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282954]
-
au învestit instanța cu o acțiune în contencios administrativ subiectiv, în cadrul căreia nu poate fi sancționată o nelegalitate obiectivă a actului administrativ, sancțiunea nulității urmând a fi aplicată numai cu condiția existenței unei vătămări produse reclamanților într-un drept subiectiv sau într-un interes legitim privat. În esență, prin normele cuprinse în art. 1 alin. (1) și (2) și art. 8 alin. (1), Legea nr. 554/2004 oferă subiectelor de drept privat un mecanism de contencios administrativ subiectiv, în cadrul căruia
SENTINȚA nr. 133/F-CONT din 23 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282954]