3,238 matches
-
Astfel W.F.B Du Bois include în The Soul of Black Folk - Sufletul poporului negru - pasaje din spiritualitățile afro-americane, iar James Agee renunță la o bursă la Fortune pentru a se apleca asupra subiectivității familiei Gudger prin intermediul studiului propriei subiectivități. Fishkin afirmă că Gloria Anzaldua a scris atât în engleză cât și în spaniolă și a inclus versuri în lucrările ei nonficționale pentru a reflecta modul în care ea s-a adaptat la "granițele" culturale și sexuale, în timp ce Tillie Olsen
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
au o relație cu Biserica pentru că în procent de 66% beneficiarii centrelor de plasament sunt prezenți la slujbele religioase ale spațiilor consacrate destinate serviciului religios, numite biserici. Această prezență nu este una pur întâmplătoare sau realizată printr-un act de subiectivitate personală, ci vom vedea mai jos este datorată în mare măsură parteneriatelor încheiate între Biserica locului și DGASPC de la nivelul județului respectiv. Ipoteza 3: Raporturile reciproce dintre Biserică și DGASPC se structurează pe tipare parteneriale consistente Situația relațiilor dintre DGASPC
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
seamă de un orizont de lectură a realității care încearcă, în ciuda puterilor limitate, a îndârjirii civice și a încrederii naive în valori, să-și găsească îndreptățirea. Am lăsat acest text aproape neprelucrat, cu anumite accente umorale și cu câteva omenești subiectivități pe care, din principiu, le evit în eseistica mea, doar pentru a nu contraface efectul de real pe care acest jurnal ad-hoc încearcă să-l pună în scenă. Pentru că, totuși, personajele și situațiile descrise aici sunt cât se poate de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
totuși chiar într-o lume dominată de simulacre, de ipocrizie, de lăcomie și false valori. Voi da seamă, deci, din timp în timp, despre tot ce înseamnă, pentru mine, prezentul în toate articulațiile sale - politice, culturale și civice - cu acea subiectivitate potolită prin cultură și educație care, în viziunea mea, înseamnă adevărata publicistică. Și pentru că nu am nici un fel de parti pris-uri, îmi voi îngădui libertatea de a scrie ce gândesc fără a avea pretenția prostească a adevărului absolut, dar gata
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Când veți rosti, la finalul sufocantei și epuizantei experiențe de două ore de privit nimic, (c---t!), e bine să vă reamintiți că, în spiritul lui Foucault și Derrida, nu articulați o sudalmă, ci vă lăsați purtat de discurs, de o subiectivitate golită de sens și că, prin gura dumneavoastră, ia naștere un enunț critic în sensul social, și nu unul mic burghez, ridicol și rizibil, indus de corporații și consum, pur individual, pragmatic, deci obscen. Deși ar putea părea că infamul
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ce transcende limitele prestabilite ale ierarhiilor sau conveniențelor. Pe scurt, e un volum de interes în primul rând istoric și literar și mai apoi sentimental și uman. E o formă consistentă și articulată de memorie subiectivă în sensul moral, de subiectivitate temperată critic și estetic, la care mă simt și eu părtaș, nu numai dintr-un unghi uman, ci, mult mai important, cred, dintr-o perspectivă istorică ce poate oferi indicii prețioase despre valorile neștiute ale culturii noastre și care reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de-a antreprenorul cu produsele muncii lui poetice și culinare cărora le-a făcut neobosit, la piață, o reclamă hazoasă și dezinvoltă, dar cu mult instinct al tarabei. Pe scurt, a continuat să trăiască poetic, în deplin acord cu o subiectivitate tumultoasă și cu un nestăpânit furor al improvizației și al asociațiilor șocante. În anii din urmă, multă lume a luat în serios, din neatenție, "performance"-urile sale de la televiziuni sau din piața publică, nesesizând, în jerbele sale biciutoare și iconoclaste
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cunoscuta epocă a preromantismului, 1780 - 1827. Călinescu demonstrează acest aspect al „impurității” genurilor și speciilor În termeni categorci În romanul „Enigma Otiliei”. În acest roman se Întâlnesc traditionalismul, romantismul, modernismul etc Romantismul, În calitatea lui de curent literar este rezultatul subiectivității, al sentimentului și fanteziei creatoare, al spontanietății și sincerității emoționale, adică a tot ceea ce reprezintă ca atitudine anticlasică, promotoarea unui raționalism raportat la ceea ce Însemna armonie, echilibru și seninătate. Caracteristicile de natură estetică ale romantismului sunt țesute din negarea trăsăturilor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ideilor ce vor adăuga valoare domeniului asumat ca disciplină. Un prim pas în educație îl constitue comunicarea. Comunicarea este un act necesar oricărui demers didactic. Ideea de a comunica implică și conotația comuniunii, a întâlnirii dintre două sau mai multe subiectivități în cadrul privilegiat al dialogului. Prin educație omul este ajutat să se „umanizeze”, să devină, să evolueze, să acționeze, să ia decizii, să se transforme, să-și schimbe el însuși condiția, să soluționeze problemele comune printr-un act creativ. Persoanele cu
Didactica limbii ?i literaturii rom?ne ?n ?coala cu deficien?e de auz by C?t?lina Costandache () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84365_a_85690]
-
timbrului este implicată în ambele tipuri în recunoașterea unei voci familiare sau recunoașterea unui instrument muzical. • Ca și vorbirea, muzica transmite, comunică exprimând mesaje afective și expresive. Spre deosebire de vorbire, muzica este mai abstractă, interpretarea ei presupune un grad ridicat de subiectivitate, depinzând de factori ca: antrenamentul muzical, deprinderea de a asculta muzică, mediul cultural. Între vorbire și muzică există și o serie de diferențe: În muzică registrul frecvențelor este mai larg decât în vorbire. Spre deosebire de vorbire, muzica este mai abstractă, interpretarea
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
deprinderea de a asculta muzică, mediul cultural. Între vorbire și muzică există și o serie de diferențe: În muzică registrul frecvențelor este mai larg decât în vorbire. Spre deosebire de vorbire, muzica este mai abstractă, interpretarea ei presupune un grad ridicat de subiectivitate, depinzând de factori ca: antrenamentul muzical, deprinderea de a asculta muzică, mediul cultural. Una dintre diferențele majore dintre vorbire și muzică este distribuția energiei spectrale. În vorbire aceasta este distribuită adesea pe mai multe frecvențe și pe armonicele parțiale ale
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
de studiu); c) contextul spațial (sala de clasă); d) contextul temporal (data și ora zilei, ,,momentul istoric" în care se încadrează tema discursului). • macrocontextul: condițiile globale instituționale, sociale, economice, politice, cultural-educative în care se realizează discursul. Discursul didactic relevă întotdeauna subiectivitatea celui care produce intervenția discursivă. Reprezentările țin atât de contextul discursiv dat, cât și de particularitățile auditoriului. Prin discursul didactic, profesorul nu acționează numai asupra elevilor, ci și asupra sa. În funcție de impactul propriului discurs, profesorul se simte dorit, plăcut, competent
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de teoria deconstrucției care presupune examinarea supozițiilor și sistemelor de cunoaștere prin angajarea ludică a semnificațiilor în raport cu diferitele contexte de analiză a lucrărilor, studiind astfel modalitățile de producere ale cunoașterii. Punând accent pe eterogenitatea, instabilitatea și discontinuitatea limbajului, discursului și subiectivității, în raport cu sistemele de cunoaștere și structurile de putere, poststructuralismul propune critic acea viziune asupra individului ca produs al forțelor sociale și lingvistice, ca textură activă a diferitelor textualități. În acest caz, normativitatea este criticată prin decentralizare și interpretare, printr-un
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
înțelege imaginile ca instrumente ale furnizării informațiilor, ale provocării plăcerii ori neplăcerii, ale influențării stilurilor, ale determinării consumului și ale medierii relațiilor de putere. Imaginile oferă oportunitatea apariției unui nou mod de scriere culturală situată la intersecția dintre obiectivități și subiectivități, câtă vreme cultura vizuală s-ar manifesta ca un câmp de cercetare transdisciplinară și inter-metodologică care ar produce noi obiecte culturale. Privită din perspectiva "turnurii epistemologice" caracterizată de Gayatri Spivak, câmpul de investigație al culturii vizuale ar fi produs mai
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
revendicate de varietatea istoriilor, chiar și contestate, cea de-a doua fiind constituită din aparatele privirii pe care le avem la dispoziție și care sunt ghidate de modelele culturale de tipul narațiunii și tehnologiei, iar cea de-a treia denotând subiectivitățile identificării, dorinței ori respingerii din perspectiva cărora privim și prin intermediul cărora informăm ceea ce privim. Potrivit lui Rogoff, toate acestea s-ar exercita în condițiile erodării granițelor dintre producerea, teoretizarea și istoricizarea imaginilor, obiectelor și ambienturilor. Continuându-și analiza, Irit Rogoff eludează
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
care promovează intens diferitele sisteme de reprezentare pe baza cărora e construită lumea înconjurătoare. În acest caz, Sturken și Cartwright pun în discuție mitul adevărului fotografic, plecând de la observația potrivit căreia crearea imaginii fotografice ar implica un anumit grad de subiectivitate determinat de selectarea, încadrarea și personalizarea imaginii fotografiate. Ca urmare, explorarea semnificațiilor imaginilor presupune recunoașterea producerii lor din perspectiva unei dinamici a puterii sociale și ideologice, înțelese ca sisteme de valori și credințe determinate de exercitarea unor anumite tipuri de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
instituție, în condițiile în care instituțiile culturale critice sunt supuse unei continue presiuni de dezintegrare și subfinanțare în favoarea dezvoltării neoliberale a unei economii a evenimentului, Steyerl se angajează într-o analiză a funcției criticii în general. Pornind de la constatarea că subiectivitatea burgheză s-a format printr-un proces critic ambivalent, prin întrebuințarea rațiunii doar în situații considerate apolitice, respectiv în deliberarea problemelor abstracte, fără a critica autoritatea, Steyerl afirmă că activitatea critică ar fi trebuit să producă genul de subiect care
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
lucrul cu comunitatea respectivă. Plecând de la definiția portretului ca dispozitiv, care ar provoca și înregistra reacții, puse apoi la dispoziția grupului care ar urma să reacționeze, Clegg & Guttmann identifică valoarea cognitivă a portretului ca bază a organizării gândirii identității și subiectivității, în condițiile în care cei marginali nu au astfel de reprezentări. Simbioza care se formează între persoana care lucrează într-un anumit context și persoanele care trăiesc în acel context face ca dispozitivul de portretizare să nu îl recomande pe
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
reciclează credința artei conceptuale potrivit căreia arta este dependentă de practicile instituționale, de formele de distribuire și de structura prestabilită de convențiile discursive ale instituțiilor. Critica autenticității și a originalității, stabilirea unor relații complexe între text și imagine, limbaj și subiectivitate, precum și credința în posibilitatea artistică a autodeterminării și comunicării politice restructurează înțelegerea dinamicii transformative a artei conceptuale 162. La rândul său, monitorizând promisiunea artei conceptuale, Blake Stimson afirmă că această tendință a provocat autoritatea aparatului instituțional de a-și găsi
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Gleizal)231. Invitat să scrie la revista Alice pentru rubrica La fabrique du sensible, în care se problematizau actele estetice sub forma lor de configurații ale experienței ce făceau posibile noi moduri de a simți și induceau noi forme ale subiectivității politice, Jacques Rancière găsește prilejul de a trata relația dintre estetică și politică în condițiile constatării multiplicării discursurilor care denunță criza artei ori captarea sa totală în discurs, a generalizării spectacolului ori a morții imaginii, indicând astfel terenul esteticii ca
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
pot eu furniza publicului român este de o comprehensibilitate rezonabilă și comparabilă cu "istoriile" pe care americanii înșiși le produc în texte numeroase, care devin din ce în ce mai accesibile nouă tuturor; pe de altă parte, aceeași istorie discursivă este eminamente legată de subiectivitatea mea, de posibilitățile mele concrete de a delinia între "semnificativ" și "mai puțin important", cu alte cuvinte, cum sună un raționament mai vechi 1, de propria mea "politică" a cercetării. În privința acestei "politici", nu pot spune decât un singur lucru
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
pe care nu le pot duce, pe care nimeni nu le poate duce, e mai corect și mai onest să precizez, încă o dată, că această istorie metodologică pe care tocmai o parcurgeți are totul de-a face cu mine, cu subiectivitatea mea, cu propriile mele alegeri în ce privește ceea ce este important și semnificativ pe scena cercetării academice în domeniul Științelor comunicării și ce nu, toate acestea constituind, pentru mine în primul rând, limitele propriei mele "politici a cercetării", în privința căreia cel mai
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
conținut legat în mod clar de clasă (socială adăugirea mea)"687. Ca subiect/ți, sunt implicați în lupta pentru hegemonie: "Însăși articularea diverselor poziții ale subiectului constituie rezultatul unei lupte pentru hegemonie. [...] Hegemonia reprezintă însuși procesul de construcție politică a subiectivității maselor și nu practica unui subiect constituit în prealabil"688. Prin urmare, rezumă McKerrow, interacțiunea dintre clasa socială și "popor"/"oameni" (people, în limba engleză) este fundamentală în articularea unei "poziții subiective": "Pentru a obține aderență față de o poziție de
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
a preluat necritic acest concept din psihologie. Soluția propusă de Jacques Lacan 267, aceea de 'subiect discursiv' (speaking subject) oferă o bază non-esențialistă pentru teoretizarea identității care a fost trecută cu vedere. Autoarea face distincția între poziționarea subiectului (subject-positions) și subiectivități. Distincția este crucială pentru că permite abordării prin discurs să fie aplicată diverselor nivele de analiză, de la nivelul individual la nivelul statal. Discursul oferă un mod de studiere a identității statale fără a se prezuma că statul are un Sine. Autoarea
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
fie recunoscute.342 Siba Grovogui susține că normele suveranității prescriu standardele unui guvern "civilizat", limitând astfel opțiunile mișcărilor de eliberare națională. Percepțiile și asumpțiile filosofice occidentale care au susținut tradiții discursive ce au suprimat sau pur și simplu au eradicat subiectivitatea non-europeană, s-au bazat pe imaginea superiorității asumate a vestului, pe o cunoaștere mai bună a instituțiilor civile și pe misiunea de a-i "lumina" pe ceilalți.343 Odată cu independența ultimei colonii africane, Namibia, precepte contradictorii au dominat discursul autoritar
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]