2,983 matches
-
după ce ejaculase Între buzele Hannelorei și Își comentă performanța În termeni de un entuziasm naiv. Mișcată, Christiane Începu să-l masturbeze sub privirea Înduioșată a noilor prieteni. Apoi Hannelore se așeză pe vine Între picioarele lui și Începu să-i sugă sexul mușcându-i-l mărunt, În timp ce Christiane continua să-l mângâie. Puțin amețit, Rudi repeta mașinal „Gut... gut...” Se despărțiră pe jumătate beți, dar Într-o dispoziție excelentă. Bruno Îi vorbi Christianei despre Le Club des Cinq, Îi spuse cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
unei tentative de revenire la normal - pe baza, În primul rând, a unui principiu de bunăvoință. Concret, fiecare din cuplurile reunite În spațiul dintre dune și mare poate lua inițiativa unor contacte sexuale publice; adesea, femeia Își masturbează sau Își suge partenerul, adesea, de asemeni, bărbatul Îi Întoarce mângâierile. Cuplurile vecine Îi observă cu multă atenție, se apropie să privească mai bine, apoi, puțin câte puțin, le imită exemplul. Astfel, pornind de la cuplul inițial, pe plajă se propagă rapid un val
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
picioare sau pe vine, aceștia se masturbează asistând la scenă. Uneori, lucrurile se opresc aici, cuplul revine la Îmbrățișarea inițială, iar spectatorii, Încetul cu Încetul, se Împrăștie. Alteori, cu un semn al mâinii, femeia arată că dorește să masturbeze, să sugă ori să fie penetrată de alți bărbați. Ei vin atunci pe rând, fără prea mare grabă. Când ea vrea să se oprească, ajunge de asemenea un simplu gest. Nu se schimbă nici un cuvânt; se aude clar vântul ce suflă printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
și că situația era caraghioasă; de asemeni, Își dădu seama că puțin Îi păsa. Colegii, seminarele lor de reflecție, educația umanistă a adolescenților, deschiderea spre alte culturi... nimic din toate astea nu mai era important pentru el. Christiane i-o sugea și Îl Îngrijea când era bolnav; Christiane era importantă. În același moment, știu că nu-și va mai revedea fiul niciodată. Patrice, fiul Christianei, lăsase apartamentul Într-un hal fără hal: bucăți de pizza strivite, cutii de Coca-Cola, chiștoace Împrăștiate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
aproape, posibilitatea practică a fericirii. Accidentul s-a petrecut Într-o noapte de februarie, la Chris și Manu. Bruno era lungit pe o saltea din Încăperea centrală, cu capul sprijinit pe perne; o ținea de mână Christiane, care i-o sugea. Îngenuncheată deasupra lui, cu coapsele desfăcute, ea Își oferea vulva bărbaților care treceau În spatele ei, Își puneau un prezervativ, o penetrau pe rând. Cinci bărbați se succedaseră deja, fără ca ea să le arunce o privire; cu ochii Întredeschiși, ca Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Jung Își dădură jos glugile. Unul dintre aceștia, iar posteritatea nu va reține niciodată care, rosti atunci amenințarea cu cel mai profund caracter psihanalitic din câte s-au spus vreodată: — Împărate, o să ne spui și laptele pe care l-ai supt de la maică-ta! În același timp, la poalele turnului, câțiva nou-veniți Își făcură curaj și se apropiară de cele două porți de intrare. Se separară mai Întâi pe sexe și căutară o sonerie, pentru a-și anunța politicos prezența - doar
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
se retrăgeau din fața unui roboțel de jucărie care, rotind o drujbă deasupra capului, Își conjugase atacurile cu cele ale unei mașini de tuns iarba. Un aspirator masiv Își repezise Înainte brațul tubular, Încercând să-l piște pe Guido de obraz. Suptă de curentul de aer, mustața acestuia fremăta ca o flamură În bătaia vântului, până când vânzătorul de electronice, cu o mișcare de expert În jiu-jitsu, a frânt membrul de plastic și l-a aruncat cât colo. Apoi, cu puterea disperării, Guido
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
știr, cu gruhă și cu pur. Bureți le dă pădurea care, pentru ei, are trei vaci: Hribana, Fragana și Murana. Plodurilor, pînă le cresc tuleiele sub nas, țigăncile le dau țîță. După asta încep să se rușineze și nu mai sug. L-am văzut în drum pe unul care azvîrlea cu bolovani în mă-sa: «A, mamó, stai să-mi dai să beau!» La douăzeci de ani Victor se însura a șasea oară: două dintre neveste muriseră iar pe trei le
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
se bate iar femeia peste gură. Auzeam cum în șopronul folosit ca bucătărie, băiatul cel mare dădea raportul lelei Ghența. - M-am dus acasă, am muls vaca, i-am scos buruian, am dat drumul la porc, am lăsat vițelul să sugă, de-acolé am muls și vaca lui bădia Neculai... Îmbrăcată în rochiță de sărbătoare, albastră, cu ciorapii roșii, viitoarea doctoriță mă privea stăruitor, scobindu se în nas. Avea capul ca un dovleac fără bărbie. - Cum merg treburile, domnișoară? Mirată, dînsa se
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
urmă. De fapt, timpul e democratic, ceea ce nu e cazul lui Rainer. Acesta detestă masele și de aceea se ridică simțitor deasupra lor. În adâncitura din trupul Sophiei, Rainer se simte ca un pui de animal care nu mai poate suge la mama lui și trebuie, din păcate, să pornească singur după hrană, în mijlocul naturii aspre și ostile; mai târziu puiul de animal va trebui să dea el însuși lapte dacă nu se întâmplă vreo minune care să‑l ferească de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
n-a schimbat nici o vorbă cu garda lui personală. Asta nu-l Împiedica pe prietenul nostru să-l studieze cu atenție, ăla părea un individ fioros, probabil de la țară, mândru că lucrează În Poliția Română. Fuma mult, a reușit să sugă trei țigări până la Arad, când Leac și-a aprins și el una, a mârâit. Catastrofa s-a produs la coborâre. Aplecându-se ca să nu se izbească cu țeasta de tavanul mașinii, Leac a văzut că are un șiret dezlegat. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
imbecilă. Nu e ușor. Mai ales pentru unul ca mine. Neîncrederea este pâinea mea de toate zilele. Uscată, câteodată, ca un bloc, un bolovan uriaș prăbușindu-se, de pe munte, cu zgomot, să mă spulbere. Sau muiată în vin, în oțet. Sug, amețit. Zile, nopți, săptămâni la rând. Asta îmi mai lipsește, să-mi arate și alții neîncrederea ! Mă desființează, nu mai pot judeca. Devin orb, mut, paralizat, pierdut. Îmi regăsesc condiția mizerabilă, melancolia, murdăria. Nu sunt bun de nimic luni întregi
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
putut, eventual, deveni... artistă, doar atunci ? Din nou mediocră, apoi ? Desenele sau pânzele acelea se născuseră : reale și iluzorii, precum marile întâlniri cu noi înșine. A înțeles abia atunci. A dobândit, chiar dacă pentru scurtă vreme, alți ochi, alte mâini. Strânsă, suptă de o vibrație care o ardea și o îngheța și o înviase. Trăia ? Murind, fără să-și dea seama, în fiecare clipă ? N-a durat, nu s-a confirmat ulterior, fusese doar întâmplare, darul, pierdut curând, al celor câteva luni
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
două-trei rânduri, telefoanele, ferestrele, cuierele. Înălță cadranul ceasului, numără rotirea lentă a săgeții, grad cu grad, minut cu minut. Își ascultă bătăile inimii, pneumă slăbită, tictactac se întețise pneuma, metronomul. La cinci fix, trofeul apăru : se coafase : capul cabalin, osos, supt : perucă lățoasă, spectaculoasă. Depusese geanta pe birou. Scoase din geanta roșie cheia sertarului. Vârî cheia în broască, răsuci, trase sertarul. Scoase un vraf de hârtii : diagrame, schițe, standarde, planșe, proiecte, tocul riglei de calcul. Trase sertarul de dedesubt, scoase borcanul
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
acestea le meșteșugise chiar el. Odată, mă luase deoparte, și Îmi spusese că nu numai pe maică-mea o puseseră În pământ În ziua nașterii mele, ci și pe fratele meu geamăn care se născuse mort, fără suflu, ofilit, uscat, supt În el Însuși precum un boboc de floare smuls fără rădăcină. - Așa a apărut Krog pe lume, Îmi zisese Moru. Pe frate-tău l-ai ucis Încă din pântecele maică-ti, i-ai băut tot sângele cât timp ați Împărțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
ieșiseră de sub apă Îmi făcură semn să urc. - Ugum ți-a dat să bei, se răsti bătrânul. Bețivul. - Bețivul?! - m-am mirat. - Te doare capul și Încă vrei să verși. Bețiv. Spunea cuvintele de parcă scuipa oasele de pasăre după ce le supsese de toată carnea. Am Înțeles ce vroia să spună. - Ieri pe vremea asta am băut prima burtă de vin, am răspuns. Nu sunt bețiv. - Tu, nu. Ugum este, spuse uscățivul. Tu ești doar gălăgios. N-o să mai prindem un pește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
răspuns și am dat să zâmbesc, dar fața păru să-mi ia foc. O apă călduță și sărată Îmi năpădi buzele. Am dat să mă șterg, dar căpetenia negrilor mă opri. - Nu pune mâna. Gula o să vadă și de tine. Suge la pielea asta, dacă zici că știi cum să faci, și nu Înghiți toată apa o dată. Pielea de pe chip parcă Îmi plesnea. Am Început să sug la bucata aia de piele. Apa avea gust de mâl și era cam dulce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
dar căpetenia negrilor mă opri. - Nu pune mâna. Gula o să vadă și de tine. Suge la pielea asta, dacă zici că știi cum să faci, și nu Înghiți toată apa o dată. Pielea de pe chip parcă Îmi plesnea. Am Început să sug la bucata aia de piele. Apa avea gust de mâl și era cam dulce. Limba Îmi era uscată și mi se umflase toată. - Mai vreau, am zis după ce am simțit că nu mai aveam ce suge. - O singură dată, Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
plesnea. Am Început să sug la bucata aia de piele. Apa avea gust de mâl și era cam dulce. Limba Îmi era uscată și mi se umflase toată. - Mai vreau, am zis după ce am simțit că nu mai aveam ce suge. - O singură dată, Îmi zise căpetenia și cufundă iar pielea În apă. Să nu-mi mai ceri, că până una-alta asta-i tot ce-ți dau, Îmi zise omul, Întinzându-mi bucata de piele. Eu sunt Tuni. - Eu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
și noi un neam din ăsta. Sunt femei rele. - La noi toate femeile sunt rele, am zis, iar cei din luntre pufniră Într-un râs sănătos. Am ajuns În satul lor la căderea serii. Tuni nu-mi mai dăduse să sug la colțul ăla de piele decât de două ori și setea mă istovise de tot. De cum am coborât pe mal, am dat să văd de micuțul Unu, dar o femeie bătrână, slabă și zbârcită, mă izbi cu un băț peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
ea nu se opri din treburile ei. Continua să Înmoaie un snop de crengi În apa ce răspândea un miros amar, și-i tot stropea pe copil și pe femeie. La un moment dat, Îi căscă gura lui Unu și supse tot aerul din ea. Îi făcu la fel și la nas, și apoi și la găuricea mică de jos, iar pruncul deodată Începu să respire mai iute. - Ieși de-aci, ieși de-aci, ieși de-aci, tot zicea Gula și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
al apei dintotdeauna. În spatele casei era o altă piele prinsă Între doi pari, numai că pe aceasta o cufunda un om În apă, Înclinând-o când și când Într-o parte sau În cealaltă. - Multă apă... făcu Dyas vesel. Își supse un deget și-l ridică În sus, apoi strigă ceva la oamenii săi care aveau grijă de piele. Da’ voi n-auziți cum pocnește? - Îi luă el la rost. Nu vedeți că s-a schimbat vântul? - Încotro? l-am Întrebat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
cu priviri goale, de parcă n-ar fi dorit să uite niciodată ce văzuseră În pântecul lui Nunatuk. Apoi, m-am Întins pe pământ și am tras o blană peste mine. I-am mai ascultat pe Marea și pe Omăt cum sugeau În gol, după care m-am gândit la semnul lui Kron. Blestematul de Enkim! Știuse mereu mai mult decât zicea că știe - făcuse nenorocitele alea de semne care nu erau altceva decât semnul lui Kron, adică semnul meu, ca să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
aș mai fi privit dacă aș fi fost În alt trup. I-am lăsat pe ceilalți să aibă grijă de Logon, iar eu am luat-o spre casă, să văd de Nunatuk și de prunci. Of, of. Marea și Omăt sugeau la țâțele femeii mele, de parcă nimic nu s-ar fi Întâmplat. Abia dacă se sinchisiră când mă auziră și Începură să-și rotească ochii, goi, care scrutau alte tărâmuri. Erau atât de pătrunși de ce zăreau, Încât Îmi părea rău că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Miazănoapte. Unu se apropie cu pași nesiguri de Nunatuk și se apucă să gungurească. După o vreme, reuși să spună câteva vorbe: - Ma’ea, ‘apte. Omăt, ‘apte. Și Unu? Și Unu? - tot Întreba el, privind cu jind la gemenii care sugeau de zor la țâțele femeii mele. Se urcă pe burta lui Nunatuk, străduindu-se să-și facă loc Între Marea și Omăt. - Și Unu! Și Unu! - se ruga el dar, până la urmă, se lăsă păgubaș. Se lăbărță Între ceilalți doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]