4,883 matches
-
avea să ia forma adoptării unei legislații antisemite urmate de anumite abuzuri ale funcționarilor guvernamentali din zona Moldovei 657. Suprapusă peste imaginea de revoluționar al lui I.C. Brătianu, legislația din primăvara anului 1867 avea să creeze o presiune internațională asupra suveranului român și a guvernului de la București 658 care se solda în cele din urmă cu demisia guvernului liberal moderat și retragerea din structura guvernamentală a lui I.C. Brătianu 659. Dincolo de jocul politic obișnuit, mult mai important este credem faptul că
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
proprietarilor funciari 672. Dovada faptului că strategia liberalilor de acțiune pentru acest început de nou regim politic fusese una corectă stă în modul în care va numi Carol I primele guverne după momentul instalării sale pe tron. Calculele făcute de suveran în creionarea diferitelor structuri guvernamentale nu vor ține cont de sfera de influență în teritoriu a liberalilor radicali, moderați sau a conservatorilor, ci de echilibrul geografic și social care era expresia prelungirii vechiului regim 673. Dincolo de apartenența la o familie
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
realizare se urmărea instalarea lui Carol pe tronul României, aceasta se datora și faptului că liderul liberal aflase din diverse surse că orientarea politică a tânărului prinț german era mai degrabă una liberală. Accentul pus pe mediul în care noul suveran se formase reușea un lucru foarte important, și anume să asigure măcar sprijinul unei grupări politice extrem de active în această perioadă și anume aceea liberală 696. Situația politică din timpul anului 1866 părea, pentru o bună perioadă de timp, greu
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
proiectul de constituție rezultat din munca Consiliului de Stat devenit astfel proiectul guvernului 698. Cunoscând orgoliile existente, dar vrând să se asigure și de faptul că activitatea sa se va desfășura într-un cadru constituțional care corespundea și propriei voințe, suveranul se implica în anumite limite în trasarea noului cadru constituțional. Astfel, pe 8/20 iunie Prințul Carol chema la el un număr important de deputați pentru a-i determina să se înțeleagă într-un termen cât mai scurt în privința prevederilor
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Interesant devenea faptul că, în ciuda entuziasmului manifestat în momentul intrării lui Carol I în incinta Parlamentului pe 10 mai 1866, Camera nu dorea să acorde domnitorului decât un drept de veto condiționat suspensiv asemănător cu acela al președintelui S.U.A. în timp ce suveranul român cerea un drept de veto necondiționat și absolut 699. Observațiile formulate de noul monarh luau, după o dezbatere în cadrul Parlamentului, pe 26 iunie/8 iulie, forma articolului 63 din Constituție a cărui esență era acordarea dreptului de veto absolut
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
din dorința de a atrage de partea lui pe deputații moldoveni, I.C. Brătianu încerca, în timpul audienței oferite de Carol I, pe 13 noiembrie, să-l convingă pe acesta de necesitatea mutării Curții de Casație la Iași749. În ciuda apelului pe care suveranul îl adresa, la jumătatea lunii noiembrie 1866, către clasa politică în general 750 sau a mesajului transmis Parlamentului o lună mai târziu 751, prin care societatea românească era îndemnată să se angreneze în activități economice și administrative, rivalitățile și neînțelegerile
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
ținând cont de specificul societății românești. Realizarea într-un termen scurt a pactului fundamental era o demonstrație de forță pe care statul român o făcea acum alături de alte gesturi politice importante precum începerea demersurilor privind recunoașterea lui Carol I ca suveran al Principatelor Române. Timpul dezbaterilor politice avea să fie amânat pentru campania electorală din toamna anului 1866. Analizate pe rând, subiectele aflate în dezbaterile din toamna anului 1866 arată că fiecare dintre ele joacă un rol la declanșarea unui proces
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
același timp are avantajul de a-i asigura apărarea. Se ajunge astfel la faimosul „Zid al Plângerii” de la Ierusalim și la semnificația sa fundamentală : separația între frații exilați și cei rămași, separare între familii, între Dumnezeu și creaturile Sale, între suveran și popor, între „ceilalți” și eu însumi. Zidul este comunicare întreruptă, cu a sa dublă incidență psihologică : securitate, dar și sufocare, apă rare, dar și închisoare (Chevalier, Gheerbrant, 1982 : 653-654). Chiar și abandonat, în ruină, Zidul rămâne un simbol puternic
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
îmbrânceală, sudoare, expresii verbale tari, epuizare fizică, în antiteză cu ceea ce Biserica declară unilateral a fi „sfințenia” locului. Nu întâmplător, E. Goffman spunea că „normalul” și „stigmatizatul” nu sunt altceva decât niște puncte de vedere (Goffman, 1963 : 157). Dintotdeauna, prezența suveranilor, a oamenilor politici de rang înalt în locurile de pelerinaj reputate nu a lăsat indiferentă mass-media, deoarece gesturile religioase, viața spirituală privată a acestora au fost intim legate de voința politică, celebre în acest sens fiind „pelerinajele regale” din Occidentul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sa stalinistă, post-revoluționară. Ca și Stalin, Ceaușescu a imprimat noi direcții leninismului, în aceeași măsură în care gândirea sa era formată după tiparul leninist. În ceea ce privește politicul, romanticii îl gândesc în termeni pur organici, ca un raport "personal", nu "instituțional", între ""suveranul mistic" și cetățeni. "Iubirea" și "credința" sunt pietrele unghiulare ale interrelaționării dintre monarh și supușii săi; prin viața sa de familie, prin virtutea, moralitatea și curajul său, primul trebuie să devină un exemplu pentru toți pe cei care îi conduce
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
din clasele inferioare. Munca era un blestem, o pedeapsă pentru păcatul primordial al omului. Aici intervine schimbarea. Francmasonii consideră că munca este acel ceva ce vine de la însuși Dumnezeu, de la cel considerat Marele Arhitect al Universului, fiind divinul Creator, deci Suveranul este El însuși un muncitor. Dar ce e munca? Folosirea omului de către el însuși cu scopul de a realiza ceva, pentru că mâncarea nu crește gata de a fi mâncată, hainele nu sunt făcute de oi și nu cresc pe câmp
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
inconsistent prezentat în Consiliul de Coroană. Unde erau patrioții liberali? Unde erau legionarii? Toți s-au dat la fund, motivând că, acceptând Diktatul, salvăm statul și obținem garanții germane. Regele Priap, din capul statului, zice și el: Sentimentul meu de suveran și de ostaș ( a dezertat de pe front în 1916-1918!) ar fi fost pentru o rezistență”. Tot așa s-a lăudat că apără Basarabia. Cei din fruntea armatei (generalul adjutant Gh. Mihail, contraamiralul adjutant N. Păiș), primul ministru, Ion Gigurtu, ministrul
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
că, vorba unui ministru francez, monarhia ajunsese o fată bătrână pe care o siluiesc toți. Și a urmat ce a urmat, și nici nu avea cum să nu urmeze. Unii trec câte un secol de istorie ă este cazul fostului suveran ă fără să înțeleagă nimic. Ex-regele n-a fost și n-o să fie niciodată în stare să repete gestul și vorbele lui Cuza Vodă: „Să dea Dumnezeu să-i fie României mai bine fără mine, decât cu mine”. Ca să vedem
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
germanii "încheiau încercuirea", Iorga scria că "soluția pentru Franța este un mîndru 1792!" Din nefericire, Franța anului 1940 era departe de cea a anului 1792. Iorga a fost profund afectat de capitularea regelui Leopold III al Belgiei, amintindu-și că "suveranii capitulează, așa cum a făcut-o Napoleon III, dar popoarele nu se predau". El îi amintea regelui belgienilor faptul că tatăl acestuia nu capitulase, "iar poporul belgian nu s-a plîns de suferințele de nedescris pe care a trebuit să le
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
șefului Statului Major, generalul F. Țenescu, care a explicat că România nu avea o aviație militară care să merite acest nume, nu exista nici o șansă de rezistență. În acest moment, a avut loc un schimb de cuvinte între Iorga și suveranul său. "Ce s-a întîmplat cu banii Fondului Aviației la care a contribuit tot românul cînd cumpăra un timbru? Fonduri pe care Majestatea Voastră urma să le administreze personal?" l-a întrebat el pe rege. Acesta a replicat: "Domnule profesor
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
lui Fouché și a lui Danton, care au fost ghilotinați o dată cu Maria-Antoaneta și cu Lodovic al XVI-lea. (Ignoranța acestui pseudointelectual este remarcabilă, el punîndu-i alături pe șeful Poliției lui Napoleon, Fouché, care nu a fost ghilotinat, pe cei doi suverani și pe Danton). Iorga a dat un răspuns plin de demnitate la aceste veritabile zbierete: "Dată fiind situația, cred că ar trebui să păstrez pentru mine anumite păreri care sînt binecunoscute tuturor celor care mi-au citit (în trecut) articolele
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
un asemenea naționalism dintr-un avantajos punct de vedere american (sau occidental). Oliver Wendell Holmes spunea odată: "E țara mea, fie că este dreaptă sau nedreaptă". Magistratul Holmes nu se referea la o "purificare etnică". Dar protejat de două oceane, suveran pe continent și înzestrat cu bogății de nedescris și cu instituții democratice naționalismul Statelor Unite nu era nici pe departe primejduit în măsura în care erau naționalismul românesc sau naționalismele balcanice. Dacă se simțea în pericol, reacționa împotriva americanilor nativi la fel de fără absolut nici un
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
mai pozitivă. Vezi Mircea Mușat și Ion Ardeleanu, România după Marea Unire, București, 1976 și De la statul geto-dac la statul național-unitar, București, 1983 2 Noua Constituție lăsa intacte puternice prerogative regale. Constituția putea fi suspendată parțial sau în totalitate de către suveran. Politics and Political Parties in Romania, Londra, 1936, p. 9. Drept urmare, România a cunoscut mai multe perioade de instituire a Legii marțiale, cenzură și brutalitate polițienească 3 Recent, un văr de-al autorului, mai mare decît el cu doisprezece ani
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
pp. 6 și 28. Fiul lui Giurescu, Dinu Giurescu, își amintea, într-o discuție purtată cu autorul, că, după ce I. D. Ștefănescu (profesor de istoria artelor) se întorsese dintr-o vizită, în timpul căreia fusese primit de Regele Albert, îi spusese că suveranul își amintise cît de șocat fusese de faptul că, atunci cînd îl vizitase Iorga, acesta avusese o izbucnire vulcanică și insultătoare la adresa lui Giurescu 155 Etude d'Historiographie (sub îngrijirea lui Lucian Boia), Université de Bucarest, București, 1985. Interwar Romanian Historiography
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
fost făcută de către domnul consilier intim dr. Schaefer, profesor de istoria artei la Universitatea din Darmstadt și fost educator al regelui. Dar este evident că această carte nu a putut fi scrisă decât cu ajutorul scrisorilor particulare și documentelor comunicate de către suveranul însuși”. Așadar, „profesorului german” amintit de Iorga i se atribuie aici un rol mult mai mare: el ar fi redactat textul. În sfârșit, alte surse vorbesc despre o a treia persoană implicată în scrierea „memoriilor” regelui Carol I, scriitoarea Mite
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
mine, s-a întors de la Pitești. Este de asemenea adânc mișcat de moartea împăratului Alexandru. Ora 11 Boerescu, știri din Petersburg, conform cărora conjurația țintește departe, că s-a constituit o societate a conjuraților, care ar vrea să înlăture toți suveranii (?). După-amiaza pozat Healy. Orele 3-4 promenadă, cald și vântos. Ora 4½ Cernat și Candiano la mine, care pleacă în seara aceasta la Petersburg, cu încă trei subofițeri care au Crucea Sf. Gheorghe. Orele 5-6 prințul Uruzov la mine, e foarte
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
îmi spune că cele trei imperii și America ne-au recunoscut. Așadar, în 10 zile întreaga campanie a luat sfârșit. Ora 4½ primit pe contele Hoyos, ora 5 pe prințul Uruzov, ora 5½ pe contele Wesdehlen, care mă felicită în numele suveranilor lor. Elisabeta e răcită și nu poate primi pe nimeni. Ora 8 seara o mare manifestație a comerțului românesc. Discursuri, eu răspund. Joi, 7 aprilie/26 martie Vreme rece. Ora 10 ministrul de război la mine. Toată ziua acasă. Elisabeta
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
înapoi. Ora 12½ mitropolitul la dejun. Elisabeta are un atac de febră și e fără voce. Orele 2-4 audiențe. Ora 5 Kalinderu la mine. Elisabeta merge seara la concert, eu scriu depeșe până la ora 11½ părinților, rudelor și aproape tuturor suveranilor, 25 de bucăți. Anul 1883 Cotroceni Luni, 1 ianuarie/20 decembrie Vreme minunată. Elisabeta e din nou bine. Promenadă în grădină. În Germania, în zona Rinului și în cea a Dunării, mari distrugeri provocate de ape. Gambetta a murit în
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
de față. Seara citit. Miercuri, 19/31 decembrie Vreme mohorâtă. Înainte de amiază Consiliu de miniștri, reproșat lui Chițu că din cauza lipsei lui de energie s-a ajuns la problema studenților. Până la ora 12½. După-amiază diferite audiențe. Scris depeșe către toți suveranii etc., 50 bucăți. Orele 5-7 Kalinderu la mine, discutat despre administrația Domeniilor și despre Curte. Seara prefectul Poliției la mine. Elisabeta la concert, scris depeșe până la ora 11. Anul 1885 București Joi, 1 ianuarie/20 decembrie Vreme mohorâtă, vânt rece
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
11 în pat. Sâmbătă, 19/31 decembrie Toată noaptea viscol puternic. Liniile de cale ferată întrerupte. -6°R. Ora 11 Pherekyde. Convenția privind frontiera cu Austria a fost votată. După-amiaza nici o audiență. Elisabeta dă un ceai mare. Trimis depeșe tuturor suveranilor etc. Orele 5-6½ căpitanul Schneider, discutat despre un eventual război rusesc, armata română în nordul Moldovei. Camera a fost dizolvată, Senatul închis. Alegeri la sfârșitul lui ianuarie. A patra legislatură era aproape de sfârșit. Ninge întreaga zi. Ora 10½ în pat
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]