8,384 matches
-
cu definiții adaptate după Trice și Beyer, 1984). Și pentru aceste definiții succinte sunt necesare explicații suplimentare și chiar exemplificări, dacă se dorește o utilizare operațională pentru un audit cultural. Caseta 8.1 Rit: set de activități planificate, relativ elaborate, teatrale, care concentrează într-un singur eveniment forme diverse ale expresiei culturale, set evidențiat prin interacțiuni sociale, în beneficiul unui public dat. Ritual: set de tehnici și comportamente detaliate și standardizate pentru diminuarea neliniștii, dar care produce deseori cunoștințe tehnice cu
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
La Bruyère - să nu lăsăm să se vadă că prin plîns ne lăsăm subjugați de subiect și de autor; În schimb, prin rîs dovedești că-ți păstrezi libertatea de spirit, că te-ai lăsat mai puțin sedus de o ficțiune teatrală”. Într-adevăr, „rîsul” - mai ales cel ironic, sau cel compătimitor - este mai apropiat de o participare intelectuală din partea noastră, decît „plînsul”, care exprimă o implicare mai ales emoțională. * „Întotdeauna, disputele cele mai grave s-au născut din glume.” (B. Gracian
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Colocviile propun niște dialoguri după modelul socratic. Aceste exerciții servesc mai întâi la învățarea limbii latine după o metodă pedagogică revoluționară stabilind o relație plăcută și statornică între magistru și discipol. Uneori textul este pus în scenă pe principiul reprezentării teatrale. Această formă filosofică dispune de mai multe intrări. în afară de transmiterea latinei și a tehnicilor de retorică activate la oral după reprezentații între profesor și elevii săi, colocviul permite și o edificare spirituală. Pe subiectele cele mai diverse - modul de trai
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
AL PATRULEA PLĂCEREA DORINȚEI îMPLINITE: CONSTELAȚIA CINICĂ VII DIOGENE și capacitatea de „a te bucura de plăcerea filosofilor” Lătratul conceptului. Cirenaicii și cinicii împărtășesc un mare număr de poziții ideologice și filosofice. Pe fondul antiplatonician, ca și pe baza formei teatrale, subversive, vesele și ludice, ei sunt de-a valma gratificați cu aceleași anecdote care dovedesc înrudirea lor intimă. Distincția între cele două școli pare adesea arbitrară, schematică, mai aptă să faciliteze plasarea unei gândiri vii într-o căsuță dintr-un
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
societății nu a mai fost decât un pas, pe care Teatrul Odeon l-a și făcut la sfârșitul stagiunii trecute, inițiind noul său program, intitulat „Teatrul și societatea”. Programul „Teatrul și societatea” este (în primul rând) un program de cercetare teatrală prin care se caută transpunerea în limbaj teatral a unor teme și subiecte de maxim interes și impact social, crearea unei legături între spectacolul contemporan și societatea civilă. Inițiatorii programului (Mihaela Mihailov - critic de teatru și colectivul de relații cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
pe care Teatrul Odeon l-a și făcut la sfârșitul stagiunii trecute, inițiind noul său program, intitulat „Teatrul și societatea”. Programul „Teatrul și societatea” este (în primul rând) un program de cercetare teatrală prin care se caută transpunerea în limbaj teatral a unor teme și subiecte de maxim interes și impact social, crearea unei legături între spectacolul contemporan și societatea civilă. Inițiatorii programului (Mihaela Mihailov - critic de teatru și colectivul de relații cu publicul și secretariat literar al Teatrului Odeon - Iona
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Poalelungi, în regia lui Radu Dragomirescu, fuseseră selectate în prealabil în urma unui concurs public pentru care s-au primit 11 producții literare. Ele aparțineau unor foarte tinere autoare - Livia Dinulescu, Maria Silvia Pitea, Laura Maria Hațieg, aflate la debutul lor teatral. Cele patru texte selectate tratau sub diferite unghiuri și în modalități diverse problemele violenței cotidiene în familia românească: atât la oraș, cât și în mediul rural, având ca protagoniști bărbați, femei, copii, bătrâni în ipostaze de agresori sau victime. Printre
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
comportamentelor, mentalităților proprii” (Gabriela Hurezean, Cotidianul Național), sau „un demers artistic își poate atinge la un moment dat scopul, arta poate lupta împotriva violenței îmblânzind monștri” (I. Ghoerghediac, Institutul pentru combaterea și prevenirea criminalității), la îndemnuri de a coborî actul teatral până la nivelul cartierelor bucureștene „fierbinți”, prin spectacole-lectură adresate părinților, cadrelor didactice, elevilor (Rodica Mitulescu, ANPCA), și la invocarea unor experiențe deja parcurse pe alte meleaguri și cunoscute în literatură ca „artele participative” sau „teatrul oprimaților” (Anca Rotescu, Fundația Concept), ori
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
un succedaneu al turismului). Ei au dat iz rusesc reacției antinaturaliste de la începutul secolului nostru, care prin Maeterlinck și alții au umplut literatura cu năluci vaporoase. Cehov, în Pescărușul, și-a bătut joc de asemenea artă poetică în sălcia alegorie teatrală a tânărului Treplev. Trebuie totuși amintit (și destul de apăsat) că Dostoievski a fost un scriitor naturalist, ca toți marii scriitori ai acelei epoci. Naturalismul ca școală literară a trecut, cum trec toate școlile, dar marea literatură naturalistă a rămas, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
ACTUALITATEA ILUSTRATĂ, publicație care a apărut la București în intervalul decembrie 1910-ianuarie 1911. Director: Ludovic Dauș. Cu un program ambițios, sesizabil chiar din subtitlul ales: „Foaie săptămânală. Actualități-literatură-știință și artă-teatru și muzică-sporturi-elegante etc”, revista intenționează să fie „oglinda vieții literare, teatrale, artistice și științifice”. Semnează versuri Ludovic Dauș, Ion Sân-Georgiu, Claudia Millian, Corneliu Moldovan, V. Demetrius. Proză - Radu D. Rosetti, Mihail Sadoveanu, I. Al. Brătescu-Voinești. Cincinat Pavelescu oferă un fragment din comedia într-un act Un vis. Cronică literară face Ludovic
ACTUALITATEA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285168_a_286497]
-
fi închinat scriitoarei Carmen Sylva, iar în cel de al doilea se face o prezentare elogioasă lui C. Dobrogeanu-Gherea, căruia i se republică, sub titlul Ibsen, Björnson, Petöfi, un fragment din studiul Artiștii cetățeni. Alături de notele și cronicile literare și teatrale scrise de D. Caselli și Const. Vasilescu, în revistă au apărut articole biografice dedicate unor personalități ale epocii, precum și comentarii referitoare la viața culturală, aparținând lui I. C. Bacalbașa, Al. Antemireanu, Juarez Movilă. Cu un articol intitulat Plagiatul în poezie, colaborează
ACTUALITATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285169_a_286498]
-
literară a gazetei este asigurată, în bună măsură, tot de Pantazi Ghica, cu articole de atitudine (Libertatea presei), de istorie literară (Autorii cei vechi - un elogiu adus lui Iancu Văcărescu, C. A. Rosetti, Gr. Alexandrescu) sau de analiză a vieții teatrale românești (Câteva cuvinte asupra teatrului român). Acest din urmă articol despre soarta tristă a unor mari actori, concediați pe nedrept, este urmat de intervenția lui C. A. Rosetti (Teatrul este oglinda societăței), cu noi dovezi despre starea precară a teatrului
ACTUALITATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285171_a_286500]
-
comedia lui Caragiale O noapte furtunoasă sau Nș 9 este pe cât de evidentă, pe atât de nedreaptă. În termeni apropiați, deși nu fără o câtime de dreptate, este comentată și prestația lui Caragiale la direcția Teatrului Național. De altfel, activitatea teatrală este urmărită cu atenție. În ipostază de cronicar dramatic, Ștefan Vellescu se arată avizat, iar remarcile sale, adesea critice, sunt, cele mai multe, îndreptățite. La revistă au colaborat cu versuri Scarlat Orescu și Traian Demetrescu, epigrame dau Sergiu Cujbă și Giordano (B.
ALBINE SI VIESPI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285226_a_286555]
-
, Mircea (4.X.1934, București), poet și publicist. Fiu al Olgăi și al lui Vasile Albulescu, A. (al cărui nume la naștere este Iorgu) va absolvi Școala Medie Tehnică de Arhitectură (1952) și Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București (1956, clasa Aura Buzescu). Are o bogată activitate teatrală (începută în 1950) și cinematografică (a jucat roluri principale sau secundare în peste șaptezeci de filme artistice), cu interpretări memorabile: rolul titular din Danton de
ALBULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285229_a_286558]
-
și al lui Vasile Albulescu, A. (al cărui nume la naștere este Iorgu) va absolvi Școala Medie Tehnică de Arhitectură (1952) și Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București (1956, clasa Aura Buzescu). Are o bogată activitate teatrală (începută în 1950) și cinematografică (a jucat roluri principale sau secundare în peste șaptezeci de filme artistice), cu interpretări memorabile: rolul titular din Danton de Camil Petrescu, în piesele Profesionistul, Azilul de noapte ș.a., precum și în filme ca Prea mic
ALBULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285229_a_286558]
-
cu voce baritonală, puternică, plină, cu dicție impecabilă, sever și subtil ironic chiar și atunci când interpretează roluri de comedie, profesează o poezie rafinată, cu asociații metaforice căutate, revendicându-se fie din folclor, fie din atenta cântărire a temelor și procedeelor teatrale. Organizate în jurul marii treceri de dincolo de ființă, poemele exprimă o stare melancolică, discretă și tihnită: „dulapurile se sufocă / de prea multe sertare / prea pline cu gol în cutii / foste ambalaje ale fostelor / amintiri / înghesuite în foste cârpe de praf”. Publicistica
ALBULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285229_a_286558]
-
la periodicele care l-au continuat: „Tribuna socialistă” (Sibiu-Cluj, 1919-1921), „Dezrobirea”, organ al Partidului Socialist din Transilvania (Cluj, 1921) și „Dreptatea” (Brașov, 1921). A lucrat, de asemenea, între 1920 și 1945, în redacția publicațiilor „Facla” (Cluj), „Aurora”, revistă literară și teatrală, „Tribuna”, „Santinela (de la vest)”, „Nădejdea poporului”, toate din Oradea, „Știrea”, „Libertatea poporului”, ambele din Arad, la unele dintre ele ocupând, în anumite perioade, și funcția de redactor-șef. A mai colaborat la alte numeroase gazete și reviste, între care „Familia
ALBANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285216_a_286545]
-
mai colaborat la alte numeroase gazete și reviste, între care „Familia”, „Gazeta de vest” și „Noua gazetă de vest”, „Cele trei Crișuri”, „Neamul românesc”. Publicistul, preocupat îndeosebi de realitatea socială și politică, are uneori în vedere și mișcarea culturală sau teatrală din Transilvania. A tradus din literatura maghiară un roman de Fekete Francisc și proză de Jókai Mór, Móricz Zsigmond ș.a. În afara cărților apărute în deceniile patru și cinci, definitivase o serie de manuscrise (romane, nuvele, teatru) din care n-a
ALBANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285216_a_286545]
-
Prin urmare, fiind nevoită să-și continue activitatea În alt spațiu decît cel familial și avînd avantajul cunoașterii excelente a limbii și a culturii franceze, Monica Lovinescu s-a integrat vieții culturale pariziene inițial ca parte a unor tinere companii teatrale de avangardă. Concomitent Începe Însă să-și definească din ce În ce mai clar rostul pe lume, dedicîndu-se promovării culturii românești În străinătate pentru a determina schimbarea regimului politic din România. Astfel, s-a angajat Într-o intensă activitate publicistică În reviste precum East
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
studiile incluse accidental în sumar, menționabile sunt Literatura memorialistica de H. Zalis și un eseu monografic despre I.L. Caragiale, avându-l că autor pe Ioan Massoff. Scriu cronici literare Vasile Nicolescu, Victor Ernest Mașek, Mariana Pârvulescu, Boris Buzilă ș.a. Cronicile teatrale și cinematografice sunt realizate de Silvia Kerim, Eugen Atanasiu, Mariana Pârvulescu. Alți colaboratori: Al. O. Teodoreanu, Toma George Maiorescu, Al. Mirodan, Ioana Tudor, Horia Medrea. C.Tt.
MAGAZIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287951_a_289280]
-
Ghica, I.Heliade-Rădulescu, B.P. Hasdeu, A.I. Odobescu, I. Slavici ș.a.) și alcătuiește antologii de uz școlar. Este autorul unei monografii despre Dimitrie Cantemir (1962). După 1983 se dedică teatrologiei și criticii dramatice, publicând volume compacte de studii - Viziuni și forme teatrale (1983), Motive și structuri dramatice (1986; Premiul Academiei Române, Premiul Uniunii Scriitorilor), Teatrul și teatrele (1989) -, prefațând piese ale unor dramaturgi contemporani (Iosif Naghiu, Mircea Bradu, Romulus Guga, Theodor Mănescu) și susținând mai multe cicluri de emisiuni pe teme teatrale la
MACIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287944_a_289273]
-
forme teatrale (1983), Motive și structuri dramatice (1986; Premiul Academiei Române, Premiul Uniunii Scriitorilor), Teatrul și teatrele (1989) -, prefațând piese ale unor dramaturgi contemporani (Iosif Naghiu, Mircea Bradu, Romulus Guga, Theodor Mănescu) și susținând mai multe cicluri de emisiuni pe teme teatrale la Radio București, dintre care unul intitulat „Dicționar de estetică teatrală”. Viziuni și forme teatrale este un studiu de aspect academic, care a atras atenția specialiștilor prin ambiția de a conjuga preocuparea pentru teatrul contemporan cu cerințele cercetării literare. Paginile
MACIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287944_a_289273]
-
Uniunii Scriitorilor), Teatrul și teatrele (1989) -, prefațând piese ale unor dramaturgi contemporani (Iosif Naghiu, Mircea Bradu, Romulus Guga, Theodor Mănescu) și susținând mai multe cicluri de emisiuni pe teme teatrale la Radio București, dintre care unul intitulat „Dicționar de estetică teatrală”. Viziuni și forme teatrale este un studiu de aspect academic, care a atras atenția specialiștilor prin ambiția de a conjuga preocuparea pentru teatrul contemporan cu cerințele cercetării literare. Paginile din Motive și structuri dramatice, care l-au impus pe autor
MACIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287944_a_289273]
-
teatrele (1989) -, prefațând piese ale unor dramaturgi contemporani (Iosif Naghiu, Mircea Bradu, Romulus Guga, Theodor Mănescu) și susținând mai multe cicluri de emisiuni pe teme teatrale la Radio București, dintre care unul intitulat „Dicționar de estetică teatrală”. Viziuni și forme teatrale este un studiu de aspect academic, care a atras atenția specialiștilor prin ambiția de a conjuga preocuparea pentru teatrul contemporan cu cerințele cercetării literare. Paginile din Motive și structuri dramatice, care l-au impus pe autor drept „un teatrolog de
MACIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287944_a_289273]
-
o micromonografie ce readuce în atenția specialiștilor activitatea omului de teatru Haig Acterian. De o importanță deosebită pentru istoria literară românească sunt edițiile amplu comentate din scrierile lui Ronetti-Roman și Mihail Dragomirescu. SCRIERI: Dimitrie Cantemir, București, 1962; Viziuni și forme teatrale, București, 1983; Motive și structuri dramatice, București, 1986; Teatrul și teatrele, București, 1989. Ediții: Ronetti-Roman, Manasse și alte scrieri, pref. edit., București, 1996; Mihail Dragomirescu, Critica dramatică, introd. edit., București, 1996. Antologii: Patrie și libertate. Din poezia anilor 1840-1880, I-
MACIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287944_a_289273]