4,154 matches
-
s-a închis cu trupa în cazarmă și s-a împotrivit revoluționarilor foarte puțini la număr, câțiva hamali, câțiva pompieri și un număr de mahalagii. Complotul a fost descoperit mulțumită șefului oficiului telegrafic din Predeal și telegrafiștilor punctului care, prinzând telegrama trimisă ziarului Albina la Budapesta, cât și aceea adresată comandantului grănicerilor, au comunicat faptul la București. Revoluția de la Ploiești, deși executată copilărește, deși prăbușită după câteva ore, era rezultatul sentimentului ce creștea împotriva domnitorului. Informațiuni cunoscute cu mult mai târziu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Miercuri la 2 mai moare la Heidelberg prințul Alexandru Ioan Cuza.7 Moartea i-a fost pricinuită de un anevrism al aortei. În țară, și mai ales în Moldova, știrea acestei morți produce o mare emoție. Din toate orașele roiesc telegramele de condoleanță și manifestațiunile de adâncă jale a celor cari mai păstrau încă în inimă cultul marelui domnitor. Toți poeții vremii scriu necrologuri rimate. Poetul Gheorghe Baronzi, prefect de județ la Brăila la epoca detronărei lui Cuza, scrie următoarele ver
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
205 9. Poezia apăruse în gazeta săptămânală Vocea Covurluiului din Galați, al cărui redactor era atunci G. Baronzi; am verificat textul cu acela reprodus de: TRC., an. XI, nr. 1069, 3/15 iunie 1873, p. 3. Mitropolitul Moldovei trimite următoarea telegramă: „Fratelui Metropolit al Hungro Vlachiei [București] Rămășițele fericitului întru pomenire Alexandru Ioan I, primul domnitor al României Unite se vor înmormânta la moșia Ruginoasa, marți în 29 mai. Vin, dară, frățește, a vă ruga să binevoiți, de vă este cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
preasânția-ta la această înmor mântare, nefiind conformă cu spiritul canoanelor Sfintei noastre Biserici, nu aderez la propunerea ce-mi faci. Niphon, Metropolitul Hungro-Vlachiei“ Dar mitropolitul Moldovei răspunde la rândul său: „Cu frățească în Hristos dragoste îmbrățișăm pe înalt preasfinția-voastră. Primind telegrama răspunzătoare la invitarea ce v-am făcut de a veni la înmormântarea fostului domnitor Cuza, cată să vă dau unele explicări din cari foarte luminat veți putea vedea că scopul invitării a fost cu totul departe de uzul regretabil ce
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Terminând aceste câteva lămuriri necesarii, este neexplicabil pentru Noi că la o politeță răspundeți cu o invocare de canoane ce nu există și invitarea de a asista la [ceremonia] înmormântării domnitorului de la carele aveți titlul ce poate vă inspiră tonul telegramei, drept recunoștință, o desfigurați într-o cestiune cu totul străină de Noi. Al înalt preasânției-voastre în Hristos frate Calinic, Metropolitul Moldoviei“10 Această polemică, care a întristat mult pe acei cari țineau la prestigiul bisericii, nu avea decât un singur
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
prea mare înmormântării. Înmormântarea s-a făcut în fața a cel puțin 30 000 țărani care au alergat până și din Bucovina spre a fi de față. Și lacrămi au curs în ziua aceea.11 anul 1873 207 10. Schimbul de telegrame apăruse în: TRC., an. XI, nr. 1070, 10/22 iunie 1873, p. 1, precedat de următoarea precizare ironică: „Reproducem textual corispondința telegrafică dintre ambii mitropoliți, al Moldovei și al Munteniei, ținută cu ocaziunea înmormântării scumpelor rămășițe ale gloriosului domn român
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Bossel abia mai putea conține mulțimea cetățenilor ce veniseră să ia parte la întrunire“ - Alegătorul liber, an. I, nr. 27, 9 aprilie 1875, p. 1). 15. Al. Macedonski a fost arestat la Craiova la 22 martie/3 aprilie 1875 (v. telegrama trimisă de el ziarului Românul: „Craiova, 3 aprilie. Redacțiunii Românului, București. Fost arestat astăzi. Comunicați rog prin ziar. Plec București, Al. Macedonski“ - ROM., an. XIX, 23 martie 1875, p. 267), învinuit de „crima de rebeliune“ pentru că în gazeta sa Oltul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
am aruncat arsenalul în coșul sobei și, apoi, în cea mai mare tăcere, ne-am strecurat prin strada Nouă, actuala Edgar Quinet. acțiunea și agitația opoziției Demisiunile magistraților curg, dar guvernul le respinge pe toate. Ziarele opoziției sunt pline cu telegrame și scrisori de felicitare către magistrați. Se pun la cale banchete, manifestațiuni și organizarea opoziției într-un mare partid cu un program de acțiune și de guvernământ. Opoziția hotărăște să dea un mare banchet magistraților demisionați. Acest banchet este dat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Serbia și Muntenegru pregătiri de război. Răuvoitorii guvernului răspândesc în străinătate și în presa străină zvonul că România a încheiat un tratat de alianță cu Serbia, spre a ataca Turcia.61 Mihail Kogălniceanu, în calitate de ministru de Externe, trimite agenților noștri diplomatici următoarea telegramă: „Sunteți autorizați a da desmințirea cea mai formală aserțiunii după dare România ar fi încheiat o alianță cu Serbia în contra Turciei. Guvernul român e hotărât a sta în cele mai bune relații posibile cu guvernul Sultanului și a menține neutralitatea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
e hotărât a sta în cele mai bune relații posibile cu guvernul Sultanului și a menține neutralitatea“. În ziua de 8 iunie Sultanul a acordat amnistia completă insurgenților din Bosnia și Herțegovina. În București este neliniște din cauza știrilor din afară. Telegrame din Cetinge 62 anunță că prințul Nikita a ordonat să se cheme sub drapel toți supușii din străinătate. Insurgenții bosniaci au respins amnistia și războiul cu Turcia urmează. Insurecția este încurajată, se zice, nu numai de Rusia, dar chiar de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Manolache Costache, Vernescu, Ion Ghica, Dumitru Brătianu etc., vor fi înlăturate sau se vor supune. C.A. Rosetti nu era în București când a fost ales președinte al Camerei. Înștiințat de alegere, a trimis președintelui de vârstă, generalul Magheru, următoarea telegramă: 304 bucureștii de altădată 67. Generalul N. Golescu a refuzat candidatura fiind „slăbit și condamnat la nemișcare printr-o lungă boală“, recomandându-l în locul lui „pe unul din cei mai infatigabili luptători ai naționalității și democrației române, pe junele redactor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
adevărata situație financiară spre a se menține la putere etc. etc. 3) George Gr. Cantacuzino, fost ministru de Finanțe, pentru aceleași motive ca predecesorul. 4) Generalul Florescu aproape pentru aceleași motive ca și Lascăr Ca targiu. anul 1876 305 71. Telegrama lui C.A. Rosetti a fost citită de președintele provizoriu al Adunării Deputaților, G. Magheru, în ședința din 26 iunie/8 iulie 1876. Am verificat textul cu MOF., nr. 143, 1/13 iulie 1876, p. 3412. C.A. Rosetti a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
7000 de matei țariste este că turcii nu aveau cavalerie. Dacă turcii ar fi avut cavalerie, ar fi fost un dezastru: armata centrală rusească, care era armata principală, ar fi fost nimicită. În fața acestei catastrofe, țarul Alexandru adresează prințului Carol telegrama istorică prin care-i cere să alerge în ajutorul cauzei creștinătății, ori pe unde ar voi și în orice condițiuni.112 Colonelul Gheorghe Manu, care comanda una din divizii în apropiere de Zimnicea, primind ordinul ca să treacă Dunărea, ordin venit
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fi mutat către Dunăre, punând în pericol, în eventua litatea altor înfrângeri ale armatelor țariste, însuși teritoriul țării noastre, fapt care a impus - la solicitarea oficială a comandamentului rus - intervenția noastră necesară în război. V. mai departe, p. 367. 112. Telegrama - la care Bacalbașa se va referi pe larg mai departe (v. p. 367, nota 97) - a fost trimisă prințului Carol la 19/31 iulie 1877 nu de către țarul Alexandru al IIlea, ci de către marele duce Nicolae, comandantul suprem al forțelor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
7/19 octombrie 1876. Deci ziarele pariziene avuseseră timpul necesar ca să facă speculații în legătură cu tratativele ruso-române de la Livadia, purtate la 29 septembrie/11 octombrie 1876. 116. ROM., an. XX, 14 octombrie 1876, p. 917 ; în același număr e reprodusă și telegrama trimisă - înaintea scrisorii citate mai sus - de C.A. Rosetti gazetei Tablettes d’un spectateur, telegramă preluată de cotidianul Le Siècle: „Paris, 19 oct., 10 ore 40 min. Sunt și rămâi la Paris. Dezmințiți și afirmați că România n-a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de la Livadia, purtate la 29 septembrie/11 octombrie 1876. 116. ROM., an. XX, 14 octombrie 1876, p. 917 ; în același număr e reprodusă și telegrama trimisă - înaintea scrisorii citate mai sus - de C.A. Rosetti gazetei Tablettes d’un spectateur, telegramă preluată de cotidianul Le Siècle: „Paris, 19 oct., 10 ore 40 min. Sunt și rămâi la Paris. Dezmințiți și afirmați că România n-a înșelat niciodată, nici chiar pe inamicii ei. Cu toată gravitatea împrejurărilor, românii au rămas corecți. Afirmați
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vreo urmă de loialitate și de bună credință, nu poate decât [agitația politică] Acum iată Nota pe care ministrul de Externe N. Ionescu a trimis-o repre zentantului României la Constantinopole în urma votului Camerei: „București, 3 ianuarie 1877 Am primit telegrama d-voastră de la 20 decembrie (1 ianuarie) prin care-mi comunicați declarațiunile date de Es. sa Safvet-pașa asupra înțelesului și scopului art. 7 din charta constituțională otomană.4 Aceste declarațiuni au produs o impresiune penibilă asupra guvernului A.S. principelui Carol
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
limba română, care diferă în amănunte nesemnificative de textul publicat în ROM., în Documente privind is toria României, Războiul pentru Independență, vol. I, partea a II-a, Ed. Academiei, 1954, pp. 541-542. 6. ROM., nr. cit. Jurnalul vienez preciza, potrivit, telegramelor primite din Bucu rești că: „Poarta [...] a recunoscut legitimitatea protestărilor formulate de guvernul român și se declară de acord d-a-i adresa o explicațiune oficială ce va da României toată satis facerea“. Într adevăr, la 26 decembrie 1876/7
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
armata imperială și populația românească etc. Comisarul general român pe lângă armata rusă era Alexandru Plagino. George Mârzescu a fost acceptat, la 9/21 mai 1877, comisar pe lângă comandantul Corpului 9 al armatei imperiale, generalul Küdener, aflat atunci la Slatina (v. telegrama șefului marelui stat major al armatei imperiale, generalul Nepokoicinski, adresată din Ploiești lui Alexandru Plagino în Documente privind istoria României, Războiul pentru Independență, vol. III, Ed. Academiei, Bucu rești, 1953, doc. 1). proclamarea independenței La 29 aprilie Camera și la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pe care o descrie Bacalbașa nu s-a petrecut la „începutul lunii mai“, ci la 21 aprilie/3 mai 1877, când turcii au bombardat Brăila, artileria rusească ripostând (bombardarea Brăilei a anunțat-o Kogălniceanu în Cameră, în aceeași zi, potrivit telegramei primite de la Radu Mihai, prefectul județului, care menționa cu precizie și unele detalii indis cutabile: „Două obuze au căzut lângă casa mea“). A doua zi am aflat evenimentul. Peste noapte, patru șalupe cu abur rusești au atacat cele trei monitoare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de la 20 iunie/11 iulie se arunca în treacăt liberalilor și acuzația, reprodusă cu aproximație de Bacalbașa: „Ați început prin a fi mazziniani ș ați sfârșit prin a deveni cazaci“. În cercurile politice românești era, desigur, cunoscută, la data respectivă, telegrama pe care Ion Bălăceanu o trimisese de la Viena, la 23 iunie/5 iulie în care menționa cu îngrijorare că: „Austria sfătuiește pe români să nu treacă Dunărea: Rusia are de gând să Ziarul Pressa, organul lui Vasile Boerescu, scrie la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
era născut la Magdeburg. Armata română a trecut Dunărea. Bătuți la Plevna și fugăriți spre Dunăre, rușii sunt amenințați de a fi aruncați în apele acestui fluviu. Întreaga armată rusă este amenințată cu un dezastru. Atunci împăratul Alexandru trimite cunoscuta telegramă plină de accentul deznădejdii: „Cauza creștinătății fiind în primejdie, treceți Dunărea în ce condițiuni vreți, dar treceți cât mai grabnic“.97 Telegrama era trimisă generalului Manu, care declară că nu se poate mișca decât dacă va primi ordinul de la guvernul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
aruncați în apele acestui fluviu. Întreaga armată rusă este amenințată cu un dezastru. Atunci împăratul Alexandru trimite cunoscuta telegramă plină de accentul deznădejdii: „Cauza creștinătății fiind în primejdie, treceți Dunărea în ce condițiuni vreți, dar treceți cât mai grabnic“.97 Telegrama era trimisă generalului Manu, care declară că nu se poate mișca decât dacă va primi ordinul de la guvernul român.98 Această atitudine foarte corectă atrase generalului Manu înlocuirea. Rușii au cerut cu stăruință aceasta, iar domnitorul Carol, spre a-și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
armatei române era descrisă de ziarele din București în termeni înălțători și mișcători. Românii au trecut Dunărea pe la Corabia. Soldații treceau cântând, alături de ei mergeau femeile, unele cu copii în brațe. Toate femeile au mers până la anul 1877 367 97. Telegrama citată de Bacalbașa - am mai spus-o - nu a fost trimisă de țarul Alexandru al II-lea comandantului armatei române, ci de marele duce Nikolai. Textul exact, în limba franceză, transcris după originalul aflat în arhiva personală a regelui Carol
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
passage du Danube que tu désires faire, entre Djoula [Jiul] et Corabia. Cette démonstration est indispensable pour faciliter mes mouvements, Nicolas“ (Arhivele Statului București, Fond Carol I - personale, dosar V-I- 103, publicat în Independența României. Documente, vol. I, p. 167). Telegrama a fost expediată imediat după a doua bătălie de la Plevna, de la 18/30 iulie 1877, când rușii au fost respinși de trupele turcești comandate de Osman-pașa, înregistrând pierderi grele (7 167 de oameni, printre care 168 ofițeri); acest eșec a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]