4,773 matches
-
constitutivă acestui tip de gândire. Dacă, spre exemplu, ca teoretician al cunoașterii, Lyotard nu ezită să proclame intrarea umanității cu toate "anexele" pe care aceasta le deține într-o epocă în care trebuie să-și asume "condiția postmodernă"432, un teoretician al socialului precum Anthony Giddens consideră că este mai indicat să ne raportăm la lumea contemporană ca la una a "modernității radicalizate"433, accentuând în același timp asupra prefigurării la orizont a societății postmoderne. De altfel, atât filosofia, cât și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
regândi categoriile sociologice majore formate în condiții care acum se îndreaptă cu repeziciune spre ceea ce reprezintă trecutul"434. Dintr-un alt unghi, chiar și atunci când resping ideea potrivit căreia postmodernitatea ar necesita o "ruptură" de categoriile și instituțiile modernității, anumiți teoreticieni sociali atrag atenția că aplicarea vechilor modele ale teoriei la noile condiții sociale trebuie făcută cu grijă. Preferând să vorbească mai curând despre o "societate în tranziție" decât despre o transformare radicală a socialului sub forma postmodernității, gânditorii înscriși în
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
tranziție" decât despre o transformare radicală a socialului sub forma postmodernității, gânditorii înscriși în această categorie acceptă totuși că o eventuală teorie socială proprie epocii noastre este utilă în măsura în care analizează schimbările survenite în contemporaneitate 435. Mai aproape de noi, există și teoreticieni sociali care constată nu doar dispariția postmodernismului pe care-l califică drept un "termen de conveniență" folosit de critici pentru a da coerență unui proiect intelectual susținut de autori altfel disparați 436 ci chiar inexistența distincției modernitate-postmodernitate437 sau care consideră
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
sunt numai câteva dintre tezele postmoderne 440 în raport cu care atât conceptul de cunoaștere, cât și cel de ideologie trebuie să se replieze. Și asta se întâmplă în condițiile în care, de la tribuna gândirii postmoderne (și de pe poziții asumate sau nu), teoreticienii sociali și politici au proclamat atât "sfârșitul ideologiei", cât și "sfârșitul cunoașterii". Lucrurile nu pot fi însă atât de simple pe cât par, ca urmare a unor astfel de anunțuri. Dimpotrivă, nici teza "sfârșitului ideologiei", nici aceea a "sfârșitului cunoașterii" nu
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
această ideologie la finalul "coloanei" în care se mai află liberalismul, socialismul și conservatorismul, considerate a întregi moștenirea gândirii europene moderne o gândire care percepea conștient pluralismul civilizațional, dar nu punea în discuție calitatea mesajului său de a fi universal teoreticianul politic francez ajungea la concluzia că, la nivelul anilor '50, "lumea liberă ar comite o eroare fatală, dacă ar crede că posedă o ideologie unică și că aceasta este comparabilă cu marxism-leninismul"445. Cu alte cuvinte, printr-o astfel de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
atunci încoace în gândirea occidentală, dar semnificația pe care o moștenim astăzi, și pe care teoria postmodernă a preluat-o, reiterând-o la sfârșitul secolului al XX-lea sub forma "sfârșitului istoriei"446, i se datorează, fără doar și poate, teoreticianului social și politic american Daniel Bell. Interesat, la rândul său, de poziționarea intelectualilor în raport cu seducția exercitată de ideologie, Bell încearcă să surprindă, într-o "frescă" a dezbaterilor din spațiul social american, modul în care s-a ajuns la "epuizarea ideilor
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
epoca ideologică a luat sfârșit"450. Prin urmare, evident este faptul că "sfârșitul ideologiei" este anunțat de Daniel Bell cu privire la lumea occidentală: aici, în concepția sa, ideologia nu mai joacă niciun rol în plan social, iar ideea este susținută de către teoreticianul politic american cu ocazia deselor reveniri datorate necesității de a răspunde criticilor sau pur și simplu reeditărilor cărții din anii '50 asupra tezei inițiale. Astfel, luând în considerare evenimentele politice care s-au întâmplat în lumea occidentală în anii care
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
alte spații sociale decât cel propriu lumii occidentale 452. Preocupat, la acea vreme, să argumenteze în favoarea "istovirii" ideilor politice care au animat, pentru cel puțin un secol și jumătate, dezbaterile intelectuale și formele în care a fost proiectată realitatea socială, teoreticianul politic american se arată foarte îngrijorat de soarta utopiei, care nu ar trebui să aibă parte, în concepția sa, de un "sfârșit" similar celui al ideologiei, dată fiind nevoia societății occidentale de a avea o viziune cu privire la propriul său potențial
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ale unei "utopii realiste" plasate în contextul procesului globalizării. Revenind însă la teza principală a lui Bell, aceea a sfârșitului ideologiei, trebuie spus că, în aceeași măsură în care a exercitat o fascinație intelectuală pentru generațiile ulterioare de filosofi și teoreticieni sociali și politici, ea a fost expusă și unor critici severe. Căutând să răspundă acestor critici, autorul american le-a inventariat și le-a evaluat, la rândul său, pe fiecare în parte. Cinci categorii de critici sunt luate, astfel, în
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
angajat de teza în discuție, și anume acela al ineficienței predicțiilor marxiste cu privire la evoluția societății occidentale, o ineficiență cu atât mai vădită în contextul unei societăți particulare cum este cea americană. Raportându-se, pe rând, la criticile redate mai sus, teoreticianul american susține că acestea se fundamentează pe erori survenite în înțelegerea argumentelor sale. Astfel, în ceea ce privește prima categorie, Bell subliniază că nu poate fi vorba de o perspectivă orientată în interesul unui statu-quo, din moment ce el nu analizează o societate monolitică, ci
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
critica respectivă nu își are rostul 456. Cu referire la înțelegerea critică a teoriei sale ca un instrument al Războiului Rece, făcută din perspectiva unei echivalențe morale între discursurile "intelectualilor sovietici" și cele ale "intelectualilor NATO", aceasta este considerată de teoreticianul american a fi una pur și simplu incoerentă 457. În fine, considerațiile critice potrivit cărora teza lui Bell a fost infirmată de evenimentele care au urmat anunțării sale sunt respinse, așa cum am arătat deja mai sus, prin calificarea radical-lismelor precum
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
remarcat că un punct sensibil al teoriilor care susțin "sfârșitul ideologiei" se regăsește la nivelul premiselor lor, care, deși clar definite, sunt discutabile. Astfel, se susține că "premisele cele mai evidente sunt legătura dintre ideologie și totalitarism, formulată de câțiva teoreticieni politici proeminenți ai perioadei imediat postbelice, și încercarea sociologilor de a opune ideologia științei"458. Din acest punct de vedere, Daniel Bell poate fi înscris alături de alte figuri importante alte filosofiei și teoriei social-politice, cum sunt Friedrich von Hayek și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
revine însă la a spune că utopia dispare din planul imaginarului social, că ea a ajuns la un "sfârșit", ci doar că ea nu poate oferi substanța necesară integrării și identității comunitare din lumea prezentă. Interesant este faptul că anumiți teoreticieni contemporani atribuie și ideologiei un element de "fantezie" pe care îl regăsim în planul utopiei. Astfel, considerând ceea ce numește "rațiune cinică" drept o formă a gândirii ideologice, Slavoj Žižek urmărește să arate că nu ne găsim, nici pe departe, într-
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Rece sau ai încheierii unei anumite perioade a istoriei postbelice, ci și ai sfârșitului istoriei ca atare: finalul evoluției ideologice a umanității și universalizarea democrației liberale occidentale ca formă finală a organizării umane (...)"461. În mod evident, teza anunțată de teoreticianul american este hazardată măcar sub aspectul identificării "sfârșitului istoriei" cu victoria globală a democrației liberale, iar asta nu revine la a spune că este ceva în neregulă cu valorile și principiile acestei forme de organizare politică, ci doar cu statuarea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
că este ceva în neregulă cu valorile și principiile acestei forme de organizare politică, ci doar cu statuarea sa ca punct terminus al unei istorii care, în contemporaneitate, se dovedește a fi, încă, fără final. Nu numai că, așa cum arată teoreticienii democrației, mai mult de jumătate din populația globului trăiește încă în regimuri totalitare sau autoritare, dar chiar democrația liberală de tip occidental comportă serioase transformări ca urmare a "exportării" sale în diferite părți ale lumii 462. Actuala ordine globală nu
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Astfel, deși apreciază că începutul noului mileniu a debutat, "în mod ironic", prin anunțarea a două "sfârșituri", cel al ideologiei și cel al istoriei, Daniel Bell susține că ele nu au nimic în comun 464. Mai mult decât atât, consideră teoreticianul american, avem de-a face cu o "reluare" a istoriei, caracterizată de o situație în care "va fi o societate globală economic, cu o redistribuire a producției și tehnologiei, un set de blocuri politice regionale, cu bugete uniforme și reguli
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
atât din punct de vedere politic, cât și cultural)466. Trasarea unor asemenea direcții în cunoașterea socio-politicului ne arată că și acest din urmă domeniu traversează, în postmodernitate, o serie de "șocuri și crize", ajungându-se până acolo încât unii teoreticieni vorbesc chiar despre "sfârșitul cunoașterii". Întâlnim, practic, aceeași problemă implicată de teza "sfârșitului ideologiei", adică orientarea critică spre conceptele fundamentale ale modernității sau, mai exact, spre semnificațiile moderne alocate acestora și încercarea de depășire a lor. Problema "sfârșitului cu-noașterii" aduce
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
apanajul "experților" fie aceștia filosofi ai științei, sociologi ai cunoașterii sau, efectiv, oameni de știință -, ci se deschide spre public și permite participarea unor segmente sociale diferite, eterogene, precum "(...) creatorii de politici sociale, feminiștii, activiștii politici, profesorii, jurnaliștii, ca și teoreticienii politici ori economiștii implicați administrativ, oamenii de știință și inginerii implicați civic toți aceștia fiind mult mai preocupați de problemele pe care știința le cauzează și le rezolvă în societatea modernă decât de statutul epistemic special de care știința se
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Fuller numește marile erori ale filosofiei și teoriei sociale a științei "eroarea compoziției" și "eroarea divizării"471 care ne împiedică să dăm seama de caracterul cunoașterii în societatea contemporană. Odată cu atribuirea acestui rol epistemologiei sociale, se face trecerea, în accepțiunea teoreticianului american, de la studierea cunoașterii cu instrumentele depășite ale istoriei și filosofiei științei la analiza acesteia pe baza instrumentelor unei sociologii a științei și tehnologiei. O astfel de trecere este necesară atâta vreme cât, "în epoca noastră post-iluministă, suntem predispuși să observăm un
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în societatea postmodernă sunt doar reprezentări sau copii ale obiectelor, relațiilor și evenimentelor, care se instituie în forma realității. Societatea este astfel constituită ca o hiper-realitate, în condițiile în care simulacrele ajung să preceadă ceea ce este real. De aici, concluzia teoreticianului francez este radicală: nemaiavând alt obiect de studiu, în fapt, decât aceste simulacre (socialul fiind deja dispărut), teoria socială și cunoașterea pe care aceasta o presupune nu poate face altceva decât să asiste la propria sa "moarte". O asemenea perspectivă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ideile dominante și formele culturale acceptate, sacralizate, autoritare și de a se angaja într-un adevărat război pentru a submina sistemele de gândire închise și hegemonice"488. Aceste obiective asumate de cei mai mulți dintre gânditorii postmoderni și, pe urmele acestora, de către teoreticienii "noului val" trebuie însă puse în relație cu modificările de structură ale aranjamentelor și practicilor socio-politice. În acest fel, tezele postmoderne pot fi circumscrise mai curând ca abordări normative care încearcă să ofere explicații empirice și, pe baza acestora, soluții
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
din nou. Într-un astfel de context, constatăm că societatea nu poate funcționa ca o totalitate completă 490, așa cum lăsa a se înțelege gândirea modernă. Dimpotrivă, în lumea postmodernă socialul articulează societatea ca pe un spațiu al diferențelor. Deși există teoreticieni care conferă ideologiei rolul de a integra aceste diferențe într-o formă sintetică omogenă chestiune pe care o voi discuta pe parcursul subcapitolului următor înseși schimbările configurate de evoluțiile sociale ale ultimelor decenii par să impună anumite limite unui astfel de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
acestei lumi, din moment ce conceptul este unul indelebil "încastrat" în gândirea modernă? Un argument în plus pentru ideea avansată mai sus, referitoare la capacitatea epistemologică a ideologiei de a răspunde la provocarea postmodernității chiar din interiorul acesteia, vine din zona acelor teoreticieni care susțin că este posibilă o regândire a conceptului care să repună în discuție și alte asumpții ale gândirii moderne. Reiterând plasarea conceptuală a ideologiei într-o zonă a intersecției dintre problemele aparținând domeniului cunoașterii și cele specifice exercitării puterii
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
unui instrument al omogenizării culturale la scară planetară. Prefigurată de profeția lui Fukuyama relativă la "sfârșitul istoriei" (care statua, cum am văzut, supremația ideologiei democrat-liberale la nivel global), o asemenea tendință se regăsește, din perspectivă socio-culturală, și în scrierile altor teoreticieni contemporani. Aceștia din urmă au insistat în privința caracterului omogenizator al procesului globalizării, pe care-l asociază postmodernității, fără a-i acorda neapărat un caracter fragmentar. Dimpotrivă, criticii acestei viziuni au încercat să evidențieze ideea că globalizarea, inclusiv în domeniul cultural
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
într-o manieră maniheistă. Nu este scopul meu aici acela de a demonstra că globalizarea are consecințe bune sau rele. Dimpotrivă, interesul este de a arăta modul în care ideologia a fost recuperată de către o postmodernitate în care, pentru mulți teoreticieni, condiția umană globală pare să fie deja o certitudine. 4.2.1. Dimensiunile procesului socio-istoric al globalizării Așa cum am văzut până aici, ultimele decade ale secolului al XX-lea aduc în atenție problema schimbării socio-politice și a diferitelor "tratative" pe
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]