2,808 matches
-
pacientul are o criză, nu reușește să rezolve o problemă sau se simte în dificultate în ceea ce privește relația terapeutică; - terapeutul îl sună pe pacient. Apel conform unei agende programate In primele săptămâni de terapie, Doamna B. nu-l sună niciodată pe terapeut pentru a-i cere ajutor în situațiile de criză. O analiză comportamentală progresivă permite evidențierea sentimentului de rușine al Doamnei B. la ideea de a-l deranja pe terapeut. Pentru a contracara procesul de inhibiție provocat de acest sentiment de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
primele săptămâni de terapie, Doamna B. nu-l sună niciodată pe terapeut pentru a-i cere ajutor în situațiile de criză. O analiză comportamentală progresivă permite evidențierea sentimentului de rușine al Doamnei B. la ideea de a-l deranja pe terapeut. Pentru a contracara procesul de inhibiție provocat de acest sentiment de rușine, Doamna B. elaborează, împreună cu terapeutul, un program de expunere la sentimentul de rușine la ideea de a deranja: în fiecare dimineață, la ora 9 fix, Doamna B. îl
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în situațiile de criză. O analiză comportamentală progresivă permite evidențierea sentimentului de rușine al Doamnei B. la ideea de a-l deranja pe terapeut. Pentru a contracara procesul de inhibiție provocat de acest sentiment de rușine, Doamna B. elaborează, împreună cu terapeutul, un program de expunere la sentimentul de rușine la ideea de a deranja: în fiecare dimineață, la ora 9 fix, Doamna B. îl sună pe terapeutul său pentru a analiza situația. Apel telefonic în situație de criză sau în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
contracara procesul de inhibiție provocat de acest sentiment de rușine, Doamna B. elaborează, împreună cu terapeutul, un program de expunere la sentimentul de rușine la ideea de a deranja: în fiecare dimineață, la ora 9 fix, Doamna B. îl sună pe terapeutul său pentru a analiza situația. Apel telefonic în situație de criză sau în cazul în care există o problemă sau atunci când relația terapeutică întâmpină o dificultate Doamna B. simte cum crește în ea, începând cu primele ore ale după-amiezii, o
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în care există o problemă sau atunci când relația terapeutică întâmpină o dificultate Doamna B. simte cum crește în ea, începând cu primele ore ale după-amiezii, o dorință imperioasă de a se automutila. Cu lacrimi în ochi, ea îl sună pe terapeutul său și îi explică că nu va reuși niciodată să facă ceea ce trebuie pentru a se însănătoși și că ar fi mai bine să pună capăt demersului terapeutic, și chiar vieții sale. Terapeutul îi cere Doamnei B. să-și identifice
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
lacrimi în ochi, ea îl sună pe terapeutul său și îi explică că nu va reuși niciodată să facă ceea ce trebuie pentru a se însănătoși și că ar fi mai bine să pună capăt demersului terapeutic, și chiar vieții sale. Terapeutul îi cere Doamnei B. să-și identifice emoțiile pe care le trăiește. El le validează de mai multe ori și reformulează problema corelând evenimentele declanșatoare cu răspunsurile emoționale și cognitive congruente dispoziției sale. Terapeutul trece în revistă împreună cu Doamna B.
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
demersului terapeutic, și chiar vieții sale. Terapeutul îi cere Doamnei B. să-și identifice emoțiile pe care le trăiește. El le validează de mai multe ori și reformulează problema corelând evenimentele declanșatoare cu răspunsurile emoționale și cognitive congruente dispoziției sale. Terapeutul trece în revistă împreună cu Doamna B. competențele însușite în cadrul grupurilor psiho-educaționale pe care aceasta le-a folosit deja și îi sugerează să acumuleze altele asemănătoare. După ce a selecționat două strategii specifice, terapeutul și Doamna B. ajung împreună la un acord
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cu răspunsurile emoționale și cognitive congruente dispoziției sale. Terapeutul trece în revistă împreună cu Doamna B. competențele însușite în cadrul grupurilor psiho-educaționale pe care aceasta le-a folosit deja și îi sugerează să acumuleze altele asemănătoare. După ce a selecționat două strategii specifice, terapeutul și Doamna B. ajung împreună la un acord în ceea ce privește un plan de acțiune precis, în care cerințele și exigențele să fie stipulate cu claritate. Terapeutul evaluează împreună cu Doamna B. riscul suicidar și iau în considerație un plan de acțiune în
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
folosit deja și îi sugerează să acumuleze altele asemănătoare. După ce a selecționat două strategii specifice, terapeutul și Doamna B. ajung împreună la un acord în ceea ce privește un plan de acțiune precis, în care cerințele și exigențele să fie stipulate cu claritate. Terapeutul evaluează împreună cu Doamna B. riscul suicidar și iau în considerație un plan de acțiune în cazul în care răspunsul în situație de criză ar putea apare în următoarele ore. Apelul telefonic din partea terapeutului Doamna B. nu s-a prezentat la
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
suicidar și iau în considerație un plan de acțiune în cazul în care răspunsul în situație de criză ar putea apare în următoarele ore. Apelul telefonic din partea terapeutului Doamna B. nu s-a prezentat la ultima ședință de terapie individuală. Terapeutul o contactează telefonic și află că aceasta este bolnavă, a adormit și n-a putut să-i telefoneze pentru a se scuza înainte de ora fixată pentru întâlnire. Terapeutul îi reamintește data și ora următoarei ședințe și își exprimă satisfacția la
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Doamna B. nu s-a prezentat la ultima ședință de terapie individuală. Terapeutul o contactează telefonic și află că aceasta este bolnavă, a adormit și n-a putut să-i telefoneze pentru a se scuza înainte de ora fixată pentru întâlnire. Terapeutul îi reamintește data și ora următoarei ședințe și își exprimă satisfacția la ideea de a continua cu această ocazie travaliul terapeutic. In timpul desfășurării următoarei ședințe de terapie individuală, Doamna B. mărturisește că sentimentul de rușine provocat de faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de a-și însuși și de a-și consolida competențele de gestionare a situațiilor dificile cu care sunt confruntați. Aplicare asupra propriilor persoane a principiilor TCD permite terapeuților să controleze mai bine desfășurarea terapiei. Dificultăți în cadrul echipei terapeutice Doamna T, terapeut în cadrul grupurilor psiho-educaționale unde face echipă cu M.C., îl întrerupe mereu pe acesta din urmă când vorbește și respectă cu dificultate orarul propus. M.C., deranjat, prezintă această situație cu ocazia ședinței de supervizare a echipei deoarece se teme să nu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
el confundă sentimentul de jenă pe care îl trăiește în legătură cu comportamentul Doamnei T. cu o interpretare în termeni negativi a competențelor sale; el decide să-și părăsească poziția dihotomică și să caute în mod activ o abordare sintetică. Descurajare M.D., terapeutul individual al Doamnei B. este descurajat. In ciuda eforturilor sale, Doamna B. nu reușește să-și manifeste furia într-un mod civilizat, atât în ceea ce o privește cât și față de alte persoane, și se îndoiește de necesitatea de a-și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
al grupului și unuia dintre animatori. M.D. își recapătă speranța în legătură cu demersul său terapeutic. Tratamentele auxiliare Orice tratament susceptibil a contribui la îmbunătățirea situației unui pacient diagnosticat cu TPEL este recomandat de TCD chiar dacă acesta este considerat ca fiind auxiliar. Terapeutul principal poate, deci, să încurajeze pacienții să apeleze la astfel de consultații. Tratamentele psihoterapeutice țintite Doamna B. suferă de atacuri de panică provocate de receptarea unui refuz. Pentru a o învăța tehnica controlului respirației, capabilă să liniștească simptomatologia fiziologică, terapeutul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Terapeutul principal poate, deci, să încurajeze pacienții să apeleze la astfel de consultații. Tratamentele psihoterapeutice țintite Doamna B. suferă de atacuri de panică provocate de receptarea unui refuz. Pentru a o învăța tehnica controlului respirației, capabilă să liniștească simptomatologia fiziologică, terapeutul individual îi propune să participe, timp de o săptămână, la un program de terapie a tulburării de panică. Doamna B. înțelege astfel modul în care se declanșează și se mențin atacurile de panică, învață să le provoace și să le
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să se limiteze realizarea de stocuri și facilitarea utilizării acestora în momentele de criză suicidară. Pentru a se evita transformarea tratamentului medicamentos în miză care să favorizeze apariția comportamentelor nesincere, TCD preconizează ca persoana care prescrie medicamentele să nu fie terapeutul individual. Terapeutul individual dispune astfel de un spațiu de manevră necesar pentru a lucra cu pacientul în ceea ce privește abuzul sau utilizarea defectuoasă a acestor medicamente în cadrul unui comportament suicidar sau a unui comportament care interferează cu terapia. Spitalizările ”A bate fierul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
limiteze realizarea de stocuri și facilitarea utilizării acestora în momentele de criză suicidară. Pentru a se evita transformarea tratamentului medicamentos în miză care să favorizeze apariția comportamentelor nesincere, TCD preconizează ca persoana care prescrie medicamentele să nu fie terapeutul individual. Terapeutul individual dispune astfel de un spațiu de manevră necesar pentru a lucra cu pacientul în ceea ce privește abuzul sau utilizarea defectuoasă a acestor medicamente în cadrul unui comportament suicidar sau a unui comportament care interferează cu terapia. Spitalizările ”A bate fierul cât este
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ar dori să-și convingă iubitul să n-o părăsească. Ea cere să fie spitalizată pentru a se proteja de aceste amenințări de rupere a relației. Confruntat cu riscurile ca spitalizarea să nu fie o soluție adecvată în raport cu obiectivele terapeutice, terapeutul Doamnei B. îi cere să se gândească la consecințele - pozitive și negative - care, pe termen mediu și lung, le-ar genera o astfel de spitalizare. El face apoi un comentariu despre modelul analizei de soluții, pentru a lua în considerare
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și lung, le-ar genera o astfel de spitalizare. El face apoi un comentariu despre modelul analizei de soluții, pentru a lua în considerare alte mijloace de a obține consecințele pozitive pe care le dorește Doamna B. La sfârșitul analizei, terapeutul îi cere Doamnei B. să apeleze la conștiința sa înțeleaptă pentru a lua decizia cea mai bună. Amândoi sunt de acord că Doamna B. se va gândi la acest lucru timp de 24 de ore înainte de a lua o decizie
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
situațiile cotidiene, inclusiv la situațiile de criză. Ea a învățat, de asemenea, în cadrul terapiei, să ceară ajutor în mod eficient și să beneficieze de ajutorul acordat, lucrând în mod sistematic asupra comportamentelor susceptibile de a fragiliza alianța terapeutică stabilită cu terapeutul individual sau cu animatorii de grup. Graficele prezentate în continuare prezintă evoluția Doamnei B. în timpul acestui an de terapie. Figura 3. Intensitatea furiei 3.5 3,0 2,5 2,0 1,5 1,0 0,5 0 I II
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
1982. Rowe și Craske, 1988: două sau trei ședințe pe săptămână sunt mai eficiente decât două sau trei ședințe într-o singură zi. Marshall, 1985. De exemplu, neatenție în raport de stimulul anxiogen. Eye Movement Desenzitization and Reprocessing (Shapiro, 1985): terapeutul își trece degetul prin câmpul vizual al subiectului (de la zece până la douăzeci de mișcări), iar subiectul urmărește mișcarea cu ochii, capul rămânând fix. Foa și Meadows, 1997. Cottraux, 2004. Deocamdată, costul ridicat al sistemului tehnic face ca realitatea virtuală să
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și din Genève, fost președinte al AFFORTHECC (Asociația francofonă de formare și de cercetare în terapie comportamentală și cognitivă). Rezistența corespunde factorilor psihologici și comportamentali care încetinesc inițierea sau derularea procesului terapeutic. Această rezistență poate fi provocată de către pacient, de către terapeut sau de către amândoi. Spre deosebire de reactanță, ea este mai subtilă, implicită, mascată uneori prin verbalizări directe dând impresia unei “voințe” de a progresa. Reactanța se traduce printr-o opoziție directă a pacientului față de psihoterapie. Rogers, 2003. Forma desenului, care seamănă cu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care seamănă cu o bicicletă, explică motivul pentru care această tehnică a fost denumită tehnica “micii biciclete”. Comportamente observabile din exterior, cum ar fi verbalizările, acțiunile. Emoții, reacții fiziologice, sentimente, gânduri... care nu sunt observabile din exterior dar de care terapeutul este conștient prin auto-observare. “Simt că sunt iritabil”; “mă simt trist”; simt că sunt anxios”, etc. Care sunt avantajele a ceea ce simt, care sunt înconvenientele, care sunt riscurile? Empatia terapeutului este suficientă? Se simte acesta în voie în cadrul relației terapeutice
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
suficientă? Se simte acesta în voie în cadrul relației terapeutice? Este el suficient de cordial? Suficient de profesionist? Vezi p. 91. Vezi capitolul 2. Tehnici de dialog, conceptualizare comună a problemelor, definirea obiectivelor. Pentru a relua cazurile din tabelele anterioare, dacă terapeutul este iritabil, el are gândurile generate de iritabilitatea sa: "Acest individ mă enervează...", "N-are rușine...", etc. De exemplu, terapeutul poate să înțeleagă motivele pentru care pacientul consumă alcool. De exemplu, dacă terapeutul se menține la distanță de pacient, în spatele
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Vezi capitolul 2. Tehnici de dialog, conceptualizare comună a problemelor, definirea obiectivelor. Pentru a relua cazurile din tabelele anterioare, dacă terapeutul este iritabil, el are gândurile generate de iritabilitatea sa: "Acest individ mă enervează...", "N-are rușine...", etc. De exemplu, terapeutul poate să înțeleagă motivele pentru care pacientul consumă alcool. De exemplu, dacă terapeutul se menține la distanță de pacient, în spatele unui birou, acest lucru nu are aceleași efecte ca cele obținute dacă se așează alături de el și răsfoiește împreună cu acesta
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]