14,671 matches
-
în principal pentru a transmite informații clasificate. Nu sunt des utilizate, ci se folosesc mai ales de către executiv. Astfel, majoritatea comunicațiilor telefonice la distanță, care folosesc transmisia prin microunde, fie printr-o rețea de turnuri (microunde terestre), fie între stații terestre și sateliți, sunt vulnerabile la interceptare. La mijlocul anilor ’80 în Statele Unite, această situație a captat atenția publicului din cauza controversei privind locația noii Ambasade sovietice de la Washington. Construită în cartierul Mount Aldo, la înălțime față de centrul orașului, ambasada și clădirile anexe
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
de companiile de comunicații din motive economice. Cablurile de fibră optică nu sunt mai puțin vulnerabile la interceptare, dar, datorită capacității mari (se pot transmite simultan mai multe semnale), au costuri mai mici decât cablurile de cupru tradiționale sau rețelele terestre. Securitatea emisiilor Orice echipament electric emite unde electromagnetice; teoretic, prin interceptarea acestor unde este posibilă determinarea caracteristicilor semnalelor electrice în urma cărora au fost emise. Astfel, prin prelucrarea acestor „unde” numite „emisii”, se poate reconstitui textul unui document tipărit pe o
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
exactitate care dintre sateliții adversarului sunt folosiți pentru recunoaștere fotografică. Desigur, cu cât se știe mai mult despre capacitățile sateliților, cu atât este mai ușor să se ia măsurile de prevenire necesare. Spre exemplu, după ce se determină punctele de pe suprafața terestră aflate exact sub orbita satelitului, este necesar să se cunoască la ce distanță, în fiecare parte, obiectele sunt încă în raza camerei. Similar, culegerea electronică a informațiilor sau prin telemetrie, poate fi prevenită prin criptare, bruiaj, schimbarea frecvenței sau încetarea
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
emcon”, deoarece undele radar sau alte emisii electronice ar putea dezvălui poziția vehiculului la fel de rapid ca și transmisiunile radio) pentru a evita să fie detectate de sistemele de interceptare inamice. Același efect ar putea fi obținut și în cazul forțelor terestre, dacă acestea s-ar folosi de linii terestre (comunicații prin telefon sau telegraf, cabluri optice etc.) în loc de unde radio, așa cum au procedat germanii înaintea ofensivei din Ardeni din decembrie 1944. De asemenea, dacă se cunosc orbitele sateliților de recunoaștere ai
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
ar putea dezvălui poziția vehiculului la fel de rapid ca și transmisiunile radio) pentru a evita să fie detectate de sistemele de interceptare inamice. Același efect ar putea fi obținut și în cazul forțelor terestre, dacă acestea s-ar folosi de linii terestre (comunicații prin telefon sau telegraf, cabluri optice etc.) în loc de unde radio, așa cum au procedat germanii înaintea ofensivei din Ardeni din decembrie 1944. De asemenea, dacă se cunosc orbitele sateliților de recunoaștere ai adversarilor, activitățile pot fi oprite și echipamentul camuflat
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
ț au legitimat supravegherea din spațiu”. The Heavens and the Earth, p. 348. 48. Eric Schmitt, „Spy-Satellite Unit Faces a New Life in Daylight”, The New York Times, 3 noiembrie 1992, p. A10. 49. În mod paradoxal, efectele de distorsiune generate de atmosfera terestră pot fi mai puțin problematice pentru fotografierea din spațiu decât pentru cea aeriană. La începuturile fotografierii din spațiu, faimosul expert în rachete Werner von Braun observa că, „atunci când fotografiezi... din spațiu, interferențele și turbulențele sunt departe. Atmosfera este mult mai
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
SUA și fosta Uniune Sovietică) stipulează ca „mijloacele tehnice naționale de verificare șsă fie folositeț... în conformitate cu principiile general recunoscute ale legislației internaționale”. Poziția Statelor Unite a fost că suveranitatea unei națiuni nu se extinde și asupra spațiului cosmic (adică dincolo de atmosfera terestră) și, prin urmare, o națiune este liberă să deruleze activități de recunoaștere din spațiul cosmic, ca și în largul mării. La începutul erei spațiale opinia Uniunii Sovietice era că recunoașterea din spațiul cosmic era ilegală, la fel ca și recunoașterea
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
iar sub îngrijirea lui Ion Pop, la Oradea, apare în 1995 o selecție din scrierile sale. Centrată pe motivul luptei ,,cromozomice” dintre inspirație (emoție și intelect) și realitate (trup), reluare în alte dimensiuni a pateticei înfruntări romantice dintre idealitate și terestru, dar și figură a neliniștilor modernității - așa cum le conturează Cânturile lui Maldoror sau, la Nichita Stănescu, Lupta inimii cu sângele -, poeziei lui M. îi este caracteristică revărsarea unei spuneri aluvionare ce nu ținea seama de limitări prozodice. Ea răspunde însă
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
Facerii în litera ei (De Genesi ad litteram). Așa cum spune titlul, Augustin renunță aici la orice interpretare alegorică și tipologică, tipică pentru precedenta operă de exegeză a Facerii, îndreptată tot împotriva maniheilor (vezi p. ???); renunță până și în ce privește existența paradisului terestru și poziția acestuia. Acest studiu este fără îndoială unul dintre cele mai semnificative dintre cele dedicate de autorii vechi interpretării Facerii și una dintre cele mai importante opere ale lui Augustin care, animat de o intenție nouă, vrea să demonstreze
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
și întreaga operă a fost publicată pe la 415, fără ca autorul, ocupat de-acum cu alte lucruri, să mai aibă timp să unifice părțile scrise mai târziu cu cele scrise mai înainte. Foarte interesantă este interpretarea vieții primilor oameni în paradisul terestru, pentru că acest lucru îi permite lui Augustin să exprime în mod anticipat anumite convingeri asupra cărora avea să insiste ulterior, în perioada polemicii contra pelagienilor: semnificația concupiscenței, străină vieții angelice dinainte de păcat, grație căreia Adam și Eva, în paradis, ar
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
așteptarea sfârșitului, adoptând un comportament care nu e foarte diferit de cel al înțelepților din vechime despre care vorbea filosoful Seneca, de exemplu, pe care acești călugări literați îl studiaseră în școlile bine organizate din Galia. Sihăstria e un paradis terestru, nu numai ca loc unde îți poți găsi liniștea, aflat departe de agitația lumii, ci și ca anticipare a stării paradiziace, fiind locul potrivit pentru exercitarea înțelepciunii, adică a controlului asupra propriilor patimi. Într-adevăr, moartea nu e dorită ca
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Olteanu o notă de libertate, rebeliune și autoironie (post)romantică, prin care „povestea”, epicul pur își activează sensurile împotriva realității imediate și în contingența marilor întrebări și aspirații ale spiritului. Ca și halucinatul copac, umilul pelican din Cișmigiu reiterează exilul terestru al albatrosului baudelairian. Întors în sine, cu capul sub aripă, „În visul lui, un stol gigant/ Coboară-n Cișmigiu să-l fure,/ Zburând spre polul celălalt/Sfruntând oceanele azure”. Similar, într-o altă legendă, piatra se metamorfozează în broască țestoasă
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
fulger, soare, văpaie, auroră, foc, asociate unor figuri ale imaculării: zăpada, azurul, gerul, ploaia, ochii. Lebăda e „beată de azur”, „cerul sparge singurătatea” dăruindu-se, blagian, apelor de jos, soarele este invocat să alunece în inimile oamenilor și în natura terestră, care devine astfel „cuib de soare” (ca în volumul cu titlu emblematic Soare în muguri, 1985). Starea definitorie a poetei este macedonskiana perihelie. Paralel, evocări învăluite de nostalgie dovedesc că registrul elegiac nu îi este străin. În momentele sale bune
GHIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287273_a_288602]
-
printr-o multitudine de „peisaje”, transpuse liric cu ajutorul unui vast repertoriu de epitete coloristice și de comparații, într-o îmbinare fericită a clasicului cu modernul, a bucolicului cu simbolismul, idealizând imaginea rusticului transilvan, pe care o transformă într-o ipostaziere terestră a Raiului: „Râd toporașii vineți ca ochiuri de izvoare./ E-o dimineață albastră și clară ca un clopot/ [...] Când alb răsare-n slavă Ierusalimu-n flori/ Și laudă de ramuri spre cerul cald irupe” - Întâmpinare; „Atâta cer a curs pe câmp
GIURGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287288_a_288617]
-
Scoica solară” semnifică universul construit pe principiul luminii, „dulcele foc” e stihialul generator de viață, întemeietor de ființă, „Marele Vânt” e duhul eternității înseși, „trandafirul” este medievala rosa mystica, atribut al Fecioarei Maria, care transpune esența soarelui într-un element terestru. Poeta caută să depășească sfera concretului printr-o iluminare, printr-o epifanie care se naște ca rod al trăirii ardente. Este un proces general de orfizare, de identificare rilkeană a existenței și cântării. Într-un poem consacrat lui Mihai Eminescu
LARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287747_a_289076]
-
de calități poetice (fragmentar, textele au valențe estetice de poeme în proză), mesaj simbolic generos, fără a cădea în didacticism, și o paletă largă de tonalități narative, perspectiva fiind asumată din unghiuri diferite de naratori neconvenționali: copii, tinere fete, întrupări terestre ale miticelor ondine ori sirene, extratereștri cu simțiri pământene. Uneori aceste narațiuni inocente, perfect circumscrise genului, trimit spre realități cu posibile semnificații grave. Astfel, Astralofagul sau Lupta solarienilor cu electropirații (din volumul Taina Sfinxului de pe Marte) descrie tulburător drama unei
ROGOZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289295_a_290624]
-
august 1941, se găsea la Odessa, încorporat în armata sovietică. Împreună cu alți camarazi de arme îmbarcați pe un vapor, probabil cu destinația Crimeea, va fi ucis într-un bombardament declanșat asupra vasului. Cele două volume de versuri publicate antum, Apocalips terestru (1932) și Somnul singurătății (1936), pun în evidență o poezie care a stârnit controverse, etichetată fie „ermetică”, fie mesageră a unui „fals ermetism”. Muzicalitatea poemelor lui R. impresionează, însă alăturările de cuvinte sunt șocante, bizare, menite a se încadra cu
ROBOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289290_a_290619]
-
mai puțin conștient, să își reprime sentimentele incestuoase față de mama sa. R. construiește aici, cu siguranță și pătrundere, trasee analitice surprinzătoare, precum și o atmosferă bizară, în care viața artiștilor de circ își află o aproape inspirată rescriere literară. SCRIERI: Apocalips terestru, București, 1932; Somnul singurătății, Chișinău, 1936; Scrieri alese, îngr. și pref. Simion Cibotaru, Chișinău, 1968; N-am dovedit că scriu..., îngr. A. Suceveanu, Chișinău, 1985, 59-171; Scrieri, îngr. Aristide Popescu, pref. Dumitru Micu, București, 1985. Repere bibliografice: Ionescu, Război, II
ROBOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289290_a_290619]
-
Revoluția industrială a luat amploare. După aproape zece mii de ani În care societatea s-a bazat pe puterea umană, animală, a vântului sau a curenților marini pentru a se deplasa, puterea aburului oferea acum un salt calitativ În utilizarea energiei terestre. Timpul necesar pentru călătorii s-a scurtat, iar schimburile umane - atât sociale, cât și comerciale - au fost accelerate. Cu numai câteva sute de ani În urmă, un om obișnuit, izolat În comunități rurale și mici orașe fortificate, putea să vină
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pe o magazie plină de resurse, care așteaptă să fie făcute productive de știință și folosite pe piață. Este interesant că artiștii Renașterii au fost, fără să știe, agenții care au ajutat să-l gonească pe Dumnezeu din regatul lui terestru, pentru a face loc noilor stăpâni, oamenii de știință. Donatello, Uccello și Piero della Francesca nu au știut că noua și radicăla invenție numită perspectivă va duce la sfârșitul unui mileniu În care Biserica a dominat. Povestea noastră Începe cu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
arătați În majoritatea tablourilor medievale - așteptând Întoarcerea triumfală a Domnului nostru Iisus Hristos. Perspectiva a redirecționat atenția umană către lumea orizontală, a lui aici și acum și a repoziționat fiecare ființa umană pentru a deveni eventual stăpân pe domeniul său terestru. Perspectiva a migrat de pe pânzele artiștilor Renașterii la mesele de scris ale filosofilor din perioada preiluministă, devenind principalul instrument conceptual pentru a reface lumea naturală În imaginea omului. Francis Bacon, părintele științei moderne, a scris cele mai importante lucrări ale
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
din bogăția naturii. Totuși, sistemul lor de referință spațio-temporal era Încă, În mare parte, concentrat pe verticală, pe trecerea la salvare În lumea de apoi. Puțina atenție fusese concentrată În a transforma Împărăția lui Dumnezeu Într-un corn al abundenței terestre. Regândirea naturii În termeni matematici a avut și un alt și mai subtil, efect asupra societății europene. Chiar de la Începutul așezărilor omenești, spațiul era sinonim cu locul. A fi undeva Însemna că te găsești Într-un loc anume cu istoria
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de schimb, asigurând funcționarea corectă a vieții economice. Această mână invizibilă era asemănătoare cu pendulul mecanic al unui orologiu, reglementând În mod meticulos cererea și oferta, munca, energia și capitalul, asigurând În mod automat echilibrul Între producție și consumul resurselor terestre. Dacă era lăsată neîngrădită de interferențe externe sau reglementări, mâna invizibilă a capitalismului ar funcționa ca un perpetuum mobile, asigurând autonomia fiecărui individ Într-o economie autonomă, care se reglementează singură. Chiar și astăzi, atunci când vorbesc despre „mecanismul pieței”, economiștii
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
grup ale unei culturi. Calendarul este orientat spre trecut. Legitimitatea sa se bazează pe comemorare. Culturile bazate pe calendar comemorează miturile arhetipale, legendele antice, evenimentele istorice, faptele eroice ale zeilor, viețile figurilor istorice și fluctuațiile ciclice ale fenomenelor astronomice și terestre. În culturile calendaristice, viitorul Își obține semnificația din trecut. Omenirea organizează viitorul omagiind și reînviind În mod continuu experiențele din trecut. Calendarul continuă să joace un rol important În culturile contemporane. Semnificația lui politică a fost mult redusă totuși prin
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
este cel mai eficient dintre toți. El a hotărât crearea lumii fără să cheltuiască timp, munca, energie și capital. A creat cerurile și pământul din nimic. În măsura În care toate ființele umane, putem să creștem producția - și să creăm Eden-ul nostru terestru - cu o cheltuială din ce În ce mai mică de timp, muncă, energie și capital, ne apropiem din ce În ce mai mult de puterile extraordinare ale lui Dumnezeu. Cu eficiența drept un nou ghid, americanii au pornit să refacă spațiul și timpul cu o fervoare aproape evanghelică
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]