224,754 matches
-
Dădești și Strunga, se desfășoară Șaua Ruginoasa-Strunga. Altitudinile medii cresc de la 170200 metri în zona Dădești-Balș la 200-250 metri în zona Giurgești - Coasta Măgurii, iar la nord de satul Giurgești înălțimea maximă depășește 320 metri. Cea mai mare parte a teritoriului orașului se desfășoară în Câmpa Moldovei, mai exact în extremitatea de sud-vest a Câmpiei Jijiei Inferioare și Bahluiului. Pe valea Bahluiețului înălțimile sunt cuprinse între 80 și 100 m., iar la nord-vest acestea ajung la 200-250 metri. La nord de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
tot în Câmpia Jijiei Inferioare, comuna Focuri are un relief sub forma unor interfluvii ce nu depășesc 200 metri, fragmentate de văi secundare cu orientare generală spre sud-vest. Versanții sunt în cea mai mare parte afectați de degradări (eroziune, alunecări). Teritoriul comunei Lespezi face parte din subunitatea geomorfologică Podișul Sucevei, în sudestul acestuia, care este parte integrantă a unității geografice Podișul Moldovei. Acest teritoriu acoperă patea sudică a Dealului Mare -Hârlău și o mică parte din interfluviul Moldova Siret (Dealul Moțcăi
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
cu orientare generală spre sud-vest. Versanții sunt în cea mai mare parte afectați de degradări (eroziune, alunecări). Teritoriul comunei Lespezi face parte din subunitatea geomorfologică Podișul Sucevei, în sudestul acestuia, care este parte integrantă a unității geografice Podișul Moldovei. Acest teritoriu acoperă patea sudică a Dealului Mare -Hârlău și o mică parte din interfluviul Moldova Siret (Dealul Moțcăi) și Valea Siretului, care le desparte. Valea Siretului în acest sector are altitudinea medie de 220 metri. Teritoriul comunei este aproape lipsit de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
unității geografice Podișul Moldovei. Acest teritoriu acoperă patea sudică a Dealului Mare -Hârlău și o mică parte din interfluviul Moldova Siret (Dealul Moțcăi) și Valea Siretului, care le desparte. Valea Siretului în acest sector are altitudinea medie de 220 metri. Teritoriul comunei este aproape lipsit de vegetație arborescentă, fapt care a favorizat dezvoltarea proceselor geomorfologice. În lucrarea Dealul Mare - Hârlău (1937), Victor Tufescu afirmă că satul Lespezi este așezat pe terasa de 20 metri altitudine relativă. Valea Siretului, care se desfășoară
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
domoli, cu o largă desfășurare a teraselor (I. Șandru și colab., 1972). 4. Clima Factorul climatic, prin caracteristicile sale, are o influență deosebită asupra repartiției și structurii culturilor agricole, cu implicații în dezvoltarea umană și economică. Pentru caracterizarea climatică a teritoriului studiat s-au folosit date de la stațiile meteorologice de la Iași, Strunga, Cotnari, Podu Iloaiei, Pașcani și din Atlasul Climatic al României. Clima județului Iași se încadrează în clima specifică Podișului Moldovei: temperat continentală, cu influențe de ariditate în cea mai
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
folosit date de la stațiile meteorologice de la Iași, Strunga, Cotnari, Podu Iloaiei, Pașcani și din Atlasul Climatic al României. Clima județului Iași se încadrează în clima specifică Podișului Moldovei: temperat continentală, cu influențe de ariditate în cea mai mare parte a teritoriului, și scandinavobaltice în extremitatea vestică. Relieful de dealuri, de podiș, ariile depresionare și culoarele de văi principale joacă un rol important în crearea de diferențieri în câmpul de repartiție teritorială a carateristicilor climatice. Regimul climatic are o pronunțată nuanță de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
la stația Strunga și între 7,9°C (1980) și 10,2°C (1983) la stația Podu Iloaiei. În timpul verii predomină timpul secetos, cu temperaturi care pot depăși 35°C. Medile lunii iulie variază pe cea mai mare parte a teritoriului între 20 și 21°C. Mediile lunii ianuarie sunt cuprinse în general între -3° și -4°C. În zonele depresionare și pe văile largi aceste valori pot coborî sub -4°C, în timp ce în zona colinară Hârlău-Cotnari sunt mai mari de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
al zilelor cu îngheț crește de la 99,4 la Cotnari, la 111,8 la Podu Iloaiei, ajungând la 115,8 la Strunga. Cantitățile medii anuale de precipitații sunt cuprinse între 500 și 550 mm. În ariile în care se încadrează teritoriile analizate se înregistrează: 600 mm în vestul județului, 618 mm în sectorul Dealul Mare-Hârlău, 579,6 mm la stația Iași (perioada 1961-2009), 502,3 mm (medie plurianuală) la Târgu Frumos, 549,1 mm la stația Strunga (perioada 1981-2000), 536,7
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
la Pașcani. Media plurianuală de la Târgu Frumos (502,3 mm) este mai redusă decât media precipitațiilor înregistrate la stațiile învecinate ca urmare a efectului de foehnizare produs prin circulația descendentă a aerului ce coboară dinspre dealurile din nord-vestul și vestul teritoriului spre Câmpia Moldovei. Regimul anual al precipitațiilor atmosferice este de tip continental, cu un singur maxim în luna iunie (88,7 litri / m 2) și un singur minim, în luna februarie (28,4 litri / m 2) . Cantitățile medii lunare (iunie
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
de 517 mm precipitații, 293 mm se înregistrează în perioada de vegetație. 5. Hidrografia Apa reprezintă una din resursele naturale cu o importanță deosebită, ea influențând repartiția populației, localizarea așezărilor omenești și activitățile economice, imprimând un anumit specific peisajului geografic. Teritoriul județului este drenat de două colectoare principale, Prutul în partea de est și Siretul în cea de vest. La intrarea în județ, în apropierea localității Lespezi, Siretul are o suprafață a bazinului de recepție de 5.874 km2 și o
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
locul numit “la velniță”. Prin satul Brătești, partea din vale, locuită de rușii-lipoveni, trece pârâul “Recica” (numit astfel de staroveri) care confluează cu pârâul Părului. În perimetrul localității, nivelul apei subterane depășește frecvent adâncimea de 20 metri. Rețeaua hidrografică a teritoriului comunei Focuri aparține bazinului Jijioarei, afluent al Jijiei. Pe râul Jijioara s-au amenajat mai multe iazuri: Bulbucani, Gropnița și Mălăiești. În perimetrul comunei, pânza de apă freatică se găsește la adâncimi cuprinse între 3 și 18 metri. Teritoriul Municipiului
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
a teritoriului comunei Focuri aparține bazinului Jijioarei, afluent al Jijiei. Pe râul Jijioara s-au amenajat mai multe iazuri: Bulbucani, Gropnița și Mălăiești. În perimetrul comunei, pânza de apă freatică se găsește la adâncimi cuprinse între 3 și 18 metri. Teritoriul Municipiului Iași are un potențial hidric variat format din ape subterane (minerale și dulci), ape curgătoare (râul Bahlui și afluenții acestuia - Nicolina, Manta Roșie, Vămeșoaia (din S), Rediu, Podgoria Copou, Cârlig și Ciric (din nord) și lacuri. Apele curgătoare au
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
și III), Cârlig, Podgoria Copou, Nicolina și au scopuri multiple: atenuarea viiturilor, agrement, piscicultură, activități sportivecanotaj. Apele subterane din Grădina Botanică sunt folosite ca ape minerale, iar cele din complexul balnear Nicolina, în scopuri terapeutice. Din punct de vedere hidrografic, teritoriul orașului Târgu Frumos face parte din bazinul mijlociu al râului Bahluieț. În această arie se deosebesc două tipuri de regim hidrologic:tipul Jijia, caracteristic zonei cu relief mai jos din Câmpia Moldovei, incluzând Bazinul Bahluiețului în aval de Târgu Frumos
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
de 07 metri, iar în zonele mai înalte se găsesc la adâncimi de circa 20 metri și sunt exploatate într-un număr mare de fântâni, atât pentru alimentarea populației, cât și pentru irigații. 6. Învelișul biopedogeografic Vegetația Unitățile fizico-geografice de pe teritoriul județului imprimă diversitatea covorului vegetal, iar cea mai mare parte a teritoriului aparține zonei de silvostepă. Aceasta este caracterizată prin păduri de stejar (Quercus robur) în amestec cu arțar tătărăsc (Acer tataricum), ce se mai întâlnește pe suprafețe foarte mici
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
de circa 20 metri și sunt exploatate într-un număr mare de fântâni, atât pentru alimentarea populației, cât și pentru irigații. 6. Învelișul biopedogeografic Vegetația Unitățile fizico-geografice de pe teritoriul județului imprimă diversitatea covorului vegetal, iar cea mai mare parte a teritoriului aparține zonei de silvostepă. Aceasta este caracterizată prin păduri de stejar (Quercus robur) în amestec cu arțar tătărăsc (Acer tataricum), ce se mai întâlnește pe suprafețe foarte mici, alternând cu suprafețe agricole și pajiști secundare de păiuș (Festuca valesiaca, Festuca
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
de păiuș (Festuca valesiaca, Festuca pseudovina) colilie (Stipa capillata, Stipa pennata), bărboasă (Botriochloa ischaemum), firuța cu bulb (Poa bulbosa), firuța de fâneață (Poa pratensis). Scăderea dramatică a suprafețelor împădurite este cauzată de creșterea numerică a populației, care a necesitat noi teritorii pentru extinderea vetrei satelor, creșterea nevoilor de lemn pentru construcții și lemn de foc, dar și pentru extinderea suprafețelor de teren destinate plantelor de cultură și pășunilor. Zona pădurilor de foioase este prezentă pe o arie restrânsă în vestul județului
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
de câmp, cățelul pământului, iepurele de vizuină, iepurele de câmp, la care se adaugă unele mamifere specifice zonei de pădure: mistrețul, căprioara, lupul etc., iar printre păsări: pitpalacul, graurul, ciocârlia de câmpie, prigoria. Cea mai mare parte a faunei de pe teritoriul județului se întâlnește în cuprinsul pădurilor. Aici trăiesc mamifere precum lupul, vulpea, iepurele, mistrețul, dihorul, bursucul, iar dintre păsări: cinteza, cucul, ciocănitoarea, privighetoarea, fazanul, uliul, coțofana, gaița. Pe tot cuprinsul județului se întâlnesc diferite insecte, iar în unele regiuni trăiesc
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
un starover, însă nu orice starover este un lipovean” și că „vechii credincioși din Statele Unite, Canada, Brazilia, Argentina etc. nu pot fi considerați lipoveni, ci pur și simplu ruși-staroveri. 1.2. Contextul emigrării și stabilirii în România Prezența staroverilor pe teritoriul românesc se datorează persecuțiilor de natură religioasă începute în Rusia în a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Injustețea așa-zisei reforme este foarte sugestiv ilustrată de către Chirilă F.Ă2000) care arată că “Reforma inițiată de Patriarhul Nikon a
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
pentru sacrificiul suprem. Conform cercetărilor realizate de Chirilă F. (1993), sursele istorice și particularitățile etno-culturale indică faptul că staroverii care au imigrat în România provin din zonele Donului și Kubanului, din arealele Orel-Voronej și Saratov, Moscova și împrejurimile sale. Pe teritoriul românesc rușii-staroveri s-au stabilit mai întâi în Bucovina, apoi în Moldova, Basarabia, Dobrogea și Muntenia. Primele informații în legătură cu prezența staroverilor pe teritoriul Țărilor Române apar în ultimii ani ai domniei lui Petru cel Mare. În manuscrisul Relatare despre staroverții
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
România provin din zonele Donului și Kubanului, din arealele Orel-Voronej și Saratov, Moscova și împrejurimile sale. Pe teritoriul românesc rușii-staroveri s-au stabilit mai întâi în Bucovina, apoi în Moldova, Basarabia, Dobrogea și Muntenia. Primele informații în legătură cu prezența staroverilor pe teritoriul Țărilor Române apar în ultimii ani ai domniei lui Petru cel Mare. În manuscrisul Relatare despre staroverții ce trăiesc în Țara Moldovei publicat de cercetătorul rus M. I. Lileev, se spune că “staroverii din Socolinți, fiind reclamați de un dregător
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
de “Legământul lui Ignat”. Primele localități în care s-au așezat sunt Sarichioi, Dunavăț, Slava Rusă, Carcaliu, Jurilovca, Mila 23, Periprava. În anul 1781, Împăratul Iosif al II-lea a semnat un document care permitea staroverilor să se stabilească pe teritoriul Bucovinei, iar doi ani mai târziu au fost acordate mai multe privilegii celor care doreau să se stabilească în Bucovina (libertate religioasă, scutiri de impozite pe o perioadă de 20 de ani, scutiri de serviciul militar). În acest context o
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Frumos. Stabilirea acestora în această zonă a fost facilitată de poziția geografică favorabilă, condițiile prielnice pentru practicarea agriculturii și de scutirile de taxe acordate populațiilor care se stabileau în lunca Bahluiețului ĂTârgul nou). Într-o statistică oficială din 1865, pe teritoriul orașului Tg.Frumos au fost înregistrați 533 rușilipoveni, iar după episcopul Malchisedek, 756. Ocupația de bază era grădinăritul și stupăritul. Legumele și zarzavaturile erau comercializate direct în piețe și târguri sau erau vândute în cantități mari negustorilor evrei care se
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
cifre referitoare la urmările acestor acțiuni. În prezent comunitatea de aici reprezintă cea mai importantă comunitate urbană rusolipovenească din Moldova. După ce Fântâna Albă a devenit un important centru al credinței starovere și nucleu polarizator, pe cale ierarhică, pentru așezările ruso-lipovenești de pe teritoriul actual al României, la Tg.Frumos a funcționat, o perioadă de timp, o episcopie a staroverilor care, după mai bine de 100 de ani a fost reînființată ca Episcopie Creștină Ortodoxă de Rit Vechi a Bucovinei și Moldovei. În anul
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
secolului XVIII, “au reușit chiar să obțină cîteva mici privilegii de la Cârmuire și de la Mitropoliții țărei”. Aceeași plasare temporală a lipovenilor la Iași, în secolul XVIII, o face și Episcopul Melchisedek în lucrarea sa de referință privitoare la lipovenii de pe teritoriul românesc. Caracteristicile socio-profesionale ale comunităților din Iași au imprimat o anumită specializare funcțională ulițelor sau cartierelor în care acestea erau grupate: negustorii armeni vindeau lucruri orientale, sîrbii, bulgarii și lipovenii erau cultivatori sau comercianți de legume în Șesul Cacainei, al
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
umană și economică, determină apariția unor noțiuni noi care pot avea o largă aplicativitate în viața cotidiană. De asemenea, prin tematica deosebit de atractivă și de larg interes în prezent, se urmărește și respectarea valorilor și drepturilor fiecărui grup etnic de pe teritoriul județului, creșterea gradului de toleranță și cooperare pe toate planurile între etniile prezente. Activitățile de învățare se vor desfășura atât în sala de clasă, în teren Ăcolectarea de date, imagini, investigații), cât și în sala de bibliotecă Ăpentru documentare). O
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]