8,991 matches
-
interpolările scribilor și eliminările unor pasaje din scrierile Noului Testament, plecând de la cercetarea atentă a manuscriselor. Hans Von Campenhausen, Die Entstehung der christlichen Bibel, Tübingen, 1968 (trad. franceză: La formation de la Bible chrétienne, Neuchâtel, 1971). Harry Y. Gamble, The New Testament Canon. Its Making and Meaning, Philadelphia, 1985. Bruce M. Metzger, The Canon of the New Testament. Its origin, development and significance, Oxford, 1987, ed. a II-a, 1989. M. Tardieu (ed.), La formation des canons scripturaires, Paris, 1993. Mai dezvoltat
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Hans Von Campenhausen, Die Entstehung der christlichen Bibel, Tübingen, 1968 (trad. franceză: La formation de la Bible chrétienne, Neuchâtel, 1971). Harry Y. Gamble, The New Testament Canon. Its Making and Meaning, Philadelphia, 1985. Bruce M. Metzger, The Canon of the New Testament. Its origin, development and significance, Oxford, 1987, ed. a II-a, 1989. M. Tardieu (ed.), La formation des canons scripturaires, Paris, 1993. Mai dezvoltat În „Studiul introductiv” la Evanghelii apocrife, ed. a IV-a, Editura Polirom, Iași, 2007, pp. 7-28
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
vorba de Vasile Tarnavschi, profesor de Vechiul Testament; Vasile Gheorghiu, cel mai important specialist În Noul Testament pe care l-a avut vreodată Biserica Ortodoxă Română și care ne-a lăsat, alături de o serie de studii strălucite, o ediție critică a Noului Testament, aflată, din păcate, și astăzi În manuscris; Romulus Cândea, profesor de istorie universală; Nicolae Cotos, un excelent apologist, și mai ales Vasile Loichiță, dogmatist, al cărui interes pentru Părinți și În special pentru Ioan Damaschin este bine-cunoscut. Cu V. Loichiță
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Gorki, Omul, București, 1908, Iubita. Cântecul șoimului, București, [1909], Revelionul unui vagabond. O noapte de toamnă, București, [1910] (în colaborare cu A. Damianoff), În temniță, București, 1910; L. N. Tolstoi, Viața. Amorul. Fericirea, București, [1908], Știința și religia, București, [1909], Testamentul meu, București, [1909], Să nu ucizi!, București, [1910], Există Dumnezeu?, București, [1910], Adevărul și minciuna, București, 1910, Mici povestiri, București, 1910, Rămas bun, București, [1910], Civilizația, București, [1911], În ce constă fericirea?, București, [1911], Țarul și mujicul, București, [1911], Războiul
AXELRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285509_a_286838]
-
practic. Gnosticul, Iași, 1997; Juan Martin Velasco, Introducere în fenomenologia religiei, Iași, 1997; Apocalipsa lui Pavel, Iași, 1997; Apocalipsa lui Ioan în tradiția iudeocreștină, București, 1998; Porphyrios, Viața lui Pitagora și viața lui Plotin, Iași, 1998; Trei apocrife ale Vechiului Testament, Iași, 2000; Manual de anticristologie, îngr. trad., Iași, 2002. Repere bibliografice: Andreea Deciu, Sămânță de poet tânăr și fără complexe, RL, 1994, 27; Dan C. Mihăilescu, Din generația Humanitas, „22”, 1996, 51; Dan C. Mihăilescu, O ambiție năvalnică, „22”, 1997
BADILIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285539_a_286868]
-
ce era de cealaltă parte a acelor copaci (nume ca Turnbull și Pickett), Clark a urmat principiile lui Frank Lloyd Wright, abolind verticala victoriană În favoarea orizontalei din Vestul Mijlociu, deschizând spațiile interioare și aducând o influență japoneză. Middlesex era un testament al teoriei necompromise de utilitate. De exemplu: Hudson Clark nu crezuse În uși. Conceptul de ușă, acest lucru care se mișcă Încoace și Încolo, era depășit. Așa că pe Middlesex n-aveam uși. Aveam În schimb, niște bariere lungi, gen acordeon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
intrase. De ea și numai de ea. Nici o fotografie cu mama sau cu sora ei, cu prieteni sau prietene. Pe malul mării, se fotografiase singură În fața valurilor. — În acest moment, presupun că sînteți singura ei moștenitoare? N-am găsit nici un testament printre actele ei. Este adevărat că au fost Împrăștiate de asasin, dar nu văd de ce ar fi luat testamentul. Nici un notar n-a luat Încă legătura cu noi. — CÎnd are loc Înmormîntarea? — Dumneavoastră hotărîți. Medicul legist și-a făcut treaba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
Pe malul mării, se fotografiase singură În fața valurilor. — În acest moment, presupun că sînteți singura ei moștenitoare? N-am găsit nici un testament printre actele ei. Este adevărat că au fost Împrăștiate de asasin, dar nu văd de ce ar fi luat testamentul. Nici un notar n-a luat Încă legătura cu noi. — CÎnd are loc Înmormîntarea? — Dumneavoastră hotărîți. Medicul legist și-a făcut treaba și puteți lua trupul neînsuflețit cînd doriți. — Unde credeți că trebuie s-o Înmormîntez? — Nu știu. Aici nu cunosc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
pe oricine, fie că e vorba de figuri proeminente din imperiu ori de regi barbari. În plus, patrimoniul își însușește încetul cu încetul de la tezaurul public, mai mult sau mai puțin legal, bunurile celor care mor fără rude apropriate sau testamente valide și pe cele ale criminalilor con damnați. Augustus mârâie nervos: — Până acum am virat către tezaur mai mult de 600 de mili oane de denari din averea mea personală, pentru înfrumusețarea Romei, pentru apeducte, drumuri, jocuri... Mai ales pentru
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
care a fost el însuși acuzat că s-a urcat pe scenă! Plesnește indignat din palme. Dovedit pe deasupra și ca mincinos patent! Îl apucă încruntat pe Trio de pliurile sinusoidale ale togii. — N a avut el îndrăzneala să pretindă că testamentul un chiului său este fals, deși îi cunoștea autenticitatea? Trio Fulcinius își bagă îngrozit capul între umeri. — Din câte văd eu, continuă principele necruțător, Flaccus te-a găsit pe tine mai breaz și te-a scos în față... Fulcinius protestează
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Numa, ca o cinstire adusă acestui sacerdoțiu, a hotărât ca vestalele să rămână libere. Bătrâna încuviințează. Adevăr grăiește. Acest drept al lor este prevăzut chiar în Legea celor XII Table. — Ca fecioară vestală, nu vei putea fi moștenitoarea cuiva fără testament, și nici nu vei putea lăsa nimic moștenire decât prin testament. Ce vorbe îmbârligate pentru o fetiță de doar șase ani! se enervează Vestala Mamă. Să-i spună mai simplu că, dacă nu-și va redacta testamentul, poporul va fi
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
să rămână libere. Bătrâna încuviințează. Adevăr grăiește. Acest drept al lor este prevăzut chiar în Legea celor XII Table. — Ca fecioară vestală, nu vei putea fi moștenitoarea cuiva fără testament, și nici nu vei putea lăsa nimic moștenire decât prin testament. Ce vorbe îmbârligate pentru o fetiță de doar șase ani! se enervează Vestala Mamă. Să-i spună mai simplu că, dacă nu-și va redacta testamentul, poporul va fi moștenitorul ei legitim. Lasă, când va ajunge la pubertate, o să-i
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
moștenitoarea cuiva fără testament, și nici nu vei putea lăsa nimic moștenire decât prin testament. Ce vorbe îmbârligate pentru o fetiță de doar șase ani! se enervează Vestala Mamă. Să-i spună mai simplu că, dacă nu-și va redacta testamentul, poporul va fi moștenitorul ei legitim. Lasă, când va ajunge la pubertate, o să-i explice chiar ea - în caz că mai are zile - cum poate dispune după plac de averea ei imensă, cu condiția ca și Marele Pontif să fie de acord
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
se poate hotărî însă. Renunță, cu un oftat: — Otacilius îl chema. — Pe cine? întreabă ușor dezorientat Asinius Gallus. — Pe sclav, pe cine naiba? se zborșește Scribonius Libo. Mai trage cu ochiul la platoul din dreptul celuilalt. — L-a trecut în testament pentru a fi eliberat, spune cu un suspin. Scormonește cu lingura prin castron să adune ultimele resturi. Asinius Gallus îl scrutează inchizitor din priviri preț de câteva secunde bune. Mormăie într-un final: — Sper că l-ai eliberat în mod
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
mult o cin cime. Iar bătrânul, deși sărac la început, se pusese pe câștig. A jupuit, în buna tradiție a aristocrației romane, provin ciile pe care le-a guvernat. Libo râgâie: — Nu l-a menționat însă îndeajuns de explicit în testament. Avocatul dă din cap. Așa e. Libertatea nu poate fi acordată unei persoane anonime. Legiuitorul a prevăzut ca sclavii să fie eliberați nominal. Țistuie totuși din buze. — Câți ai eliberat? — Pe toți, răspunde Libo repede. Pe toți, în afară de Otaci lius
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Dacă nu l-aș fi eliberat ca un bou pe taică-său, sau l-aș fi lăsat să devină peregrin deditic... Gallus ia loc lângă el și grăiește încruntat: — Cei ce intră în categoria dediticilor nu pot primi nimic prin testament, întocmai ca orice peregrin, și prevalează opinia că nici ei nu pot face testament. Se apleacă iscoditor asupra lui Libo: — E vorba de moștenirea lui Otacilius, nu? Printre sughițuri și suspine, acesta încuviințează. — Într-un asemenea caz, legea e de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
aș fi lăsat să devină peregrin deditic... Gallus ia loc lângă el și grăiește încruntat: — Cei ce intră în categoria dediticilor nu pot primi nimic prin testament, întocmai ca orice peregrin, și prevalează opinia că nici ei nu pot face testament. Se apleacă iscoditor asupra lui Libo: — E vorba de moștenirea lui Otacilius, nu? Printre sughițuri și suspine, acesta încuviințează. — Într-un asemenea caz, legea e de partea lui, spune avocatul. Scribonius geme sfâșietor, imagine vie a deznădejdii. Asinius Gallus îi
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
o ficțiune, bunurile latinilor defuncți încetează de a mai trece în patrimoniul foș tilor patroni, conform dreptului peculiului, și revin moștenitorilor de drept. Libo scoate un suspin sfâșietor. — Înțeleg atunci că Otacilius ăsta i-a lăsat fiului său averea prin testament. Scribonius Libo se strâmbă plin de năduf: — Da! pufnește înfundat. Își înalță cu deznădăjde brațele spre cer: — Închipuie-ți că fiu-său, Ofelus, nici măcar nu trăiește aici, ci în Egipt. — Da’ ce caută acolo? întreabă iute Gallus. — E o corcitură
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
stăpâni, ca Otacilius ăsta. Lângă el, Scribonius geme: — Pe Ofelus l-a avut de la o arăboaică, dăruită de rege din haremul său. Gallus ciulește urechile. În acest caz e mai greu de stabilit sta tutul social și juridic al beneficiarului testamentului. Face semn către Libo. — Lasă astea! Zi mai bine cum a ajuns individul în Egipt. — De-ar fi fost numai în Egipt! șuieră greoi Scribonius. A vizitat tot pământul cunoscut... — Cum așa? De fapt, bănuiește. Astea sunt roadele politicii lui
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Răsuflă greoi. Bine că a aflat. Ar mai rămâne de văzut cu ce îl are Livia la mână pe Nato, de l-a convins să accepte acest proces. Ce facem atunci? întreabă cu îngrijorare Scribonius Libo. Avocatul răspunde evaziv: — Cu testamentul o să-i venim destul de ușor de hac, căci s-ar putea să nu prea aibă ce moșteni. — Cum așa? se minunează Libo. Tovarășul lui rânjește arâtându-și caninii. — Cel puțin în privința companiei maritime... Scribonius Libo merge din mirare în mirare. — Da
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
dădea să mănânce. Printre osândiți erau și unii care de frică vomitau la locul osândei tot ce mâncaseră. — Aveți vreo dorință? Și Velasco și Luis Sasada cerură să li se aducă niște foi de hârtie. Fiecare voia să-și scrie testamentul. În lumina palidă ce pătrundea printre zăbrele, Velasco scrise către confrații săi de la mănăstirea din Luzon ultimele sale dorințe: „Cu fiecare clipă ce trece simt cum mi se apropie sfârșitul. Binecuvântat fie Domnul pentru că-Și revarsă ploaia iubirii peste pământul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
-vă, și că v-am rănit de atâtea ori cu trufia și semeția mea. Fie ca să aduceți roade bogate lucrând ogorul de grâu al Domnului și fie ca Domnul să ne adune pe toți sub slava Sa cerească!” Scriindu-și testamentul, Velasco se gândea în sinea lui că rănise o mulțime de oameni cu trufia și semeția lui și că era nevoit să îndure suferința de a doua zi drept răscumpărare. Când îi înmână temnicerului testamentul, înserarea și frigul învăluiseră încet-încet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
slava Sa cerească!” Scriindu-și testamentul, Velasco se gândea în sinea lui că rănise o mulțime de oameni cu trufia și semeția lui și că era nevoit să îndure suferința de a doua zi drept răscumpărare. Când îi înmână temnicerului testamentul, înserarea și frigul învăluiseră încet-încet temnița ca de obicei. La gândul că mâine pe vremea aceasta ei nu vor mai fi înăuntru, dar înserarea va învălui din nou temnița goală, la fel ca și azi, Velasco se simți dintr-o dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
pensule, din dinastia Ming, făcută din piele neagră lăcuită. Obișnuiam s-o deschid și să inspir adânc, lăsând poezia să mi se prelingă pe obraji. Cele nouă cutii alese cu grijă ar fi fost aranjate pe o masă În timpul lecturii testamentului, trei rânduri dispuse oblic și trei În jos, după modelul celor trei aruncări ale monedelor I Ching Yijing - În același timp aleatorii și pline de miez. Nouă prieteni, la rândul lor aleși cu mare grijă din cea mai selectă societate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
vedere la Golden Gate de pe Leavenworth, plus a magazinului său, legendarul The Immortals și a extrem de celebrei sale colecții on-line, plus o colecție personală de artă budistă - o colecție foarte rafinată și apreciată, aș putea adăuga - au fost Încredințați, prin testament, muzeului. Au urmat aplauze răsunătoare. Talentul Lucindei a fost mereu acela de a Îmbina dramatizările și exagerările cu fapte concrete și plate, astfel Încât discursul rezultat să fie credibil. Înainte ca aplauzele să devină asurzitoare, a ridicat o mână și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]