4,336 matches
-
special la sărituri și mai ales la săritura în lungime, procedeul cu ghemuire. * rotația compensatorie - ea reprezintă mișcarea pe care o efectuează un săritor în timpul zborului ca urmare a intervenției forțelor interioare. Se caracterizează prin aceea că: * nu poate modifica traiectoria C.G.G; * se efectuează în jurul unor axe ce trec prin C.G.G al sistemului; * modifică momentul de inerție al corpului prin depărtarea sau apropierea diferitelor segmente ale corpului. Rotațiile compensatorii au rolul de echilibrare a corpului, fără a modifica traiectoria
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
traiectoria C.G.G; * se efectuează în jurul unor axe ce trec prin C.G.G al sistemului; * modifică momentul de inerție al corpului prin depărtarea sau apropierea diferitelor segmente ale corpului. Rotațiile compensatorii au rolul de echilibrare a corpului, fără a modifica traiectoria lui. Ele se pot suprapune cu rotațiile reale, situație ce prezintă mari avantaje în obținerea performanțelor sportive, fiind folosite în elaborarea tehnicilor de înaltă eficiență a zborului în săriturile atletice (pași în aer, răsturnare dorsală, etc.). Mișcările corpului uman, în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
are la bază un sistem de mișcări cu structură rațională, care corespund scopului urmărit de elevi/atleți într-o probă: * de a parcurge o distanță într-un timp cât mai scurt; * de a-și autoproiecta corpul în aer pe o traiectorie cât mai lungă, în plan orizontal (săritura în lungime, triplusalt) sau cât mai înaltă (săritura în înălțime, săritura cu prăjina); * de a proiecta obiecte în aer la o distanță cât mai lungă (toate aruncările). Tehnica probelor de atletism reprezintă sistemul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
musculare pentru atenuarea șocului cu solul; * micșorarea efectului negativ al fazei de amortizare, prin modificarea unghiurilor (agățarea solului). Ca urmare a trecerii alternative a greutății corpului de pe un picior pe altul, a sprijinului unilateral și a întreruperii contactului cu solul, traiectoria centrului general de greutate al corpului nu este liniară, ci suferă oscilații. După planul în care au loc oscilațiile (sagital, frontal, transversal) oscilațiile sunt de trei feluri: verticale; laterale; transversale. Toate tipurile de oscilații au influență negativă în alergare, influență
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
să deterioreze mecanismul tehnic al alergării. Atletismul competițional are în structura probelor de viteză și alergările pe 200 m și 400 m. Tehnica alergării la aceste probe implică și tehnica de alergare în turnantă (sectorul stadionului de atletism în care traiectoria de alergare este curbilinie), acolo unde asupra sportivului acționează o forță externă, forța centrifugă. Această forță acționează din centrul arcului de cerc spre exteriorul acestuia ,,împingând” atletul către dreapta. Mărimea forței centrifuge este direct proporțională cu pătratul vitezei de deplasare
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
curbură a turnantei. Diferențele tehnice ale pasului alergător, care sunt adoptate de alergătorii acestor probe de viteză, sunt expresia necesității de contracarare a forței centrifuge, prin care planul umerilor și a bazinului alergătorului să rămână perpendiculare pe tangenta dusă la traiectoria deplasării; de aceea identificăm următoarele aspecte particulare în tehnica de alergare în turnantă: * alergătorul se înclină spre interiorul turnantei; * brațul drept are o mișcare mai amplă către interior pentru echilibrul corpului; * piciorul drept își intensifică acțiunea de impulsie pentru păstrarea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
diferită față de alergările în linie dreaptă, deoarece startul la aceste probe se efectuează în turnantă. În figura 20 se poate observa modul particular de așezare a blocstartului; dispunerea lui în dreapta culoarului de alergare, pe direcție oblică, oferă cea mai eficientă traiectorie de alergare, tangenta la arcul de cerc interior culoarului de alergare, o traiectorie rectilinie care favorizează accelerarea și permite înscrierea corectă a atletului în alergarea curbilinie, adoptând acțiunile tehnice prezentate mai sus. 4.1.a. Alergările de ștafetă Din categoria
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
în turnantă. În figura 20 se poate observa modul particular de așezare a blocstartului; dispunerea lui în dreapta culoarului de alergare, pe direcție oblică, oferă cea mai eficientă traiectorie de alergare, tangenta la arcul de cerc interior culoarului de alergare, o traiectorie rectilinie care favorizează accelerarea și permite înscrierea corectă a atletului în alergarea curbilinie, adoptând acțiunile tehnice prezentate mai sus. 4.1.a. Alergările de ștafetă Din categoria probelor de viteză fac parte și probele de ștafetă. Istoria atletismului consemnează primele
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
care fixează nu numai înălțimea și numărul gardurilor ci și intervalul dintre ele, dar și datorită necesității de a trece obstacolele fără oprire. Scopul tehnic al alergătorului de garduri este acela de a realiza o modificare cât mai mică a traiectoriei centrului general de greutate în pasul alergător de garduri, ceea ce îi permite o deplasare cursivă fără o pierdere substanțială de viteză. Alergările de 110 mg (M) și 100 mg (F), sunt cele mai exigente probe de garduri sub aspect tehnic
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
a gardurilor ci și la parcurgerea distanței într-un timp cât mai scurt, scopul oricărei alergări. Calitatea tehnică a pasului peste gard se corelează permanent cu alergarea între garduri. Esența tehnicii alergării de garduri constă în faptul că pe parcursul alergării traiectoria centrului general de greutate trebuie să fie cât mai liniară (fig. 26 după T. Tatu, D. Alexandrescu, T. Ardeleanu, 1998, citați de L, Mihăilescu, 2005). Alergările de garduri sunt probe de alergare de viteză, care se caracterizează prin întreruperea succesiunii
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de amortizare mai redus (contact cu solul pe pingea); * frânare mai mică a vitezei orizontale datorată micșorării reacției tangențiale; * poziția centrului general de greutate (C.G.G.) cade puțin înapoia bazei de susținere; * în același timp C.G.G este proiectat pe o traiectorie mai înaltă, în creștere după penultimul pas, continuând pe rezultanta impulsiei ultimului pas; * trecerea primului gard se poate face în viteză și fără ezitări. Trecerea peste garduri Această fază a oricărei alergări de garduri este o fază complexă deoarece cuprinde
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
în viteză și fără ezitări. Trecerea peste garduri Această fază a oricărei alergări de garduri este o fază complexă deoarece cuprinde mai multe elemente tehnice caracteristice tehnicii pasului alergător de garduri: a. atacul gardului; b. trecerea gardului; c. aterizarea; d. traiectoria de zbor. Dacă ritmul de trei pași constituie mecanismul de bază în alergările de garduri pe distanțe scurte, acțiunea de trecere a gardului constituie veriga principală a tehnicii. Pierderile de viteză cauzate de trecerea gardului pot fi evitate dacă sunt
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de aterizare, pasul poate oscila, într-o cursă de 110mg, între 3,40m și 3,60m din care, 60% reprezintă distanța de atac și 40% cea de aterizare. Acest raport are drept consecință o axare corectă a gardului sub vârful traiectoriei de zbor al C.G.G. al corpului, favorizând conservarea vitezei . O altă cerință a tehnicii raționale este realizarea unui bun echilibru general al corpului pe tot timpul pasului peste gard. Acesta se realizează prin pozițiile succesive ale diferitelor segmente ale corpului
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
31). a) Atacul gardului se realizează printr-o acțiune de prelungire a timpului de sprijin pe piciorul de impulsie, întinderea energică a acestuia începând din momentul când corpul a atins o înclinare accentuată către gard, favorizând-se astfel obținerea unei traiectorii de zbor mai razantă, adaptată înălțimii gardului. Unghiul de impulsie este mai mare decât la alergările de plat, fapt ce provoacă înălțarea evidentă a centrului de greutate rezultanta impulsiei fiind și ea mai înălțată și de intensitate mai mare realizată
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
corp. La terminarea fazei de impulsie (părăsirea solului) segmentele corpului sunt în poziții diferite : * genunchiul piciorului de atac a atins înălțimea maximă; * trunchiul se află pe aceeași linie cu piciorul de sprijin ceea ce înseamnă că impulsia s-a realizat pe traiectoria CGG; * brațul opus este întins înainte. Imediat după desprindere acestea își schimbă pozițiile : * piciorul de atac se întinde rapid (extensia gambei) în flexie dorsală; * trunchiul își mărește înclinarea pe piciorul de atac; * piciorul remorcat atârnă înapoi relaxat, înregistrându-se un
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
intră în acțiune cel mai devreme când laba piciorului de atac a trecut de gard și cel mai târziu când genunchiul aceluiași picior ajunge în planul gardului; * ridicarea coapsei prin lateral până ajunge perpendiculară pe trunchi; * gamba urmează același plan (traiectorie) într-un unghi deschis înapoi de 900 față de coapsă; * laba piciorului urmează planul coapsei și gambei într-o poziție de rotație externă. În momentul trecerii gardului piciorul de remorcă se află cu toate segmentele în plan orizontal, favorabil trecerii gardului
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
prea mare; în cazul unei aterizări prea depărtate de gard, mișcările de trecere a gardului au fost efectuate incorect. Trecerea piciorului de remorcă s-a declanșat prea devreme determinând o planare pe gard și implicit un zbor mai lung. d) Traiectoria de zbor Traiectoria de zbor a C.G.G al corpului, lungimea și înălțimea ei sunt consecința mărimii forței de desprindere și a unghiului de desprindere. Viteza de deplasare orizontală a alergătorului, necesară efectuării traiectoriei de zbor se reduce puțin prin
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
cazul unei aterizări prea depărtate de gard, mișcările de trecere a gardului au fost efectuate incorect. Trecerea piciorului de remorcă s-a declanșat prea devreme determinând o planare pe gard și implicit un zbor mai lung. d) Traiectoria de zbor Traiectoria de zbor a C.G.G al corpului, lungimea și înălțimea ei sunt consecința mărimii forței de desprindere și a unghiului de desprindere. Viteza de deplasare orizontală a alergătorului, necesară efectuării traiectoriei de zbor se reduce puțin prin acțiunea de bătaie
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
implicit un zbor mai lung. d) Traiectoria de zbor Traiectoria de zbor a C.G.G al corpului, lungimea și înălțimea ei sunt consecința mărimii forței de desprindere și a unghiului de desprindere. Viteza de deplasare orizontală a alergătorului, necesară efectuării traiectoriei de zbor se reduce puțin prin acțiunea de bătaie care oprește o parte a corpului; în această acțiune poziția labei piciorului este determinată și de oscilațiile verticale ale C.G.G. Trecerea mai bună a gardului presupune o pierdere cât mai mică
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
executată într-o viteză mare. Raționamentul biomecanic explicat la descrierea ultimului pas în lansarea de la start până la primul gard este valabil și în execuția pasului al III-lea dintre garduri. Raportul de lungime dintre cei trei pași are implicație asupra traiectoriei C.G.G. al corpului: * primul pas, care este în general cu distanța de la primul gard la locul de aterizare C.G.G. se menține relativ la aceeași înălțime; * pe pasul al II lea, cel mai lung, C.G G. al corpului coboară; * pe pasul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
distanța de la primul gard la locul de aterizare C.G.G. se menține relativ la aceeași înălțime; * pe pasul al II lea, cel mai lung, C.G G. al corpului coboară; * pe pasul al III-lea , un pas scurt, C.G.G. urcă din nou. Traiectoria C.G.G. al corpului pe parcursul celor trei pași determină o oscilație pe verticală a acestuia impusă de înălțimea gardului iar efectul negativ generat de această traiectorie este compensat cu obținerea acelei poziții favorabile pentru începerea unui nou pas peste gard. Abaterile
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
al corpului coboară; * pe pasul al III-lea , un pas scurt, C.G.G. urcă din nou. Traiectoria C.G.G. al corpului pe parcursul celor trei pași determină o oscilație pe verticală a acestuia impusă de înălțimea gardului iar efectul negativ generat de această traiectorie este compensat cu obținerea acelei poziții favorabile pentru începerea unui nou pas peste gard. Abaterile de la standardul de tehnică descris sunt mai reduse în cazul atleților înalți decât ai celor scunzi, cât și în cazul sportivilor cu reale calități de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
în funcție de particularitățile antropometrice ale sportivului; Trecerea peste gard este determinată de acțiunile sinergice ale piciorului de atac, ale piciorului de remorcă și ale brațelor. În această fază acțiunile tehnice esențiale sunt: * piciorul de remorcă trebuie să fie activ pe toată traiectoria de mișcare a sa; când se desprinde de pe sol, este dus înainte-sus, aducând călcâiul aproape de șezut, micșorând astfel punctul de sprijin cât mai mult posibil; acest lucru permite trecerea peste gard în viteza cea mai mare și reduce gradul rotației
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pas de alergare, urmată de o impulsie completă a piciorului de sprijin și o pendulare a coapsei piciorului pendulant până la orizontală. Sprijinul pe obstacol și săritura implică avântarea piciorului de atac însoțită de înclinarea trunchiului spre înainte-sus, mișcare ce favorizează traiectoria razantă de zbor a C.G.G. Când piciorul atinge obstacolul, acesta se flextează din genunchi până la un unghi de 90, menținând traiectoria razantă de zbor. Piciorul se așează cu mijlocul tălpii pe obstacol și cu vârful la marginea lui, poziție ce
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Sprijinul pe obstacol și săritura implică avântarea piciorului de atac însoțită de înclinarea trunchiului spre înainte-sus, mișcare ce favorizează traiectoria razantă de zbor a C.G.G. Când piciorul atinge obstacolul, acesta se flextează din genunchi până la un unghi de 90, menținând traiectoria razantă de zbor. Piciorul se așează cu mijlocul tălpii pe obstacol și cu vârful la marginea lui, poziție ce favorizează impulsia care urmează în momentul în care trunchiul depășește verticala obstacolului. Piciorul care a realizat desprinderea, oscilează puternic cu coapsa
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]