4,862 matches
-
au libertatea de a urma altă cale, ei pot urma doar bunăstarea proprie. Dezvoltarea piețelor, care controlează tot mai mult și tot mai multe sectoare normate înainte de politic, arată că această cale este foarte probabilă. Piețele se dezvoltă la nivel transnațional, fără ca dreptul internațional să se dezvolte pe măsură și să le poată controla. Aceasta este una dintre provocările căreia un stat liberal trebuie să-i facă față, de aceea trebuie să creeze și să susțină acea rețea densă a unei
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
unor temeiuri suplimentare ale criticii sociale a societății contemporane, a industrializării și a consumerismului, și ajung până la regândirea globală a problemelor, inclusiv prin discuția asupra condițiilor de posibilitate ale unei etici globale și luarea în considerare a unei construcții politice transnaționale care să asigure guvernarea globală. După părerea mea, cred că nu trebuie să se înțeleagă că prin sublinierea caracterului de noutate al eticii mediului ar trebui să ne gândim că se susține cumva o teză a înlocuirii, în sensul că
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
înființat Curtea Internațională de Justiție de la Haga și a fost adoptată Declarația Universală a Drepturilor Omului. În domeniul financiar s-au înființat Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional. Alte structuri organizaționale internaționale nu au un caracter statal. Așa sunt corporațiile transnaționale, precum Renault, Ford, Chevron, Shell, Mitsubishi, dar și organizații nonguvernamentale precum Amnesty International și Greenpeace. Aceste organizații se bazează pe valori împărtășite de membrii lor, sunt orientate spre anumite scopuri derivate din aceste valori și funcționează conform anumitor reguli. Aspectele
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
culturilor 3, înțelese în sensul antropologic al termenului, se regăsește principiul unității, care nu ține cont de frontiere, pentru a nu reține decît trăsăturile unei civilizații comune. Europa umaniștilor, Europa negustorilor, Europa artiștilor, Europa filosofilor, Europa savanților, o întreagă unitate transnațională se construiește în liniște, cu pași mărunți, invizibili, ai generațiilor și secolelor, punînd bazele unei identități pe care o ascund cavalcadele cuceritorilor sau zgomotul bătăliilor. Dar, în zorii secolului al XIX-lea, tocmai această Europa își afirmă existența și deschide
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
mareșalii, generalii și înalții funcționari formează o nouă nobilime, căreia îi atribuie titluri de prinți, duci, conți sau baroni. Suveran al Europei, Napoleon se pregătește să facă din Paris capitala continentului și din colina Chaillot înaltul sediu al acestei vocații transnaționale a metropolei franceze. Acolo trebuie să se construiască palatul regelui Romei, înconjurat de reședințe pentru toți suveranii europeni, care vor veni să facă vizite, ca să-și depună jurămîntul de credință față de viitorul titular al tronului imperial. În 1810-1811, proiectul egalitar
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
conștiința trăsăturilor lor specifice. Istoria politică a Europei din secolul al XVIII-lea și de la începutul secolului al XIX-lea oscilează astfel între dorința de unificare și afirmarea particularismelor naționale, între "uzanțele comune ale Europei", care pun bazele unei identități transnaționale și caracterul specific al culturilor naționale. Bazate pe limbi diferite, obiceiuri și tradiții proprii, un folclor propriu, o istorie care se afirmă de-a lungul secolelor ca un puternic element de unitate, aceste trăsături naționale nu pot fi contestate. Ele
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
al căror vis suprem pare a fi transformarea opiniei publice într-o imensă masă de manevră care să-i propulseze în liga financiară și socială a marilor patroni de azi. O masă de manevră care rămâne și pentru marii rechini transnaționali și pentru cârdurile de pești pirahnia autohtoni același lucru - „prostimea”. (Jurnalul Național, 1 octombrie 2004) Io, Saturnalia! Era pe la sfârșitul anilor ’70. Scrisesem unul din poemele care mi-au adus mari necazuri. Se intitulează Despre Saturnalii. Fericit că mă aflam
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
șomajului, migrația, corupția și multe alte. Afacerile și impactul lor asupra societăților, statelor și a umanității în general au devenit subiecte care îngrijorează lumea. În plus, globalizarea economică este permanent consolidată și consolidează globalizarea politică și pe cea culturală. "Agențiile transnaționale cu suveranitate proprie", cum a numit Druker instituțiile internaționale, fac parte din "eminențele cenușii" care direcționează noua arhitectură mondială. Ele sunt prezente pe tot globul și construiesc, mai mult sau mai puțin manifest și insidios, istoria. Sunt cele care impun
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
pe când acum omogenizarea este mondializată. Iar supremația și dominanța în exportul de valori culturale actuale se numește "americanizarea lumii", în diferite grade prin: industria TIME, industria turismului, prin călătorii, e/imigrarea, moda, educația. Toate acestea, dar mai ales marile companii transnaționale și instituțiile internaționale au comprimat spațiul și timpul apropiind și/sau îndepărtând oamenii între ei și pe toți aceștia de natură. Capitolul 3 l-am dedicat Filozofiei afacerilor etice postmoderne. Începând cu primele decenii ale sec. XX lumea a pornit
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
fi local într-o lume globalizată este un semn de inadecvare socială și de degradare", apreciază Zigmunt Bauman (2006)11. Globalizarea s-a instituționalizat operând la nivel mondial, printr-o rețea de relații de dominație și/sau de colaborare. Corporațiile transnaționale, organizațiile și organismele internaționale, comerțul și tehnologia comunicațiilor au fost identificate ca fiind principalii actori ai globalizării. Una din rațiunile pentru care se pune actualmente în discuție reconsiderarea etică a modului de a face afaceri este în mare măsură un
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
iar începând cu secolul XX, globalizarea reconstruiește sau reproiectează puterea, funcțiile și autoritatea guvernelor naționale. Secolul XX a adus pe scena istoriei și a legitimat un alt tip de capitalism cu actori sociali proprii, cu puteri adesea considerate discreționare: corporațiile transnaționale, organizațiile și instituțiile economice, politice și sociale mondiale. Aceste instituții sunt principalii promotori ai internaționalizării și standardizării practicilor și procedurilor de a face afaceri și schimburi comerciale, a modului de a ne distra, îmbrăca, informa, cu alte cuvinte, a stilului
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
și mai mare?) sau este cazul să deplaseze halele fabricii peste graniță? (ii) are declarația de misiune de pe site-ul în limba română un meniu de principii responsabile moral suficient de variat, cu impact emoțional? 2.2.1. Mimetismul corporațiilor transnaționale Eram o companie americană cu afaceri internaționale pe scară largă. Acum suntem o mare companie internațională cu o impresionantă afacere americană 14. Cucerirea lumii de către "conchistadorii" secolului XX, corporațiile transnaționale, a fost în bună măsură rezultatul unui contract social cu
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
de variat, cu impact emoțional? 2.2.1. Mimetismul corporațiilor transnaționale Eram o companie americană cu afaceri internaționale pe scară largă. Acum suntem o mare companie internațională cu o impresionantă afacere americană 14. Cucerirea lumii de către "conchistadorii" secolului XX, corporațiile transnaționale, a fost în bună măsură rezultatul unui contract social cu guvernele naționale și cu mișcările sindicale. După al Doilea Război Mondial, statele aveau nevoie de devize libere (pentru reconstrucția națională și pentru aplicarea politicilor sociale) și de ajutor în configurarea
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
proceduri care să reglementeze politica economică internațională. Reglementarea liberalizării internaționale a schimburilor de bunuri, servicii și capital prin Acordul Bretton Woods (1944) este considerată actul de legitimare a puterii "grupurilor de oameni autorizați să acționeze ca un singur individ" corporațiile transnaționale 15. Ca subliniere specială ar trebui menționat faptul că, deși fenomenele descrise par a deriva unele din altele, de cele mai multe ori ele s-au desfășurat simultan și au avut un efect sinergic. Începuturile mondializării industriale sunt legate de economia de
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
pot fi realizate cu tehnologiile din dotarea de bază a firmei și în care companiile multinaționale își proiectează strategiile adecvate condițiilor locale. Este era firmei dinamizate care valorifică toate interferențele funcționale și geografice. Astfel că liberalizarea pieței a făcut corporațiile transnaționale atotputernice, le-a oferit legitimitatea și dominanța instituțională similară "Bisericii, Monarhiei și Partidului Comunist din alte timpuri și locuri", spune profesorul Joel Bakan în celebra sa carte și în comentariile din cele opt ore de film dedicate acestui subiect. El
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
în timp ce vor fi uciși peste 400 000 de americani anual și mai mult de 4,5 milioane de oameni de pe tot globul". Compania a fost înregistrată; nu contravenea în niciun fel legislației în vigoare. Declarativ, legea supremă în numele căreia acționează corporațiile transnaționale și care guvernează piața globală este interesul clientului. Sau, cum ar spune P. Druker 17 există doar o definiție valabilă a scopului unei afaceri: a crea un client. Sub imperativul acoperirii nevoilor consumatorilor cu bunuri și servicii, corporațiile concurează liber
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
În ultimă instanță, beneficiari ai acestor importante entități ale "ecosistemului economic" sunt genele-oameni încorporați în organizație. Multinaționalele sunt motoarele creatoare ale bunăstării lumii, chiar dacă doar pentru 20% dintre pământeni. Racordarea la condițiile locale a însemnat nu numai beneficii pentru corporațiile transnaționale, ci a reprezentat pentru țările-gazdă un mod de ingerare sintetică a viitorului. Țările din lumea a treia, precum și cele est și central europene au beneficiat, fără iterația încercării și erorii, de transferul de know how tehnic și organizatoric, de asistență
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
rațiunii de a fi a statului sau ceea ce pare a anunța sfârșitul statului-națiune. Controlul asupra securității, producției, a creditului, a cunoașterii, a credințelor și ideilor devine subiect de tranzacționare permanentă și de redistribuire între stat instituții și organizații internaționale corporații transnaționale organizații ale societății civile. Auzim spunându-se adesea că globalizarea poate fi asemuită cu un "turn al lui Babel". În fapt, "turnul lui Babel" poate fi înlocuit cu metafora teatrului, ca scenă unică, pe care se joacă experimental scenarii, în
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
două aspecte majore: rolurile permanent periferice ale ultimilor veniți în rețea sau ale celorlalți membri decât fondatorii rețelei (vezi statutul României în Comunitatea Europeană), precum și predispoziția diacronică a regionalismului la perisabilitate (a se vedea poziția Greciei). Instituțiile internaționale ca "agenții transnaționale cu suveranitate proprie", cum le denumește Peter Druker, fac parte din eminențele cenușii care direcționează noua arhitectură mondială. Ele sunt prezente pe tot globul și construiesc, mai mult sau mai puțin manifest și insidios, istoria. Sunt cele care impun reguli
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
supranaționale. Tranziția de la naționalismul economic la integrarea economică internațională este percepută ca fiind cea mai serioasă provocare pentru suveranitatea și jurisprudența statelor. Statele s-au văzut concurente cu numeroși subiecți non-statali precum corporații multinaționale, organizații supranaționale, grupuri etnice, structuri militare transnaționale, terorism internațional, mișcări mafiote și asociații ale societății civile. În acest context, când logica economico-financiară primează în defavoarea logicii geopolitice de protejare a securității naționale, ce rol mai are suveranitatea și jurisprudența statelor naționale? Suveranitatea unui stat-națiune este determinată de doi
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
au internaționalizat dimensiunea jurisprudenței, rămânând doar negociatoare ale legislației și implicit ale oficializării instituțiilor internaționale. Deși slăbit prin cedarea unora din prerogativele sale esențiale, statul-națiune rămâne însă unica sursă de legitimitate în negocierile cu monopolurile și cartelele instituite de companiile transnaționale. În plus, consecințele grave generate de criza financiar-economică globală au repus în discuție pe agenda lumii nevoia de stat-intervenționist, cu autoritate politică decisivă. Întărirea poziției statului în relația sa cu companiile transnaționale rămâne o problemă deschisă. Guvernanți, societatea civilă, premiați
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
negocierile cu monopolurile și cartelele instituite de companiile transnaționale. În plus, consecințele grave generate de criza financiar-economică globală au repus în discuție pe agenda lumii nevoia de stat-intervenționist, cu autoritate politică decisivă. Întărirea poziției statului în relația sa cu companiile transnaționale rămâne o problemă deschisă. Guvernanți, societatea civilă, premiați Nobel au propus o multitudine de alternative (reevaluarea codurilor legislative în vederea reformulării raporturilor tranzacționale cu marile companii, regândirea rolurilor lor în creșterea economică, reprivatizarea unora din atribuțiile nefuncționale ale guvernelor, integrarea voluntară
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
civilă, premiați Nobel au propus o multitudine de alternative (reevaluarea codurilor legislative în vederea reformulării raporturilor tranzacționale cu marile companii, regândirea rolurilor lor în creșterea economică, reprivatizarea unora din atribuțiile nefuncționale ale guvernelor, integrarea voluntară a statelor-națiune în rețele de state transnaționale etc.). Într-o economie internațională în care autoritatea este difuză și necentralizată, iar puterea este distribuită în mod inegal, statul trebuie să învețe să-și recalibreze puterea în relația cu marile afaceri și cu instituțiile politice internaționale, și să-și
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
echivoc amorale din Ciad, Singapore sau Africa de Sud. Deși ironic, societatea civilă și legislația din țările dezvoltate economic iau atitudine și presează concernele să adopte nediscriminatoriu și voluntar standardele morale, să fie onest "glocals". Ca exemplu de ecologizare morală a afacerilor transnaționale poate fi dat cazul J&J amendat de statul american pentru conduite amorale aplicate în vânzarea medicamentelor în România, Grecia și Polonia. RSC nu are un cadru precis definit (prin corp de legi), nici măsurători universal agreate, ci este un
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
fiind date illo tempore. Modul nostru de a fi s-a accelerat pe dimensiunea pragmatic-utilitaristă. Secolul XX a adus pe scena istoriei și a legitimat un alt tip de capitalism cu actori sociali proprii, cu puteri adesea considerate discreționare: corporațiile transnaționale și organizațiile economice, politice și sociale mondiale. Aceste instanțe economico-sociale au fost principalii promotori ai internaționalizării și standardizării practicilor și procedurilor de a face afaceri și tranzacții de toate tipurile și în toate domeniile. Dar și a decalajelor între și
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]