2,894 matches
-
înălțimi. Trestiile constituie cel mai convingător exemplu de verticalitate, atât prin puritatea formei, cât și prin fragilitatea ei, fiind știut că la cea mai mică adiere de vânt ele devin oblice. Poate datorită ținutei sale și omul este considerat „o trestie gânditoare“, prin verticalitatea posturii sale, cât și prin faptul că este singura făptură creatoare de frumos care știe să pună în relație formele din natură. O senzație acută de verticalitate o dau stâlpii înșirați ritmic pe marginea șoselei, fie că
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
În relațiile cu ceilalți din jur: „Diplomat este acela care-și amintește de ziua de naștere a unei femei și uită vârsta ei”.) „Politețea face ca omul să apară În exterior așa cum ar trebui să fie În interior.” (La Bruyère) Trestia care se pleacă vântului niciodată nu se frânge. (Într-adevăr: „Capul plecat sabia nu-l taie”, dar atitudinea de compromis, de moment, nu trebuie să se transforme În „lașitate”, adică să devină o regulă obișnuită de viață.) Mai bine mai
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
printr-un efort ecologic, s-o reîmprospăteze - ea nu uită că energia la care referă nu este cea cosmică, divină sau naturală, ci individual-omenească. Paradoxul antropologic al lui Pascal străbate astăzi producția și mai ales distribuția literaturii franceze: omul ca „trestie gînditoare” Înseamnă tocmai cineva care, deși Înzestrat cu vorbire, deci cu o putere imensă de expresie, de la zgomot la frază și apoi iar la zgomot, este finit. Se scrie și publică enorm astăzi În Franța, dar În cantități mici. În măsura În care
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
gândind la opera lui Descartes. Cartea debutează sub semnul căutării cuvintelor, poetul întrebându-se ce sunt literele și ce se ascunde dincolo de ele. La fel ca Nichita Stănescu, poetul abstractizează materia și concretizează abstracțiunile: Se spune că dincolo de litere foșnesc trestiile". O suită de poeme, în care se joacă de-a vocalele și de-a consoanele (cărora le zice tot "vocale") ne trimit tot la un maestru, propunând și o inventariere de cuvinte în stil dadaist: "La început au fost propozițiile
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cu sângele iubitei lui să facă zugrăveală/ și cu penel din părul ei albastru..." Poetul înregistrează cu acuitate amănuntele plastice ale naturii și ale realului: "Dar uite că și corturile șantierului/ Aduc aminte taberele vechi, de luptă iar paravanele de trestie pietrificate,/ care înseamnă tăinuirea..." Sunt create alte simboluri, sau, mai bine zis, sunt dezvoltate, cultivate, imaginile în sensul exprimării neliniștii în fața neînțelesului ce curge și-i îmbracă schelele/ ca-ntr-o pojghiță topită, de argint?/ recunoaște în scările de-acum
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
aștri și fumuri lungi ascund/ Petrecerea, sub larmă, a ciclurilor tale." Poetul vorbește egal și monoton despre harta țării, despre apele Dunării, despre naștere și iubire, despre istorie: "Mă gândesc la femeile grece/ când umblau pe aici/ Naltă a crescut trestia/ seducător de mlădie. / Mă gândesc la femeile grece/ trestia-i cu amintiri". 9 "Toate fructele care seamănă cu un cap cad pe rând/ pe tipsiile beznei și fiecare își duce la golire încifrarea/ să danseze,/ deasupra râului." 1 C. Sturzu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ciclurilor tale." Poetul vorbește egal și monoton despre harta țării, despre apele Dunării, despre naștere și iubire, despre istorie: "Mă gândesc la femeile grece/ când umblau pe aici/ Naltă a crescut trestia/ seducător de mlădie. / Mă gândesc la femeile grece/ trestia-i cu amintiri". 9 "Toate fructele care seamănă cu un cap cad pe rând/ pe tipsiile beznei și fiecare își duce la golire încifrarea/ să danseze,/ deasupra râului." 1 C. Sturzu, "Arcade peste anotimp", 1964. 2 "Cantilene", 1970, "Drumul pietrelor
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
la pieptu-mi bolnav eu brațele îmi strîng Te caut pretutindeni și nu te aflu-n lume Tu chip frumos de ceară, privind umăru-ți stîng."190 Singur și îngîndurat, a trecut pe lîngă lac și a așteptat să-i apară din trestii iubita, ca o Crăiasî din povești, cum îi apăruse de atîtea ori, cînd era vie... "Dar nu vine, în veci nu vine... (s n.) În zădar suspin și sufăr Lîngă lacul cel albastru, Încărcat cu foi de nufăr. Furat de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
scriși cu caractere italice ancorează ficțiunea în lumea indiană. (37) Un majordom cu obrajii ciupiți de vărsat de vînt veni să ne mai dea niște chapati, clătite și un polonic de orez [...]. Pe trotuare, oamenii se spălau la cișmele, pisau trestie de zahăr, reparau rickshaus și biciclete [...]. În minuscule măcelării cu nume scrise în caractere urdu, erau miei și oi cu burțile umflate și înnegrite de muște care bîzîiau [...]. Căutarea "efectului de real" poate lăsa locul unei producții de enunțuri autonome
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
senzorială etc.). Cercetările științifice, de exemplu, au adus în viața noastră tehno logiile moderne de informare și comunicare ce permit accelerarea proceselor cognitive. În concluzie, se poate afirma că actul cunoașterii rămâne mereu un miracol ce ne conferă ipostaza de „trestie gânditoare“, contribuind esențial la dezvoltarea complexă a personalității umane și la evoluția spectaculoasă a societății omenești. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Relația dintre două personaje întrun roman studiat, aparținând lui George Călinescu George Călinescu, Enigma Otiliei (relația dintre Felix
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
după moartea lui Solomon li se precizează numele unor faraoni, făcând astfel posibilă o analiză comparată cu izvoarele egiptene. c) După eliberarea din sclavia Egiptului și exod, urmând drumul prin deșert spre țara făgăduită, triburile au ajuns la „Marea de trestii” (o traducere mai exactă decât „Marea Roșie”) pe care au traversat-o într-un mod miraculos; au ajuns apoi la Muntele Sinai, unde, tot prin Moise, au primit de la Dumnezeu o serie de legi și precepte care, din acel moment, orânduiesc
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
vulgare), calcea calului (Caltha palustris subspecia laeta), clopoței (Campanula spatula, Campanula trachelinum), tilișca (Circaea lutetiana), crețușca (Filipendula ulmaria), pufuliță (Epilobium montanum), pojarnița (Hypericum maculatum), opaiță ( Melandryum rubrum), piciorul cocoșului (Ranunculus acer), degetăruț (Soldanella major), stirigoaie (Veratrum album), odolean (Valeriana tripteris), trestie de câmp (Calamagrostis villosa), horști (Luzula silvatica), afin (Vaccinium myrtillus), merișor (Vaccinium vitis-idaea), afinul alpin (Vaccinium uliginosum), iar prin locurile băhnoase speciile de crisosplenium (Chrysosplenium alternifolium si Chrysosplenium opositifolium) ș. a. In zona subalpină predomină ienupărul (Juniperus intermedia) și jneapănul (Pinus
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
sau prin pîrjol și prăpăduri cît încape cum au făcut ivriții și mai tîrziu iudeo-creștinii, închinarea în fața ,,fiarei” și a icoanei ,,fiarei” o făceau pentru că așa vroiau ei. Să completez informațiile cu ,,11,1 Apoi mi s-a dat o trestie asemenea unei prăjini și mi s-a zis: «Scoală-te și măsoară Templul lui Elohim, altarul și pe cei ce se închină în el. 11,2 Dar curtea de afară a Templului las-o nemăsurată; căci a fost dată Neamurilor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
plină de har și înțelepciune numită Moartea păstorului Dumuzi, care este o variantă foarte veche a uciderii ciobanului bun și milostiv, iubitor de animale și natură, de către niște ființe demonice. El are un vis în care vede cum copacii și trestiile din jurul lui se cutremură de groază știind că viața bunului păstor va fi curmată de aceste ființe rele. Putineiul pentru lapte era spart, apa a curs peste vatra sfîntă strămoșească iar mioarele scormoneau pămîntul cu picioarele pentru a-l avertiza
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
vrea să le pună în cîntarul adevărului. Cultul Cybelei a ajuns cult oficial al împăratului Claudiu pe la anul 41 care a stabilit data sărbătorilor la 15-27 martie odată cu începerea noului an agricol. În 15 se pornea la anunțarea sărbători cu trestii apoi se pleca în căutarea lui Attis. După găsirea acestuia se sacrifica un taur de șase ani pentru asigurarea fertilității cîmpu- rilor. După șapte zile de post începea adevărata sărbătoare, se aducea un pin ce simboliza trupul mort al zeului
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
urmă refăcut și primind și recunoașterea publică. La 205 Ibidem, p. 142. 206 Ibidem, p. 292. 207 Ibidem, p. 403. 208 Ibidem, vol. II, p. 23. 209 Ibidem, p. 26. 79 polul opus, mai exact al inculturii („mai goluță ca trestia la cap, dar încredințată că-l ajunge pe Solomon la înțelepciune”210), snobismului și prostiei, se situează Cesca (VI, 8), o narcisiacă copleșită de propria importanță și care nu descoperă în ceilalți decât neajunsuri: „n-avea pereche de scârbă ce
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nucă, sau niște figurele în formă de om, făcute din făină curată de grâu, miere, miez de nucă și presărate pe deasupra cu zaharicale sau, sunt numai niște turte simple pe suprafața cărora, însă, cu o țeavă de soc ori de trestie figura unui om."411 Timpul sacru al sărbătorii dezvăluie spiritul tămăduitor al pământului care devine remediu împotriva făcăturilor și bolilor. Astfel, în Bucovina, în ziua de Paști, se pune sub ușă ca să stea trei zile, o glie verde, iar a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fie pâine! / Mai mânați măi, / Hăi, hăi! / La luna, / La săptămâna, / Troian și-a umplut / Cu aur mâna / Și s-a dus să vadă / De i-a dat Dumnezeu roadă. Grâul era-n spic cât vrabia / Și în pai cât trestia..."63 Scenariul trăirilor zilnice este însoțit de semnificațiile zilelor săptămânii care măsoară și cântărește viața omului: "Cucuruz, pănușă verde, / Dorul mândrii nu mă crede, / Că nu se merge la fete; / Luni seara să nu m-aștepte, / Marți seara nu mă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
bine, / Ca să scăp de tine, / Trestioară-n baltă / Subțire și-naltă. CUCUL: Oricum te-i preface, / Tot nu ți-oi da pace, / Că și eu m-oi face / Un mic ciobănaș / Din fluier doinaș, / Ș-oi căta prin baltă / O trestie naltă, / Și cât te-oi vedea / Pe loc te-oi tăia / Și-n tine-oi cânta / Și te-oi săruta. TURTURICA: Ba, cucule, ba, / Nu te-oi asculta, / Porumbacule, / Frumușelule, / Pestrișorule, / Drăgușorule, / Știu că mi-ar fi bine / Să fiu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fi dispărea în uitare. Însă, pentru a putea fi acceptată de mentalul colectiv, religia creștină trebuia să adopte o serie de ritualuri, obiceiuri și credințe din vechile dogme, pentru a face trecerea mai ușoară de la un cult la altul. Asemenea trestiei care pentru a supraviețui în calea furtunii se înclină după direcția vântului, la fel și aceste credințe, obiceiuri sau substantive proprii au rămas în esență aceleași, îmbrăcând însă de fiecare dată haina noii religii dominante. Nu ar fi nimic surprinzător
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
salvie, verbină, limba mielului, iarba unturoasă, mușețel, flori de soc, de tei, de sunătoare. Mestecare de smirnă, propolis, rășină de brad, pin sau molid. Gargară cu spirt, piatră acră sau cu gaz (petrol lampant). Se suflă În gât, cu ajutorul unei trestii sau "gât de lup" (tub asemănător traheii unui lup), praf de piatră vânătă sau acră. Cataplasme În jurul gâtului cu nisip și apă rece, cu aluat din făină de grâu și untdelemn, cu semințe sau mațe de dovleac (bostan), zdrobite și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
din "vânt". Vindecarea afecțiunii depinde foarte mult de promptitudinea administrării unor leacuri, dintre care cel mai răspândit și des folosit este zahărul, care "mănâncă", "roade albeața". După ce este bine pisat, făcut pudră, zahărul se suflă În ochiul afectat cu ajutorul unei trestii, corn, tub, hârtiuță sau printr-o bucată de lemn de soc. Adesea, se mai suflă În ochi și zahăr ars În foc, măcinat și dat prntr-o sită deasă. Un remediu străvechi constă În introducerea zahărului pisat Într-un lemn de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
g la un litru de apă rece, care se fierbe 30 de minute și se adaugă apei din cadă. Se face o cură de 21 de băi ce se pot repeta de 2-3 ori pe an. Băi cu decoct din trestie și stuf, vârfuri florale și rădăcini, care se fierb În 5 litri de apă, se strecoară și se adaugă apei din cadă. Se face o cură de 21 de băi ce se pot repeta de 23 ori pe an. Băi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
apoetică, rău mirositoare, ci poezia îmbrăcată în strai de sărbătoare, aceea care merge duminica la biserică să se închine și să se spovedească. „Îmi place poezia cu o floare roșie în păr, cu glas melodios și cu trup mlădios ca trestia, de să-l frângi cu mâna; îmi place poezia cu gene de noapte, căreia îi înfloresc pe buze macii și în ochi fac ape line albastrul cerului cu verdele mării...” Când la orașe, ca și la comune și sate, avem
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
obsesia dispariției, scrise în versuri lungi, albe, par dacă nu bolovănoase, în orice caz aspre, austere, severe și, totodată, bogate semantic, afectând o alcătuire narativă, de fapt o consistentă concatenare de imagistică simbolică: „gloria și orgoliul nopților mele zăbrelite cu trestii/ akheronule nu vrei să-mi tai încă preatimpuria cale / din când în când vocea ta mă împresoară ca pe un vânat: / rămâi! rămâi! akheronul meu e mereu lângă tine, / întâmpinarea florilor de gheață trebuie s-o faci fără durere / chiar dacă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]