6,656 matches
-
bazate pe microcalculatoare”, Tribuna Economică, 15, 1995. 29. Oprea, D., „Pericole ce vizează sistemele informatice”, Tribuna Economică, 16, 1995. 30. Oprea, D., „Protecția fizică a sistemelor informatice”, I-IV, Tribuna Economică, 39-42, 1995. 31. Oprea, D., „Securitatea comunicațiilor”, I-II, Tribuna Economică, 40, 43, 1996. 32. Oprea, D., „Security Particularities of Information Systems”, în Contributi allo studio della transizime dell’agricultora rumena verso il mercator: aspetti struttorali, economici ed estimativi, Edizioni Conquiste, Bologna, Italy, 1997. 33. Oprea, D., „Tipologia hackerilor”, Tribuna
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Tribuna Economică, 40, 43, 1996. 32. Oprea, D., „Security Particularities of Information Systems”, în Contributi allo studio della transizime dell’agricultora rumena verso il mercator: aspetti struttorali, economici ed estimativi, Edizioni Conquiste, Bologna, Italy, 1997. 33. Oprea, D., „Tipologia hackerilor”, Tribuna Economică, 50, 1997. 34. Oprea, D., „Tipologia hackerilor”, Tribuna Economică, 1-2, 1998. 35. Oprea, D., Analiza și proiectarea sistemelor informaționale economice, Editura Polirom, Iași, 1999. 36. Oprea, D., Managementul proiectelor: teorie și cazuri practice, Editura Sedcom Libris, Iași, 2001. 37
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Particularities of Information Systems”, în Contributi allo studio della transizime dell’agricultora rumena verso il mercator: aspetti struttorali, economici ed estimativi, Edizioni Conquiste, Bologna, Italy, 1997. 33. Oprea, D., „Tipologia hackerilor”, Tribuna Economică, 50, 1997. 34. Oprea, D., „Tipologia hackerilor”, Tribuna Economică, 1-2, 1998. 35. Oprea, D., Analiza și proiectarea sistemelor informaționale economice, Editura Polirom, Iași, 1999. 36. Oprea, D., Managementul proiectelor: teorie și cazuri practice, Editura Sedcom Libris, Iași, 2001. 37. Oprea, D.; Airinei, D.; Fotache, M. (coord.), Sisteme informaționale
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
1988 devine cadru didactic al Facultății de Geografie a Universității clujene, promovând până la gradul de profesor (1993). Debutează cu o poezie în revista „Familia” (1973) și figurează în Caietul debutanților al Editurii Albatros (1977). Colaborează cu versuri la „Viața românească”, „Tribuna”, „Steaua”, „Familia”, „Unu” (Oradea) ș.a. Unele din cărțile scrise de geograful P. au un caracter pronunțat literar. Întâmplări cu peștera (1979) cuprinde o suită de descripții reportericești ale frumuseților peșterilor din România. Autorul are darul vizualizării imaginilor, conturând plastic splendoarea
POMPEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288877_a_290206]
-
Timp de patru ani, între 1997 și 2001, este redactor la Editura Didactică și Pedagogică și director la Centrul Creației Populare, după această dată revenind ca director la Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural din Cluj-Napoca. Debutează în revista „Tribuna” (1966) cu o traducere din Georg Trakl, iar prima cronică literară îi apare în „Echinox” (1968). Cartea Modalități lirice contemporane, publicată în 1973 și distinsă cu Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj, marchează debutul editorial. Colaborează la „Echinox”, „Steaua” (în care
POANTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288857_a_290186]
-
Georg Trakl, iar prima cronică literară îi apare în „Echinox” (1968). Cartea Modalități lirice contemporane, publicată în 1973 și distinsă cu Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj, marchează debutul editorial. Colaborează la „Echinox”, „Steaua” (în care deține mult timp cronica literară), „Tribuna”, „Transilvania”, „Vatra”, „Ateneu”, „Literatorul”, „Contemporanul - Ideea europeană”, „România literară”, „Apostrof” ș.a. Semnează mai multe articole în Dicționarul scriitorilor români (I-IV, 1995-2002) și este coordonator al colecției „Biblioteca școlii” a Editurii Didactice și Pedagogice. Profilul esențial al lui P. este
POANTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288857_a_290186]
-
secretar general de redacție la „România literară” (1968-1971), redactor, secretar de redacție la „Viața românească” (1973-1991). La recomandarea lui Dumitru Stăniloae, din 1970 până în 1972 a beneficiat de o bursă de studii la Universitatea din Köln. Debutează cu versuri la „Tribuna” (1963) și își publică cea dintâi carte, Poarta cetății, în 1966. A mai semnat în „Amfiteatru”, „Luceafărul” ș.a. Cronologia volumelor lui P. nu corespunde cu perioadele de elaborare, și aceasta atât din cauza ritmului de lucru al scriitorului, cât și din cauza
PITUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
la Institutul Pedagogic din Craiova și, tot aici, la Școala Specială, apoi ca redactor la revista „Ramuri”, la „Scânteia tineretului” și la „Româniafilm”. După 1989 a condus scurt timp ziarul „Dimineața”. Este director al Editurii Eurasia. Debutează în 1962, la „Tribuna”, cu versuri. Colaborează la majoritatea revistelor de cultură cu studii și eseuri de filosofie, istorie literară și mai rar cu critică. Din 1967 publică în „Ramuri” un Dicționar de filosofie românească, unde scriitori ca Emil Cioran, Mircea Eliade, Constantin Noica
POP-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288885_a_290214]
-
apar în revista „Zorile” a Liceului „Gh. Barițiu” din Cluj, debutul propriu-zis având loc în 1974, la revista „Echinox”, al cărei redactor a și fost între 1974 și 1976. A mai colaborat la „Steaua”, „Vatra”, „Amfiteatru”, „Familia”, „România literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Apostrof”, „Tomis”, „Astra”, „Argeș”, „Calende”, „Poesis”, „Contrapunct” ș.a. În 1990 a scos, împreună cu un grup de tineri scriitori din Cluj-Napoca, publicația „Graffiti”. Deși cronologic face parte din generația optzecistă, în momentul debutului P. nu îi împărtășea poetica. Cu excepția ciclului final
POP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288882_a_290211]
-
Nord”, din 1991 fiind manager la o agenție de publicitate, ulterior realizator de programe la Radio Transilvania (1996), consultant pentru programe Phare al Comisiei Europene (1996-1998), director al Centrului Cultural al României la Budapesta (din 1999). Debutează cu poezie în „Tribuna” (1968), iar editorial în 1972, cu volumul Castelul din siclame albe, însoțit de o recomandare a lui Victor Eftimiu. Colaborează la „Tribuna”, „Steaua”, „România literară”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Amfiteatru” ș.a. Activă traducătoare din limba maghiară, P. obține premiile „Füst Milan
POP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288899_a_290228]
-
al Comisiei Europene (1996-1998), director al Centrului Cultural al României la Budapesta (din 1999). Debutează cu poezie în „Tribuna” (1968), iar editorial în 1972, cu volumul Castelul din siclame albe, însoțit de o recomandare a lui Victor Eftimiu. Colaborează la „Tribuna”, „Steaua”, „România literară”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Amfiteatru” ș.a. Activă traducătoare din limba maghiară, P. obține premiile „Füst Milan” și „Déry Tibor”. Discursul liric se circumscrie la P. unui ceremonial tragic al cuvântului care ființează sub semnul unei crispări interioare: „De
POP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288899_a_290228]
-
POP, Sânziana (24.VI.1939, Cluj) publicistă și prozatoare. Este fiica Alexandrei Pop (n. Lupan), profesoară, și a medicului și ziaristului Gavril Pop, director al revistei „Tribuna” din Brașov. Învață la Liceul German din Brașov (1950-1953), apoi la Liceul nr. 3 din același oraș (1953-1956) și va absolvi, în 1960, cursurile Facultății de Filologie la Universitatea din București. După o perioadă de colaborări la „Gazeta literară”, „Scânteia
POP-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288892_a_290221]
-
la „Anuarul Arhivei de Folclor” (serie nouă), „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, „Cronica”, „Demos” (Berlin), „Dacoromania” (Germania), „Etnographia” (Ungaria), „Familia”, „Folclor literar”, „Limbă și literatură”, „Marisia”, „Revista de etnografie și folclor”, „Steaua”, „Studii și comunicări de etnologie”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Tribuna” ș. a. Activitatea de folclorist și etnolog a lui P. este bogată, privind majoritatea aspectelor culturii populare. Ea poate fi compartimentată în mai multe secțiuni, între care teoria generală a folclorului, metodologia cercetării, categorii și motive folclorice, istoria folcloristicii, relația literatură
POP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]
-
lui P.-R. putea fi întâlnit în mai toate publicațiile vremii. A condus el însuși „Cărțile săteanului român”, „Convorbiri pedagogice”, „Revista ilustrată”, „Foișoara”, „Gazeta de duminică” și a colaborat la „Gazeta Transilvaniei”, „Telegraful român”, „Familia”, „Transilvania”, „Amicul familiei”, „Luminătoriul”, „Contemporanul”, „Tribuna”, „Timișana”, „Gazeta poporului”, „Fântâna Blanduziei”, „Gutinul”, „Biblioteca familiei”, „Noua revistă română”, „Luceafărul” ș.a. Semna și Anibal Detunătescu, Doctor Zeno, Feciorul tatii de la noi din sat, I. P. Reteganul, Someșanul, Stan Pățitul. Pedagog cu vocație, P.-R. a susținut ideea unui învățământ cu
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
2001. Antologii: Inimioara adecă Floarea poeziei naționale, Sibiu, 1885; Buchetul. Culegere de cântece, Gherla, 1894; Prietinul săteanului român, Gherla, 1895. Repere bibliografice: Ion Simionescu, Un scriitor folositor, „Ateneul”, 1901, 7; Chendi, Foiletoane, 82-86; Iorga, Oameni, I, 91-95; I. Breazu, Literatura „Tribunei” (1884-1895), DR, 1934-1935; Horia Petra-Petrescu, Din viața lui Ioan Pop-Reteganul, „Țara Bârsei”, 1935, 4; Din viața dascălului Ion Pop-Reteganul, Cluj, 1938; Vasile Netea, Ion Pop-Reteganul, București, 1943; Netea, Maior-Goga, 143-165; Ion Mușlea, Cercetări etnografice și de folclor, I, îngr. și
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
întâi corector, apoi redactor și secretar general de redacție. După 1989 va fi jurnalist la „Cotidianul”, editor executiv la „PRO TV Magazin”, editor al „Ziarului de duminică”, suplimentul cultural al „Ziarului financiar”. Colaborează cu poezie la „Luceafărul”, „Nouăzeci”, „România literară”, „Astra”, „Tribuna”, „Vatra”, „Contemporanul”, „Transilvania”, „Contrapunct”, „Convorbiri literare” ș.a. Debutează, ca student, cu ciclul de poeme Vid de memorie, în revista „Nord” (1981), iar prima carte, Ieudul fără ieșire, îi apare în 1994, autorul obținând premii pentru debut din partea Uniunii Scriitorilor, a
POP-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288886_a_290215]
-
imunologia. Între 1978 și 1990 este visiting professor la Clinica de Hemato-Oncologie a Facultății de Medicină din Freiburg. Debutează în „Iașul literar” (1963) cu traduceri din Omar Khayyam. Colaborează cu poezii, articole și traduceri la „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Poezia”, „Steaua”, „Tribuna”, „Ateneu”, „România literară”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „Dacia literar㔄Journal des poètes”, „Fantasmagie”, „Periscop” (Belgia), „Sinteza-Krușevaț” (Iugoslavia) ș.a. Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici (1967) și al Uniunii Scriitorilor (1970). A obținut mai multe premii literare, printre care Premiul de Excelență
POPA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288909_a_290238]
-
Radiodifuziunii Române (1995-1999). Desfășoară și activitate didactică în cadrul Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative și la Facultatea de Jurnalism a Universității Hyperion din București, aici deținând și funcția de decan. P. începe să publice versuri în „Luceafărul” și în „Tribuna”, însă iese din anonimat odată cu prezentarea pe care Nina Cassian o face unui grupaj de poezii, la rubrica „Poșta literară”, în revista „Astra” (1971): „Semnalez la acest poet o gestică de anvergură care nu are nimic de a face cu
POPA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288907_a_290236]
-
Școala „Alexandru Macedonski” și la Colegiul Național „Frații Buzești”. Activitatea la catedră va fi întregită de publicarea a numeroase antologii comentate, de uz didactic, din operele unor scriitori români, realizate, majoritatea, în colaborare cu Florea Firan. Debutează în 1966 la „Tribuna”, iar prima carte este Replay, apărută în 1980. Publică mai multe volume de eseuri critice, pagini de jurnal, monografii, îngrijește și prefațează ediții din opera lui M. Blecher, H. Bonciu (prima reeditare neexpurgată a romanelor Bagaj și Pensiunea doamnei Pipersberg
POPA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288903_a_290232]
-
Bonciu (prima reeditare neexpurgată a romanelor Bagaj și Pensiunea doamnei Pipersberg) și a altor autori, coordonează, în colaborare, lucrări precum Sud-Vest. O antologie comentată a scriitorilor contemporani din Oltenia (1998). Este, din 1998, redactor-șef al publicației „Mozaicul”. Colaborează la „Tribuna”, „Ramuri” (unde în 1976-1977 susține cronica literară), „Luceafărul”, „Steaua”, „Vatra”, „Contemporanul”, „Literatorul”, „Observator cultural”, „Arhivele Olteniei”, „Scrisul românesc” ș.a. În volumul Replay demersul critic al lui P., fără să atingă excelența în materie și fără să învedereze o originalitate frapantă
POPA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288903_a_290232]
-
Târgu Mureș. Debutează cu folclor în „Izvorașul” (1935), iar în volum cu însemnările din Literatura ardeleană nouă (1945). Este redactor la „Prietenii artei” (1947), colaborează la „Artă, teatru, cinema, muzică”, „Astra”, „Claviaturi”, „Făclia”, „Luceafărul literar”, „Provincia”, „Ramuri”, „Scrisul bănățean”, „Steaua”, „Tribuna”, „Tribuna Transilvaniei”, „Voința Transilvaniei” ș.a. În Literatura ardeleană nouă P. încearcă să contureze profilurile unor scriitori ca Victor Papilian, George Boldea, Ion Moldoveanu, Mihai Beniuc, Emil Giurgiuca, Ion Th. Ilea, Aurel Marin, Teodor Murășanu, Grigore Popa, Ion Șiugariu, Ștefan Baciu
POPESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288933_a_290262]
-
Mureș. Debutează cu folclor în „Izvorașul” (1935), iar în volum cu însemnările din Literatura ardeleană nouă (1945). Este redactor la „Prietenii artei” (1947), colaborează la „Artă, teatru, cinema, muzică”, „Astra”, „Claviaturi”, „Făclia”, „Luceafărul literar”, „Provincia”, „Ramuri”, „Scrisul bănățean”, „Steaua”, „Tribuna”, „Tribuna Transilvaniei”, „Voința Transilvaniei” ș.a. În Literatura ardeleană nouă P. încearcă să contureze profilurile unor scriitori ca Victor Papilian, George Boldea, Ion Moldoveanu, Mihai Beniuc, Emil Giurgiuca, Ion Th. Ilea, Aurel Marin, Teodor Murășanu, Grigore Popa, Ion Șiugariu, Ștefan Baciu, Vlaicu
POPESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288933_a_290262]
-
Florin Mihăilescu, Debut matur, VR, 1976, 8; Nicolae Mecu, „Entre nous, le temps”, REVR, 1976, 4; Al.A. Philippide, Un debut egal cu o împlinire, RL, 1978, 10; Al. Piru, Un succes poetic, „Dimineața”, 1993, 74; Adrian Marino, Poezie cosmopolită, „Tribuna Ardealului”, 1993, 77; Romul Munteanu, Adela Popescu - o poetă necunoscută, „Meridian”, 1993, 288; Dionisie Mirea [D. Micu], Refuzul inerției, L, 1993, 48; Teodor Vârgolici, Un volum de poezii plurilingv, ALA, 1994, 232; Ștefan Cazimir, „Între noi, timpul”, ALA, 1999, 485
POPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288955_a_290284]
-
în toamna aceluiași an. Îndată după sfârșitul prematur, scrierile lui P.-B. cunosc o răspândire rapidă, înlesnită cu deosebire de articolul elogios scris de Titu Maiorescu, criticul căruia i se datorează și cognomenul Bănățeanul. Debutând în 1888 cu poezii în „Tribuna”, va continua să scrie versuri, care se disting prin finețea și subtilitatea sentimentelor, expuse cu simplitate. Este nota care le particularizează în cadrul curentului eminescian. Motive frecvente - copilăria fericită, resemnarea în fața morții - primesc un timbru ceva mai personal cu deosebire în
POPOVICI-BANAŢEANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288969_a_290298]
-
Departamentul Cultură-Educație al Președinției României, iar în 2003 consultant artistic la Teatrul de Stat din Oradea. Debutează la „România literară” în 1975. Colaborează cu numeroase cronici dramatice, eseuri, recenzii și articole în „România literară”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Flacăra”, „Revue roumaine”, „Steaua”, „Tribuna”, „Orizont”, „Familia”, „Teatrul azi”, „Litere, arte & idei”, „Cuvântul”, „22”, precum și la publicațiile Institutului Internațional de Teatru și la reviste de specialitate din SUA, Franța, Spania, Croația și Ungaria. A susținut emisiuni proprii și ca invitat la Televiziunea și Radiodifuziunea Română
POPESCU-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288936_a_290265]