158,017 matches
-
d-lui Edgar Reichmann, specialist al ziarului în chestiuni românești, mai ales culturale, a generat o oarecare vâlvă în presa de la noi, mai multe delimitări și replici dintre care cel puțin una, aceea a d-lui Gabriel Liiceanu, a fost trimisă și cotidianului francez de mare răspândire și autoritate. Nu știu dacă acesta, potrivit uzanțelor, a și publicat-o. Eu am citit-o în revista 22 care, pentru edificarea cititorilor români, a găsit de cuviință să reproducă și recenzia stârnitoare de
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
operate în manuscrise de redactorii cărților sau (în vremuri mai grele) de cenzură, ca și transformările practicate de ziariști în prelucrarea interviurilor, cel puțin prin ceea ce într-un recent manual de jurnalism e numit "procesul de ameliorare stilistico-gramaticală". Și scrisorile trimise de cititori, reproduse adesea cu semnătură, pot fi supuse unor modificări redacționale. Un caz special e cel al "curierului sentimental", rubrică prin care e stimulată producerea de texte de către persoane cu nivel de instrucție foarte diferit, uneori cu competențe de
Scriere și rescriere by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17300_a_18625]
-
Mircea Mihăieș Americanii țin omenirea sub observație prin satelit, austriecii - de care tot mai mulți își amintesc a fi compatrioții lui Hitler - trimit la guvernare primul regim de extremă dreaptă al Uniunii Europene, chinezii anunță noutăți zguduitoare pentru "anul dragonului". Toate acestea într-un interval de numai câteva zile. Românii nu puteau lipsi de la parada premierelor mondiale: la noi, pentru prima oară în
Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n Canada! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17313_a_18638]
-
afirmații paradoxale, care stau laolaltă într-o vecinătate indiferentă, ci mai degrabă așchiile țâșnite din coerența unui trunchi invizibil. Ele poartă, toate, marca sursei unice a țâșnirii lor și, strânse laolaltă, recompun sunetul inconfundabil al lemnului original. Pe scurt, fragmentele trimit la sistem și, în îmbinarea lor, ele sunt sistem." Cu alte cuvinte, existența discretă a unui sistem filosofic este cea care conferă autoritate filosofării fulgurante din improvizațiile lui Petre Țuțea. în cazul acesta, însă, cum se explică faptul că sistemul
GÂNDIREA EXCLAMATIVĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17294_a_18619]
-
propriu-zis al galeriilor. Constrîns, pentru a supraviețui, asemenea multor artiști în aceste vremuri nu tocmai însetate de artă, să facă și altceva decît exerciții gratuite de imaginație, el s-a retras într-o fecundă activitate de restaurator. Iar după semnalele trimise spre exterior, pictorul părea a se fi resemnat provizoriu în fața acestei realități. Însă tocmai prodigioasa lui activitate de restaurare, sprijinită pe o inteligență artistică de o mare forță și suplețe, constituie suportul material și simbolic pentru recenta sa expoziție. Dar
Restaurare și postmodernism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17304_a_18629]
-
ar vrea să fie cunoscut, că ar vrea, spre a păstra metafora, să fie văzut din față. Vocile care vorbesc însă răspicat sînt autoarele a trei scrisori pe care Misugi i le pune la dispoziție autorului. Toate i-au fost trimise lui, în clipe esențiale; conțin decizii sau mărturisiri fundamentale, iar cele ce le-au scris sînt trei femei care nu doar l-au cunoscut pe Misugi în intimitatea lui psihologică, dar i-au împărtășit totodată - sau cel puțin așa am
Culoarea tristeții by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17308_a_18633]
-
să mai publice articole despre opera sa, ba aflase că patru-cinci articole predate de critici nu au fost publicate. A realizat că e vorba de o interdicție a numelui său. În plus avea știri că pachete cu cărți ale sale trimise unor destinatari din țară de către edituri din străinătate, nu ajung la locul cuvenit. În consecință, în 1977, cînd Academia Română îl invită, oficial, în țară, refuză categoric. Îi scria prezidentului Academiei: "Vă mulțumesc pentru invitația pe care mi-o faceți din partea
Din epistolarul Mircea Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17317_a_18642]
-
făcute de Doina Levintza, decorul îi aparține lui Vittorio Holtier iar coregrafia lui Răzvan Mazilu. În rolurile principale: Florin Zamfirescu, Marius Stănescu, Irina Mazanitis, Jeanine Stavarache. Povestea este fascinantă, zguduitoare și incredibilă, în același timp. Un diplomat francez - Gallimard - este trimis în misiune în China anilor '60. Sedus de fanteziile orientale, dar necunoscînd în mod profund codul cultural și sistemul prejudecăților, Gallimard devine prizonierul și, de ce nu, victima tuturor acestor lucruri. Piesa i-a fost inspirată autorului de povestea reală a
Feminin-masculin by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17337_a_18662]
-
Îngerul de metal vinde teama de sabie/ îngerului de lemn cioplit din teama de idoli și/ îngerul de noapte miroase teama din crinii imperiali și tu/ îngere de sticlă taie-mă să curgă sîngele cuvintelor peste/ îngerul de zăpadă care trimite teama de frig să ne vadă iar tu/ înger de aur poleiește-mi teama de zorii zilei cu roua ta de/ înger care ne trece în cele trei ceruri ca pe orbi strada" (Chemarea îngerilor). De altminteri, prezența bardului Necuvintelor
Înfășurat în "mantia damnării" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17350_a_18675]
-
nu numai, a avut parte și de admirabile manifestări de solidaritate umană și de ajutor, atât în Polonia cât și în Germania. În 1929, criza economică a lovit și familia Reich, astfel că pentru a asigura educația băiatului, l-au trimis la niște rude din Berlin, mai bine situate. Înscris acolo la școală, odată cu bucuria de a-și continua lecturile în limba germană - de pe atunci o pasiune devorantă - descoperă duritatea educației germane. "Trebuie să existe ordine și disciplină", era lozinca. Atunci
Cele două destine ale criticului by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/17342_a_18667]
-
a scăpat ascunzându-se într-o veche bibliotecă evreiască părăsită. Până în 1945, la încheierea păcii, a primit din partea rușilor însărcinări la serviciul de cenzură a corespondenței, dat fiind că pe lângă poloneză și germană mai cunoștea bine și engleza și franceza. Trimis la Lublin, apoi la Kattowice, în cele din urmă revine în Varșovia distrusă. Aici primește propunerea de a lucra în serviciile secrete externe poloneze. Marcel Reich acceptă și dă, acum, în carte, niște explicații: Dacă în acel moment, când încă
Cele două destine ale criticului by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/17342_a_18667]
-
privește timpul, celălalt stă întors spre veșnicie. Sacrificarea unui ochi înseamnă domnia ochiului unic. Or, e limpede că aci nu se află în cauză Ochiul unic, ca simbol al Esenței și al Cunoașterii divine, ci ochiul singular al Ciclopului, care trimite la o condiție subumană, precum cel al personajelor inferioare din mitologia irlandeză (ochiul malefic al lui Balor face să încremenească o armată întreagă; Regina Medb îi transformă pe copiii lui Caltin în vrăjitori, mutilîndu-i prin metode antiinițiatice, suprimîndu-le ochiul stîng
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
DLR, DEX) au selectat ca formă de bază varianta fonetică sturlubatic și definiția "neastîmpărat". în DLR găsim de altfel numeroase variante ale cuvîntului: sturlubatec, sturluiatec, sturluibatic, strolobatic, strulibatic, ștrulubatic, șturbulatic etc. Incertitudinile formei sînt legate de cele asupra originii: DLR trimite la verbul a sturluiba, care figurează în dicționar cu "etimologie necunoscută"; și alte lucrări lexicografice românești acceptă această semi-soluție. Publicistica asigură adjectivului popular o circulație nu foarte spectaculoasă, dar stabilă; forma preferată azi e însă, spre deosebire de cea a dicționarelor, cea
Șturlubatic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17374_a_18699]
-
concursului, cînd unul dintre distinșii membri ai juriului, constatînd pericolul ca J.K. Rowling să obțină votul ce i-ar fi adus premiul, a amenințat că se retrage și mărturisește totul (?) într-o conferință de presă. Ce fel de mesaj vom trimite lumii întregi, s-a lamentat criticul, premiind o scriitoare pentru copii? Că Anglia refuză să se maturizeze? Ce-i drept, ca noi toți cuprinși de stupida frenezie a începutului de "mileniu", juriul acelei seri s-a simțit cumva împovărat de
Fantasticul de pretutindeni by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17341_a_18666]
-
să mai conducă o anumită firmă numai după eforturile acestui ziar de a semnala incompatibilitatea între funcția d-lui Remeș și afacerea încriminată. Altfel, dl Remeș a rămas același adept al relaxării fiscale. * La începutul săptămînii trecute, după ce sindicatele au trimis vorbă elevilor din învățămîntul preuniversitar să stea acasă în timpul grevei profesorilor, Ministerul Învățămîntului a reamintit și sindicaliștilor și elevilor că în asemenea împrejurări prezența sau absența motivată de la ore e treaba ministerului, nu a greviștilor, chiar dacă aceștia sînt cei care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17363_a_18688]
-
Cu alte cuvinte, grevele din învățămînt, cu trimiterea elevilor acasă, au un iz de vacanță pe care și-o iau profesorii, ca supliment al protestelor lor. Cu elevii în clasă, greva profesorului are distincție și dimensiunea sacrificiului. Profesorul care își trimite elevii acasă, pentru a face mai comod grevă, uită de rostul lui și își transformă elevii din martori în complici, ceea ce e mai greu de acceptat. Vorba unui profesor dintre cei care au făcut grevă, dar și-au chemat elevii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17363_a_18688]
-
că o altă grevă, aceea a ceferiștilor, a produs nemulțumiri și chiar suferințe în rîndul călătorilor care au așteptat prin gări, n-au remarcat că greva profesorilor ar putea provoca suferințe mult mai serioase decît pierderea unui tren printre elevii trimiși cu atîta larghețe într-o vacanță suplimentară. Cu atît mai mult cu cît unii dintre profesori se află în grevă de zel de-a lungul întregului an școlar, obligîndu-și astfel elevii să ia meditații sau să învețe după metoda "De
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17363_a_18688]
-
cei săraci devin și mai săraci, vîrîndu-și ultimii bani în cartoane care, adesea, nici măcar nu ajung unde trebuie. Jocul a căpătat, însă, dimensiuni mistice - cumpărătorii de cartoane de bingo merg cu ele la biserică, să le sfințească, înainte de a le trimite acolo de unde speră la cîștig. Aceste anunțuri apar în ziarele care n-au nici o legătură cu circuitele de tip bingo t.v. Rămîne de văzut și cu ce efect. Fiindcă pe vremea cînd presa dezvăluia posibilele consecințe ale Caritas-ului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17363_a_18688]
-
Gheorghe Ceaușescu Lucian din Samosata este o figură singulară în literatura antică. Născut la Samosata în Siria de nord, cam în anul 125 d. Cr., într-o familie săracă, el a fost trimis ucenic la un unchi care era sculptor, deoarece părinții nu-i puteau asigura întreținerea într-o școală de retor; dar, în scurtă vreme el s-a rebelat și a obținut trimiterea la școală, mai întîi în regiunea natală, apoi în
Războiul stelelor în versiunea lui Lucian din Samosata by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/17375_a_18700]
-
aruncătorii de ridichi (ridichile imense erau proiectate asupra inamicului cu ajutorul unor catapulte; lovitura era mortală); în urma acestora veneau infanteriști care utilizau în loc de scut ciuperci enorme și în loc de sulițe, sparanghel. Phaeton se bizuia și pe aliați importanți: cei de pe Sirius au trimis cinci mii de oameni cu cap de cîine, cei din Calea Lactee, catapulte și centaurii norilor. Bătălia începe la semnalul dat, nu de trompete, ci de măgari. La aripa stîngă selenarii provoacă deruta solarilor; lovitura decisivă a fost dată însă la
Războiul stelelor în versiunea lui Lucian din Samosata by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/17375_a_18700]
-
se aduce artistului este că pocește, defăimează, că sub imperiul unei sordide alcătuiri lăuntrice, mânjește cu imundicii o realitate dacă nu orbitor de frumoasă, măcar drăgălașă. Că este, adică, un infirm moral, un detractor, că arta îi este nesănătoasă, de trimis la tribunal, de ars în piața publică, de azvârlit în gheenele uitării. O prea rafinată societate, precum aceea contemporană lui Dante, a primit în piept, fără repulsie și refuz, tablourile din Infern, în care era imposibil să nu se recunoască
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
spinos la ceas cam nepermis -/ de-a fi măturător de străzi în Paradis" (Toamnă în Biblie). Sau trădînd complexul său de basarabean, id est de român marginalizat, supus complexelor deculturalizării, ale alienării: "mă simt extrem de jenat ca și cum/ i-aș fi trimis lui Goethe niște poezii sîrbești/ de parcă aș fi uitat sau n-aș fi știut că el/ este neamț iar eu/ român basarabean..." (Versante sau jenă ars poetica). 2. În măsura în care Leo Butnaru se exprimă prin intermediul unui limbaj studiat, trecut prin alambicurile
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
jucăriilor. Absența constrângerilor realismului face transparentă rama mitică: miniaturii pastorale îi urmează expulzarea din spațiul protector: maturizarea, școala, și finalmente războiul fiind semnele unei graduale instaurări a vârstei de fier. Casa bunicilor nu poate supraviețui unei ciclicități mitice. Melancolia finalului trimite către această conștiință a inevitabilității declinului - irumperea în ultima secvență a persoanei întâi plasează întreaga arhitectură textuală în armătura memoriei. Scrisul se legitimează, finalmente, ca modalitate de salvare a unui timp cristalizându-se în imagini. Tentativa lui Ionel Teodoreanu e
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]
-
din determinismul sumbru al spațiului lui Faulkner - Yoknapatawpha sa e dominată de o grație și alegrețe vivaldiană. Conștiința sfârșitului imposibil de evitat nu elimină senzația de consistență muzicală a Medelenilor - deloc întâmplător, prima referință la Medeleni, cea din Vacanța mare, trimite către persistența melodică a numelui moșiei. Realismul nostalgic pe care Ionel Teodoreanu îl construiește în trilogia sa caută să surprindă, la unul din nivelele textului, o tranziție despre care romancierul însuși amintea. Verdictul lui Mihai Ralea rămâne în mare măsură
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]
-
respectiv cel al anilor '90. Piesei cîntate de suedezii de la "Cardigans" i se dă și cel mai important "spațiu de emisie" - obligatoriul episod al balului de absolvire. Întîmplător sau nu, titlul ei, "Erase/Rewind", rezumă, într-un fel, problema eroinei: trimisă "undercover" să realizeze un articol despre liceeni, ea trebuie să "șteargă" amintirile neplăcute ale trecutului ei de elevă, să "deruleze" timpul înapoi și să retrăiască ceea ce s-a dovedit a fi cea mai umilitoare experiență din viața ei. Nu știu
Ce vă place? by Mihai Chirilov () [Corola-journal/Journalistic/17396_a_18721]