15,306 matches
-
gol. În timp ce argoul, expresiv prin definiție și neconcesiv prin uz, îmbătrânește imediat. Riscul ar fi fost, așadar, ca lejeritatea să-i joace, lui Bogdan O. Popescu, un renghi. Sunt destule situațiile când umorul trădează autorul. (Ceea ce e în esență foarte trist.) Aici, însă, nu se pune problema. Datorită, cum spuneam, complexității. Șobolanii se lovesc de ziduri poate fi citită pe mai multe niveluri. O dată, avem povestea unui proaspăt recrut încă afectat de un episod de dragoste trăit peste vară. A fost
Cenacluri, tabere, copilării by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5299_a_6624]
-
chipuri de complezență, care să dea bine, care să stîrnească emulație spirituală cu orice preț sau rîsul provocat de trucuri bine ticluite. Citesc aceste fragmente din povestea de viață și de teatru a lui Radu Beligan scrisă cu o tandrețe tristă, tolerantă, îngăduitoare, cu un surîs purtat în fapte și în cuvinte pe care numai Meșterul însuși își îngăduie descifrarea. „Iubesc teatrul, care este arta de a povesti opozițiile. Teatrul te învață să-l cunoști pe celălalt.” „Comedia cere o rigoare
O noapte de insomniac by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5306_a_6631]
-
ar avea simțul tragicului. Numai că, în Fraier de București, tragicul e întotdeauna doar conotat. E aluziv, așa cum ar trebui, de fapt, să fie. Doar că o astfel de încercare pretinde o subtilitate de care puțini sunt capabili. Cele mai triste proze de aici nu conțin decât cuvinte vesele. Mă refer la Momentul soldatului necunoscut (pp. 36 - 37) și la Fomiști (pp. 164 - 165). În prima, pe nu mai mult de-o pagină și ceva, format mic, Florin Iaru construiește și
Poeme și schițe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5315_a_6640]
-
Nu încape îndoială că ambele scrieri au fost îndelung meditate și atent elaborate, fără graba febrilă cu care Bolintineanu își așternea de obicei pe hîrtie versurile. S-a spus că ultimii ani ai scriitorului ar fi fost și cei mai triști: sărac, bolnav, obligat să „cadă în poligrafie” pentru a putea supraviețui. Conrad și Traianida, compuneri de adio, reprezintă însă cea mai spectaculoasă dezmințire a acestei aserțiuni, trecută automat de la un critic la altul. E adevărat că peste vasta producție de
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
trebuie să recunoaștem, neașteptat, iar gestul reprezintă un act de temeritate. Demersul e și sfidător: atunci când centre de mare tradiție, inclusiv Oxford și Cambridge, nu-și mai ascund dificultățile, iată că un aventurier singuratic îndrăznește să înoate împotriva curentului. (Ca tristă anecdotă, de curând am avut prilejul să intru, chiar la ea acasă, în librăria lui Oxford University Press. Pe lângă faptul că rafturile care mă interesau, cele de literatură și teorie literară, erau absolut deprimante ca număr de titluri și tematică
Autostrada care nu duce nicăieri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5446_a_6771]
-
Angelo Mitchievici Baladă tristă de trompetă (Balada triste de trompeta, 2010) Regia: Álex de la Iglesia. Cu: Antonio de la Torre, Carlos Areces, Carolina Bang. Genul filmului: Comedie, Dramă, Război. Durata: 107 minute. Produs de:Motion Investment Group. Distribuitor Internațional: Magnolia Pictures. Festivalul TIFF de anul
Istoria și circul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5455_a_6780]
-
Angelo Mitchievici Baladă tristă de trompetă (Balada triste de trompeta, 2010) Regia: Álex de la Iglesia. Cu: Antonio de la Torre, Carlos Areces, Carolina Bang. Genul filmului: Comedie, Dramă, Război. Durata: 107 minute. Produs de:Motion Investment Group. Distribuitor Internațional: Magnolia Pictures. Festivalul TIFF de anul acesta a oferit, prin
Istoria și circul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5455_a_6780]
-
de anul acesta a oferit, prin flerul directorului său artistic, Mihai Chirilov, o excelentă selecție de filme, câteva putând fi văzute la retrospectiva TIFF din București. Printre cele cu adevărat remarcabile se află și filmul lui Álex de la Iglesia, Baladă tristă de trompetă, care ne introduce într-un mod insolit în lumea circului. Cei doi clovni ai lui Iglesia sunt fețele uneia și aceleiași monede, Spania, una veselă și alta tristă. În aparență. Pentru că veselia reprezintă o altă față a tristeții
Istoria și circul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5455_a_6780]
-
remarcabile se află și filmul lui Álex de la Iglesia, Baladă tristă de trompetă, care ne introduce într-un mod insolit în lumea circului. Cei doi clovni ai lui Iglesia sunt fețele uneia și aceleiași monede, Spania, una veselă și alta tristă. În aparență. Pentru că veselia reprezintă o altă față a tristeții, una incalculabil mai subtilă, expusă cu asupra de măsură într-un spectacol cu totul special: circul. De la primele secvențe, în filmul lui de la Iglesia circul se intersectează cu istoria Spaniei
Istoria și circul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5455_a_6780]
-
un spectacol de circ, grotesc și febricitat. Luat prizonier și urmând a fi executat, clovnul îi transmite fiului său nu doar vocația și rolul, dar și legatul testamentar al urii. Cu necesitate Javier (Antonio de la Torre) va fi un clovn trist, ieșit din pântecul infernal al războiului civil, iar lumea circului se redeschide pentru el într-o continuitate litigioasă. Războiul fratricid își are propria celulă homicidă în relația concurențială sadomasochistă între clovnul cel vesel, Sergio (Carlos Areces) și Javier, clovnul cel
Istoria și circul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5455_a_6780]
-
ieșit din pântecul infernal al războiului civil, iar lumea circului se redeschide pentru el într-o continuitate litigioasă. Războiul fratricid își are propria celulă homicidă în relația concurențială sadomasochistă între clovnul cel vesel, Sergio (Carlos Areces) și Javier, clovnul cel trist. În afara scenei, clovnul cel vesel este de o violență explozivă, care o include și pe iubita lui, Natalia (Carolina Bang), o frumoasă acrobată. Jocul ei între cei doi bărbați, unul tandru, amabil, melancolic și celălalt febricitat, coleric, apucat, îi așază
Istoria și circul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5455_a_6780]
-
rolul desemnat, cei doi clovni au în comun o ură care nu s-a stins și care izbucnește asemeni unui gheizer. Jocul pe muchie de cuțit al Nataliei amplifică conflictul și acesta atinge un moment paroxistic când Javier, clovnul cel trist, îl mutilează pe Sergio, clovnul cel vesel. De la acest punct încolo, violența devine un spectacol permanent. Căutat de poliție, Javier se retrage în pădure, într-un loc unde au fost executați republicani, și acolo se hrănește cu carnea crudă a
Istoria și circul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5455_a_6780]
-
franchist mutilat de tânărul insurgent și utilizat pentru a aporta vânatul în timpul vânătorilor de plăcere ale generalului Franco, deja pensionat. Acestui general, Javier îi mușcă mâna, iar violența izbucnește din nou. Metanoia are loc sub ochii spectatorului, iar clovnul cel trist își prăjește buzele și obrajii cu un fier de călcat, își pictează fața, își îmbracă costumul de clovn și declanșează teroarea. Dragostea și ura îi aduc pe cei doi rivali față în față, iar lupta dobândește dimensiuni grandioase, transformându- se
Istoria și circul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5455_a_6780]
-
îl oferă. Actorii farsei investesc totul în acest spectacol, scena este propria lor viață cu tot ce reprezintă ea. Filmul lui de la Iglesia are temperament și ritm, te aruncă de la o scenă la alta ca sub efectul unei lovituri. Balada tristă de trompetă aduce în prim plan un alt mod de a face film, cu o uluitoare forță dramatică, cu o asumare deplină a supralicitărilor, cu o investire estetică a grotescului istoriei. Fiecare act al filmului reprezintă o ieșire la scenă
Istoria și circul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5455_a_6780]
-
abia după ce și-a tăiat organul sexual”. Singura scăpare din fața acuzelor pomenite este să le dăm mai departe, la rîndul nostru, către cei care dau știrea în ziarul de unde o preluăm. Mai ales că, foarte probabil, motivul pentru care acest trist incident a devenit știre nu e de găsit în faptul că reporterii au sesizat potențialul literar al întregii situații - și prin situație înțelegem și situare -, ci în acela că pur și simplu și-au făcut din astfel de știri singurul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5459_a_6784]
-
Sadoveanu, care-l îmbie la ducă: zăvoaie, poduri umblătoare și alte asemenea minunății s-ar mai găsi, ce-i drept, și-n preajma casei, „dar eu vream să le văd departe, căci în depărtare ele trebuiau să fie și mai triste ”. Doi scriitori ruși, Gorki și Gogol, îl invită și ei la plecare pe cel care singur își va spune mai târziu „don Quichotte din Zăreni”: cu ei în servietă și cu 38 de lei în buzunar șterpeliți din buzunarul tatei
Haimanaua, dulcineea și maestrul by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5166_a_6491]
-
deja plictisiți (în special, tineri născuți după ’89) de recurența temei în proza noastră recentă. Dar tema are în continuare un potențial considerabil de exportabilitate în Occident, iar unii dintre criticii literari (mai ales cei care au traversat vremurile de tristă amintire) încă mai așteaptă marele roman al comunismului românesc. Matei Brunul nu este însă o frescă a epocii respective, ci, mai degrabă, povestea unui personaj, cu valoare emblematică - e adevărat - pentru modul în care bocancii Istoriei calcă peste destinul uman
Păpușari și marionete by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/5179_a_6504]
-
Russell are un morb pozitivist de evidentă aplecare empirică, matematicianul fiind convins că orice om, dacă știe să-și folosească rațiunea, poate atinge treapta fericirii. Cu alte cuvinte, fericirea e o noțiune ecumenică la care toți avem acces, iar detaliul trist că majoritea nu apucă s-o guste ține de incapacitatea oamenilor de a-și diagnostica situația. Lor le lipsește răbdarea de a medita și puterea de a gîndi coerent. De aceea, nefericirea unui om nu i se poate trage decît
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5181_a_6506]
-
Russell are un morb pozitivist de evidentă aplecare empirică, matematicianul fiind convins că orice om, dacă știe să-și folosească rațiunea, poate atinge treapta fericirii. Cu alte cuvinte, fericirea e o noțiune ecumenică la care toți avem acces, iar detaliul trist că majoritea nu apucă s-o guste ține de incapacitatea oamenilor de a-și diagnostica situația. Lor le lipsește răbdarea de a medita și puterea de a gîndi coerent. De aceea, nefericirea unui om nu i se poate trage decît
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5182_a_6507]
-
povestit pentru ce își amintește din perioada dinainte de '89. Marele artist născut la Piatra Neamț avea doar zece ani în momentul în care a izbucnit Revoluția din anul 1989. Din acest motiv, nu i-a rămas întipărită în minte nicio amintire tristă, dar mărturisește că perioada dinainte de '89 i-a plăcut din mai multe motive. "Învățam bine pe atunci! Eram șeful clasei și purtam cu mândrie toate tresele, ecusoanele, eșarfele, insignele, cravatele care demonstrau că eram un elev de elită! Hm... sună
Ce dezvăluire a făcut Mihai Trăistariu despre vremea comunismului by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/53888_a_55213]
-
Raluca Dună Diana Adamek, Dulcea poveste a tristului elefant, București, Editura Cartea Românească, 2011 Autoarea acestui roman își mărturisește (pe coperta a treia a volumului, într-un paratext care ghideză lectura) pasiunea pentru elefanți și pentru bibelourile înfățișând elefanți, moștenită de la mama sa, nutrită inconștient, mulți ani, până când
Călătoriile pe hârtie ale elefanților by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/5395_a_6720]
-
la suprafață, probabil cu forța unei iluminări personale. Chiar dacă pasiunea pentru elefanți a cititorului de azi este chestionabilă, iar atribuirea unor valențe erotice uriașului pachiderm - una din temele principale - mi se pare insuficient construită în economia romanului, Dulcea poveste a tristului elefant prilejuiește momente de desfătare oricărui lector, mai mult sau mai puțin îndrăgostit de elefanți. Dincolo de motivația personală, autoarea pleacă de la ultimul roman al lui José Saramago, Călătoria elefantului, în care este relatată călătoria elefantului trimis de regele Portugaliei arhiducelui
Călătoriile pe hârtie ale elefanților by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/5395_a_6720]
-
strategice, sau cât de murdare, nu ni se spune. Aparențele de onorabilitate sunt salvate. Și compromisul prosperă, fiecare căutându-și mijloacele pentru viața pe care și-o dorește. Directorul Deșteptării vrea să țină în funcțiune o gazetă de-a cărei tristă inutilitate e convins, dar n-ar vedea-o eliminată de alții, Andronic vrea să-și anime un vis, pe măsură ce pariul lui cu meseria se arată pierdut, Bucșan vrea să se mențină, să-și vadă firma luminoasă strălucind deasupra orașului. Magda
Detalii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5402_a_6727]
-
în Normandia. Întrebat dacă, întâlnindu-l în Franța, va vorbi cu Poroșenko, Putin a declarat: "Nu voi fugi de nimeni. Președintele Hollande a fost într-atât de amabil încât să mă invite, ca reprezentant al Rusiei, la aceste ceremonii tragice, triste și în același timp solemne. Sunt încântat să-i accept invitația și recunoscător președintelui pentru gestul său. Dar sunt și alți oaspeți, nu voi fugi cu nimeni și cu siguranță voi comunica cu toți". Interviul acordat de Vladimir Puțin pentru
Putin - Poroșenko, întâlnire de gradul zero by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/54113_a_55438]
-
Milano, 1958; Tutte le poesie, Milano, 1970 și 1977; Il viaggiatore insonne, Genova, 1977. Din POESIE [La vita... è ricordarsi di un risveglio] [Viața... e a-ți aduce aminte de-o trezire] Viața...e a-ți aduce-aminte de-o trezire Tristă într-un tren în zori: de-a fi văzut Afară lumina șovăielnică: de a fi simțit În trupul deșelat melancolia Feciorelnică și aspră a aerului tare. Dar a-ți aminti eliberarea Neașteptată e mai gingaș: alături de mine Un tânăr marinar
Sandro Penna, poetul aleanului homoerotic () [Corola-journal/Journalistic/5422_a_6747]