3,382 matches
-
cu stomate numai pe fața superioară, cu flori mari, solitare, hermafrodite (bisexuate) și cu fructe nucule, bace sau capsule (ex. nufărul alb, nufărul galben, lotusul, drețele). Familia cuprinde 6 genuri cu 55-60 specii hidrofite. Cele mai multe nimfeacee sunt plante de origine tropicală, ierboase (erbacee), acvatice, prezentând adaptări morfologice și anatomice speciale la viața acvatică. Dau un aspect feeric bălților liniștite prin frunzele mari și florile lor bogate și mari. le este o familie cosmopolită de plante acvatice cu flori mari, răspândită în
Nimfeacee () [Corola-website/Science/303327_a_304656]
-
mari. le este o familie cosmopolită de plante acvatice cu flori mari, răspândită în toată lumea prin habitatele cu apă dulce (lacuri și iazuri, râuri și pâraie, izvoare, mlaștini, șanțuri, canale și apele de maree) din regiunile atât temperate, cât și tropicale. Familia cuprinde 6 genuri: "Barclaya", "Euryale", "Nuphar", "Nymphaea", "Ondinea" și "Victoria". Sunt fixate de substrat prin rizomi și rădăcini adventive. Rizomul este gros, cărnos, de la el pleacă frunzele. Frunzele sunt mai adesea întregi, rar sectate, ele pot fi submerse sau
Nimfeacee () [Corola-website/Science/303327_a_304656]
-
dicotiledonate aparținând ordinului "Gentianales". Familia "" cuprinde 480 de genuri, cu cca 4800 de specii de plante perene entomofile, erbacee și liane, rar arbuști, arbori, unele cu tulpini cărnoase, suculente sau agățătoare și volubile, răspândite mai ales în regiunile subtropicale și tropicale, mai puțin în cele cu climat temperat. Au frunze simple, de obicei opuse, nestipelate, adesea coriacee și sempervirescente. Florile sunt actinomorfe (cu simetrie radiară), hermafrodite (bisexuate), tetra- sau pentamere, gamosepale și gamopetale, grupate în inflorescențe cimoase. Caliciul este gamosepal, adânc
Apocynaceae () [Corola-website/Science/303422_a_304751]
-
Din această subclasă fac parte, în succesiune filogenetică, ordinele: Magnoliales, Piperales, Aristolochiales, Nymphaeales, Ranunculales, Berberidales și Papaverales. Vor fi abordate următoarele: Cuprinde numai specii lemnoase (arbori și arbuști), în xilem având tracheide areolate. Sunt răspîndite spontan în regiunea temperată și tropicală a Asiei de Est și a Americii, iar în zonele temperate ale Terrei se cultivă ca ornamentale sau forestiere. Au frunze mari, simple sau lobate, cu numeroase pungi secretoare de uleiuri eterice, alcaloizi etc. Flori sunt mari, terminale sau axilare
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
dispuse spiralat pe receptaculul alungit, cilindric. Staminele și carpelele sunt mari, foliiforme, caracter de inferioritate față de angiospermele evoluate. Polenizarea este entomofilă, iar fructele sunt apocarpice (polifolicule sau polisamaroide), bace sau capsule. Această familie cuprinde cca 200 specii, răspândite în regiuni tropicale și subtropicale, cultivate la noi ca plante omamentale. Magnolia liliiflora Desr. (magnolia) - are frunze întregi, iar fructul este o polifoliculă, fiecare foliculă avînd cîte 1-2 semințe prevăzute cu aril mare, roșietic-portocaliu. Florile sunt purpurii la exterior și albe la interior
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
alcaloizi (heleborina), cu acțiune în bolile hepato-biliare, fiind vasodilatatori și bronhoconstrictori. Extractele din această plantă au proprietăți antibiotice asupra unor germeni patogeni. Specia este gazda intermediară pentru ciuperca Puccinia gramims Pers. (rugina grîului). Sunt plante erbacee sau lemnoase din regiuni tropicale și temperate, cu frunze simple, alteme și cu flori bisexuate, zigomorfe sau actinimorfe, cu perigon petaloid, cu trei piese. Fructul este o capsulă, cu semințe triunghiulare mici. Sunt plante toxice, ce conțin uleiuri eterice, acizi organici, alcaloizi etc., unele fiind
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
flori unisexuate, mici, numeroase, așezate pe un ax comun, alcătuind inflorescențe amentiforme. Polenizarea este anemofilă, iar fecundația este mult mai tîrzie. Cuprinde trei familii: "Fagaceae", "Betulaceae", "Corylaceae". Încadrează 8 genuri, cu cca. 930 specii, răspîndite în ambele emisfere (cu excepția Americii de Sud tropicale și a Africii tropicale și de Sud). Sunt arbori monoici, cu frunze simple, alteme. Florile sunt unisexuate, anemofile (rar entomofile), cele mascule grupate în dichazii triflore ce alcătuiesc amenți penduli (sau erecți), iar cele femele sunt solitare sau grupate cîte
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
așezate pe un ax comun, alcătuind inflorescențe amentiforme. Polenizarea este anemofilă, iar fecundația este mult mai tîrzie. Cuprinde trei familii: "Fagaceae", "Betulaceae", "Corylaceae". Încadrează 8 genuri, cu cca. 930 specii, răspîndite în ambele emisfere (cu excepția Americii de Sud tropicale și a Africii tropicale și de Sud). Sunt arbori monoici, cu frunze simple, alteme. Florile sunt unisexuate, anemofile (rar entomofile), cele mascule grupate în dichazii triflore ce alcătuiesc amenți penduli (sau erecți), iar cele femele sunt solitare sau grupate cîte 2-8, înconjurate de hipsofile
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
regiunile sudice ale Europei. Este o specie submediteraneană, care crește spontan în România doar în cîteva regiuni subcarpatice (Tismana, Baia Mare, Mehedinți). Dintre genurile exotice pot fi amintite: "Nothophagus" (în emisfera sudică), "Lithocarpus" (în Asia de S-E), "Castanopsis" (în Asia tropicală și subtropicală) etc. Cuprinde cca 95 specii, răspîndite mai ales în regiunea temperată nordică. Sunt arbori sau arbuști cu micorize ectotrofe. Au frunze simple, alteme, iar florile sunt grupate în dichazii triflore ce alcătuiesc o cimă protejată de o bractee
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
și specii cu staminele și carpelele numeroase și libere, cu flori actinomorfe, care se încadrează într-o familie mai puțin evoluată (Mimosaceae). Cuprinde cca 1000 specii erbacee sau lemnoase (arbori, arbuști sau subarbuști), foarte răspândite în regiunile temperate, subtropicale sau tropicale, atât în stare spontană, cat și cultivate. Rădăcinile prezintă nodozități cu bacterii simbionte, fixatoare de azot (din genul Rhizobium). Frunzele sunt de obicei penat sau palmat-compuse (rar simple), prevăzute cu stipele persistente, care uneori se transformă în spini (Robinia). Florile
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
în medicina populară se recomandă pentru calmarea tusei. Scoarța de salcâm se folosește în hiperaciditate, în ulcer gastric și duodenal și ca purgativ. Plante cu frunze alterne sau opuse, cu flori bisexuate actinomorfe (rar zigomorfe), răspândite mai ales în zona tropicală și subtropicală, puține în regiunile temperate. Fructul este o capsulă, bacă, drupă sau nuculă. Fami1ia Myrtaceae Sunt arbori cu glande secretoare de uleiuri eterice în frunze, care sunt întregi, nestipelate, sempervirescente. Florile pe tipul 4 sau 5, cu numeroase stamine
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
cu proprietați aromatizante și tonice, vermifuge, pentru boli ale vezicei urinare și ale aparatului respirator. În semințe există o fitohemoglutinină. Formează tufișuri numite "macchia". Genul Eucalyptus are cca. 500 specii arborescente, răspândite spontan în Australia, dar cultivat în diverse țări tropicale. Are dimensiuni mari (până la 155 m, la E. amygdalina Labill.), dar frunzele sunt mici, iar fructul este o capsulă loclicidă. În frunze există uleiuri volatile cu proprietăți antiseptice, iar lemnul este foarte rezistent la acțiunea apei și a aerului. Specii
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
Coriandrum sativum (coriandru), Pimpinella anisum (anason), Foeniculum vulgare (fenicul) etc. Sunt plante lemnoase sau erbacee, cu frunze simple sau compuse, cu flori heterochlamidee, dialipetale sau gamopetale. Gineceul este sincarp, cu numeroase ovule dispuse parietal. Sunt răspîndite mai ales în regiunile tropicale și subtropicale, mai rar în zonele temperate. Cuprinde ordinele: Dilleniales, Theales, Violales, Capparales, Salicales, Begoniales, Cucurbitales, Malvales, Ericales, Ebenales, Primulales. Cuprinde plante erbacee sau subarbustive, cu caractere de primitivitate (au traheide scalariforme în xilem). Florile sunt mari, bisexuate și heterochlamidee
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
sudul Moldovei. Sunt arbori, arbuști sau liane sau plante erbacee, care în organele lor vegetative au glande și canale cu uleiuri eterice. Au frunze opuse și flori pentamere. Androceul polimer, adeseori poliadelf, iar gineceul este apocarp sau sincarp. Cuprinde specii tropicale și subtropicale sempervirescente, cu frunze simple, pieloase, iar florile sunt solitare, actinomorfe, bisexuate, cu petale unite la bază. Staminele sunt numeroase, libere sau unite într-un tub. Gineceul alcătuit din 2-10 carpele unite, iar fructul este o capsulă sau drupă
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
sinensis L. (syn. Camellia sinensis (L.) O. Kuntze (ceaiul chinezesc) este un arbust cu frunze ovate, dințate pe margini și flori albe, parfumate. Frunzele conțin alcaloizi (teofilina, cofeina) și taninuri. Cuprinde 90 de genuri cu cea 1300 specii, mai ales tropicale. Frunzele sunt simple, întregi, opuse, nestipelate. În frunze sunt glande și canale cu uleiuri eterice vizibile în transparență. Florile sunt mari, actinomorfe, bisexuate, pe tipul 5, cu caliciul dialisepal sau gamosepal, iar corola este dialipetală. Androceul are stamine numeroase, libere
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
blânde, cu precipitații abundente pe tot parcursul anului. Alabama primește în medie de precipitații anual. Verile din Alabama sunt printre cele mai fierbinți din Statele Unite, cu temperaturi maxime în jur de toată vara în unele zone. Alabama este expusă furtunilor tropicale și chiar uraganelor. Regiunile mai îndepărtate de Golf nu sunt nici ele imune la efectele furtunilor, care aduc acesea cantități semnificative de precipitații pe măsură ce avansează pe continent. Alabama este ce de-al 30-lea stat al Statelor Unite cu o suprafață
Alabama () [Corola-website/Science/302432_a_303761]
-
prin Arkansas trec și tornade, câteva din cele mai distructive din istorie lovind și acest stat. Deși se află destul de departe de coastă pentru a nu fi lovit direct de un uragan, Arkansas poate fi lovit de resturile unui ciclon tropical care lasă cantități mari de precipitații într-un timp scurt și cauzează tornade. Creșterile de debit ale White River au cauzat de-a lungul vremii inundații în orașele de pe cursul său din estul statului Arkansas. Fluviul Mississippi formează mare parte
Arkansas () [Corola-website/Science/302461_a_303790]
-
Zanzibar și 2 în Pemba. Localizare: Africa de Est, între Kenya și Mozambic, mărginită de Oceanul Indian. Coordonate geografice: Suprafață: "notă:" inclusiv insulele Mafia, Pemba și Zanzibar Graniță pe uscat: Lungime țărm: 1.424 km Drepturi în larg: Climă: variază de la tropicală (de-a lungul coastelor) la temperată (zonele mai înalte) Forme de relief: câmpii - de-a lungul coastelor; podiș - în centru; zone înalte - în nord și în sud Puncte de minim-maxim: Resurse naturale: hidroenergie, staniu, fosfați, mine de oțel, cărbune, diamante
Geografia Tanzaniei () [Corola-website/Science/302917_a_304246]
-
Aerului, Poluarea Aerului - Oxizi de Nitrogen, Poluarea Aerului - Sulf 85, Poluarea Aerului - Sulf 94, Poluarea Aerului - Compuși organici volatili, Biodiversitate, Schimbarea climatică, Deșertificare, Specii în pericol, Deșeuri periculoase, Dumping marin, Interdicția testelor nucleare, Protecția stratului de ozon, Poluarea navelor, Lemn tropical 83, Lemn tropical 94, Mlaștini Poluarea aerului - Poluanți organici persistenți, Schimbarea climatică - Protocolul Kyoto, Modificarea mediului, Legea mării Geografie -- notă: fără acces la mare În ciuda dimensiunii sale reduse, Luxemburg are o asezare variată, cu două caracteristici principale. Partea nordică a
Geografia Luxemburgului () [Corola-website/Science/302921_a_304250]
-
Oxizi de Nitrogen, Poluarea Aerului - Sulf 85, Poluarea Aerului - Sulf 94, Poluarea Aerului - Compuși organici volatili, Biodiversitate, Schimbarea climatică, Deșertificare, Specii în pericol, Deșeuri periculoase, Dumping marin, Interdicția testelor nucleare, Protecția stratului de ozon, Poluarea navelor, Lemn tropical 83, Lemn tropical 94, Mlaștini Poluarea aerului - Poluanți organici persistenți, Schimbarea climatică - Protocolul Kyoto, Modificarea mediului, Legea mării Geografie -- notă: fără acces la mare În ciuda dimensiunii sale reduse, Luxemburg are o asezare variată, cu două caracteristici principale. Partea nordică a țării este formată
Geografia Luxemburgului () [Corola-website/Science/302921_a_304250]
-
cel mai înalt fiind Vârful Margherita (5.109 m). Ruwenzori se află într-o zonă extrem de umedă și sunt adesea învăluiți de nori, care coboară până la 2700 m. Se disting prin floră și faună. Se întâlnesc aici vegetația specifică pădurilor tropicale dar și pășuni alpine; fauna include animale precum elefantul, hiraxul, câteva specii de primate și multe păsări endemice. Cea mai mare parte a masivului este acum Sit al Patrimoniului Mondial Natural: Parcul Național Ruwenzori în Uganda și Parcul Național Virunga
Ruwenzori () [Corola-website/Science/299517_a_300846]
-
Berissianului, totuși, temperaturile au crescut din nou, iar aceste condiții au fost aproape constante până la sfârșitul perioadei. Această tendință se datorează activității vulcanice intense care a produs cantități mari de dioxid de carbon. Marea Tethys s-a conectat cu oceanele tropicale la vest și la est, atenuând climatul global. Fosile de plante adaptate la căldură au fost găsite în zonele de la latitudini înalte, precum Alaska și Groenlanda și fosile de dinozauri s-au găseit în latitudini sudice aflate la numai 15
Cretacic () [Corola-website/Science/304552_a_305881]
-
Pol. O temperatură foarte blândă de la ecuator la poli a însemnat vânturi globale slabe și oceane mai stagnante decât în prezent. Acest lucru este demonstrat de depunerea pe scară largă de șist negru. Sedimentele arată că temperaturile la suprafața mării tropicale ar fi putut fi între 42 °C și 17 °C, mai cald decât în prezent și că media se situa în jurul valorii de 37 °C. Între timp, temperaturile oceanelor adânci se situau între ca 15-20 °C, mai mari decât cele
Cretacic () [Corola-website/Science/304552_a_305881]
-
avut loc în același timp cu formarea Alpilor. Formațiunile neobișnuite de piatră, care pot fi admirate în prezent în Ahaggar, provin din această perioadă, încheiată acum câteva milioane de ani. Formațiunile alcătuiesc în prezent un veritabil muzeu vulcanic. Clima este tropicală foarte aridă, cu mari variații de temperatură, cantități mici de precipitații (până la 50 mm pe an). Iarna sunt posibile înghețurile în timpul nopții și căderile de zăpadă. Temperaturile medii anuale: +4°C în ianuarie și +35°C în iulie. Urmele de
Ahaggar () [Corola-website/Science/304590_a_305919]
-
intraarticulară a steroizilor. Localizările cele mai des întâlnite sunt genunchii, articulația șoldului și articulația sacro-iliacă. Pe lânga tratamentul cu antibiotice, aceasta forma mai necesită și drenajul articular. Infecția mușchilor cu "S. aureus" - "polimiozita", este rară, apărând mai frecvent în zonele tropicale și, de obicei, la pacienți cu boli de fond (diabet zaharat, alcoolism, boli hematologice, afectiuni maligne etc.) Diagnosticul infecțiilor cu "S. aureus" este relativ simplu, constând în punerea în evidență a bacteriei în diferite materiale purulente recoltate de la locul infecției
Stafilococ auriu () [Corola-website/Science/304605_a_305934]