2,738 matches
-
oportunist binecunoscut! Ce minunat e să-i știi pe Camil Petrescu, pe Călinescu, pe Jar, pe Preda, pe Vianu că șed la mașina de scris și-ți pregătesc cărți pentru la anul! Numai lor li se pare uneori cam grea truda, dar totuși le place, e mare lucru să dăruiești frumusețe, vis și adevăr (...). Ce părere aveți, tovarăși redactori ai ziarelor România liberă, Scânteia Tineretului, Contemporanul și dv. cei din provincie? Atâta viață cu binele, cu răul ei, cu eforturile, succesele
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în sfârșit pădurea?(...) Sunt grădinari și n-au căldură. Suni mâini și nu le simți frățește Flori de hârtie ochii fură Iar floarea ce-ar da rod, tânjește... Idee și talent și muncă Pe-oricine trebuie să doară... Dar unii truda ta adâncă Cu obtuzunghiul o măsoară! Nu. Sensibilitate iască Și-napoiat ca Tata Noe, Un critic prost, să zăpăcească Pe-artiști și munca lor - nu-i voie!(...) Atitudinea poetică a lui Cicerone Theodorescu este salutată de un tânăr poet, Ion
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și schemele lor prefabricate, cu lipsa lor de consecvență, creația plină de îndrăzneală și noutate a tânărului poet: Nu. Sensibilitate iască, Și-napoiat ca Tata Noe, Un critic prost, să zăpăcească Pe-artiști și munca lor - nu-i voie! Aceștia: .. truda ta adâncă, Cu obtuzunghiul o măsoară! Iată-l pe unul în plin exercițiu proletcultist: ... Vrea unul fontă - cu ocaua. Oțel îți cere în ciubere. Vrea altul arta mucavaua Unei gândiri rutiniere. Iată o problemă de teoria literaturii, în rezolvarea căreia
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
bogată, în ultimii ani. Experiența artistică cuprinsă în uriașa operă a lui Mihail Sadoveanu, cristalizată în drumul parcurs de la Șoimii la capodopera care este Nicoară Potcoavă, e de un interes extraordinar. Poetul A. Toma și-a continuat îndelunga și rodnica trudă literară. Drumul lui Camil Petrescu, de la dramaturgia sa puternică, originală, dar adesea individualistă și psihologistă, până la drama Bălcescu, sau de la romane ca Patul lui Procust la romanul Un om între oameni, merită o analiză atentă și adâncă și o reliefare
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
numărului de debut al ziarului, a fost publicată o poezie: "Fără nume", în care s-a explicat, prin metafore și personificări, alegerea numelui Albina. Iată câteva versuri sugestive: "Albina mă cheamă, vă dau vouă mierea/ Ce-o fac eu cu truda, nădejdea, plăcerea/ Seninului zbor de pe floare pe floare/ Veniți toți cu mine veniți toți la soare!/ Acolo afla-vom lumină și aur/ Gândind la Regină, la casă și fagur" (Ibidem). 950 ASV, Fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
nu sunt ceva rigid. Aș zice că sunt intelectuală din clasa de mijloc, privilegiată într-un fel artistic și boem. Dar bunicii mei au fost emigranți săraci, prima generație care a ajuns la o situație materială decentă după ani de trudă și economie crâncenă. Casele pe care au izbutit ei să le cumpere și-au sporit ulterior valoarea. Bunicul meu avea șapte frați și surori; toate economiile lor s-au pus laolaltă ca să meargă la studii fratele cel mai mic; mai
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
consideră senzația și automișcarea, atribute ale materiei, iar conștiința, manifestarea acesteia în stadiul superior organizat. Gloria lui Diderot este legată de Enciclopedie, capodopera Luminilor, în 35 volume, realizate de 150 colaboratori, între care mulți medici, și apărută sub redacția și truda sa și a prietenului său D’Alembert — autorul Tratatului despre dinamică (1743), a unei clasificări a științelor și al Discursului preliminar la Enciclopedia subintitulată explicativ: Dictionaire raisonné des sciences des arts et des métiers (1751 - 1772). Diderot este colosal prin
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
-o. Rămasă pe drumuri, a căutat de lucru, s-a istovit cosând cămăși de soldați pe bani puțini. O vedea cu ochii minții pe fetița ei cum crește și se bucura că puținii bani pe care-i câștiga cu multă trudă îi putea trimite. Dar, după un timp, n-a mai putut face față cheltuielilor, soții Thénardier o șantajau, cerându-i tot mai mulți bani iar ea ajunsese să nu-și mai poată plăti datoriile. Disperată, și-a vândut frumosu-i păr
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
l-a găsit, și-au jurat iubire, sentiment pe care-l trăia cu intensitate, sentiment în care se convertise legătura lor profesională. Emma Bovary Gustave Flaubert, Doamna Bovary Creația artistică a scriitorului francez Gustave Flaubert (1821-1880) este un model de trudă obsedantă pentru perfecțiunea stilului literar și, în mod îndreptățit, lucrările lui sunt considerate capodopere: Doamna Bovary (1857), Salammbo (1862), Educația sentimentală (1869), Ispita Sfântului Anton (1874) ș.a. Romanul Doamna Bovary, o frescă a moravurilor lumii franceze din a doua jumătate
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cu lumea mirifică a începuturilor originare, pe care poetul o poartă în arhetipul său: „Pământ, din oseminte format și frământat/ Din sângele străbun și din sudoare,/ Ești trupul meu cel viu și-adevărat,/ Fără-nceput, nici margine sub soare.// Prin truda ta trecând - când basm, când foc -/ Timpul te-a-mpodobit cu Putne și Posade,/ Cu alte biruinți din loc în loc,/ Și nu știu ce ascuns, și care arde...” (Închinare). Transcrierea fervorii se face cu scrupuloasă cenzură artistică, născând poeme de un lirism esențializat, ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
a fost după isprava lui, cu care a scos de sub primejdia distrugerii semănătura anului trecut, de sub apele mari, de viitură, ale pârâului acesta năbădăios tare, cu o luncă atât de prielnică. Este un câmp pe care îl curățaseră cu multă trudă, de buruienile viguroase și îndărătnice ale luncii umede, femeile așezării sub conducerea celei mai istețe dintre ele, cea mai pricepută la semănături, numită " Mama Grîului", care era și Mama Aparului. Dar, după ce îl curățaseră de buruieni, îl săpaseră cu săpăligile
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
cf. subcapitolul 4.5). Ighighixe "Ighighi" se ocupă de munca grea, cu care au fost Însărcinați, sub supravegherea lui Ninurtaxe "Ninurta", pentru o perioadă Îndelungată, dar neprecizabilă din cauza textului corupt (tab. I, 19-38). După un timp, ighighi nu mai suportă truda și, exasperați, se revoltă deschis Împotriva lui Anumxe "Anum", Enlilxe "Enlil", Ninurta și a tuturor anunnakilor, dând foc uneltelor și roadelor muncii lor. Revolta se Încheie avantajos, pentru că ceilalți zei, În special zeul Înțelepciunii Enchi/ Ea, recunosc faptul că motivele
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
condiționare de rasă, limbă, cultură. Totuși el se recunoaște „cetățean al lumii” și totodată subiect al unui plan providențial de la care nici nu poate, nici nu trebuie să se sustragă, Îndeplinindu-și propria parte cu conștiință deplină, chiar dacă și cu trudă și suferință, pentru funcționarea armonioasă a Întregului. Așadar, individualismul și cosmopolitismul se contopesc În unitate asemenea fațetelor unei singure medalii și, În timp ce primul exprimă tipul ideal al Înțeleptului, liber În mod suveran În dimensiunea sa lăuntrică, În măsura În care acceptă liber să
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
scopul. Ultimului pe listă, dar nu celui din urmă, îi mulțumesc Centrului de Studii Românești din Iași, care a făcut posibilă publicarea biografiei lui Iorga scrisă de mine, și mai ales dlui Dr. Kurt W. Treptow pentru că a depus atîta trudă asupra manuscrisului meu. CUVÎNT ÎNAINTE Cu cele peste două mii de volume și douăzeci de mii de articole, N. Iorga concurează cu bune șanse pentru titlul de cel mai prolific savant din toate timpurile. În semn de înaltă prețuire a meritelor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
trei sute de ani mai devreme. Între timp, Iorga a continuat să citească literatură engleză: Bulwer-Lytton, Dickens și Thackeray. A citit (în portugheză) O Parnaso Lusitano, i-a citit pe Luis Camões și pe Gil Vicente și și-a croit cu trudă drumul spre opera originală danezonorvegiană a lui Bjornsterne Bjoernson. Se descurca bine în orice limbă, cu excepția celor slave și turanice. Era păcat, pentru că documentele românești de pînă în secolul al XVII-lea erau scrise în slavona bisericească un handicap pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ca Șeicaru) o considerau "un sertar cu fișe puse în dezordine care a fost răsturnat"50. Nici un istoric din sud-estul Europei nu poate să nu fie recunoscător pentru ceea ce a realizat Iorga. El i-a scutit pe mulți istorici de trudă, de confruntările cu birocrații și de ore lungi petrecute în arhive pline de praf și neîncălzite. Adnotările lui pot fi "deconcertante" sau "haotice", dar este mai ușor să le citești decît să-ți asumi sarcina de a descoperi documentele 51
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
aceasta era evidentă în comportamentul lui Brătianu, chiar și în vocea lui, care cerea autoritar respect și era obișnuită (de generații) să i se răspundă prin supunere. Brătianu nu prea avea conștiință socială, considerînd că are prin naștere dreptul asupra trudei, sudorii și chiar a vieții țăranilor. Și, aidoma despoților orientali, punea pe același plan interesele lui personale și pe cele ale României. Pentru un om ca el, lucrul acesta nu era contradictoriu, ci complementar. I-a făcut României numai bine
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Germaniei", scria el în 1915, "încearcă să achiziționeze cît mai mulți sclavi posibil pentru prosperitatea rasei dominante". Vorbind despre socialismul german, Iorga considera că muncitorul german era îmburghezit; ca "boier" ce era, standardul lui ridicat de viață avea nevoie de truda sclavilor. Așa încît muncitorul german era împotriva "raselor inferioare", de care avea nevoie doar în calitate de sclave ale culturii lui28. Lui Iorga, monarhist convins, personal devotat Regelui Ferdinand și Reginei Maria, îi venea greu să accepte că dinastia regală română era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
se accentua. Sinteza analizei făcute de Iorga vieții și realităților moderne a fost "Agonia economiilor industriale". El nu înțelegea că, în ciuda unei recolte bogate și a unei producții industriale extraordinare, oamenii erau în continuare flămînzi și goi, trăgînd concluzia că truda umană submina fericirea oamenilor ca urmare a Revoluției Franceze, a filosofiei secolului al XVIII-lea, precum și a logicii carteziene. Individul era lăsat liber, pradă poftelor sălbatice și incapacității lui de a se adapta și de a prevedea viitorul. "Nebunia individului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
unde lumina îl orbește, iar aerul este poluat de reziduurile fumului și înnegrit de particulele de cărbune. Aici, în locuința lui dintr-un colț al unui bloc, expus unui mediu în continuă schimbare și dezordonat, trudește acest biet om modern. Truda lui îl stoarce (de toată vlaga) și îl forțează să-și caute refugiu în plăceri care îi distrug nervii bolnavi. Martirul acesta al unei civilizații absurde e singur. Familia este (doar) o amintire. Atunci cînd nu este copleșit de necazuri
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui august 1985, într-o după-amiază însorită, mă aflam în mașina mea în drum spre Garmisch-Partenkirchen, însoțit de cea de a treia doamnă Boeru, ca să mă întîlnesc cu Traian Boeru. Eram copleșit de un sentiment straniu: după atîția ani de trudă la biografia lui Iorga, aveam cum să-l întîlnesc pe asasinul lui. Conducînd pe autostradă, mașina în care ne aflam se pierdea într-o mare de vilegiaturiști, toți îndreptîndu-se spre sud. Erau alte vremuri, într-o Germanie nouă reprezentînd o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
p. 79 17 Șeicaru, op. cit., pp. 92-93. Șeicaru a fost studentul lui Iorga, menținînd relații strînse cu el în timpul Războiului cel Mare și după aceea. "Îmi amintesc", scrie Șeicaru, "nesfîrșita tristețe din ochii lui Nicolae Iorga. Poate că îneca în truda sa neobosită întrebări privind existența și teama de moarte, refuzînd orice răgaz. Aceasta era motivația faptului că, aidoma oricărui romantic, Iorga prefera artele plasitice muzicii. Muzica era abstractă prin definiție, sensibilizînd infinitul, și acesta este motivul, aceasta este explicația dezinteresului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ultimele decenii o realizare și o sursă a unității europene demnă de slavă. O realizare ce se va pierde Însă cu siguranță dacă nu este reînnoită permanent. Barbaria trecutului recent al Europei, „dublul” Întunecat Împotriva căruia s-a construit cu trudă Europa postbelică, se află deja În afara câmpului memoriei pentru europenii mai tineri. Într-o generație, peste muzee și mausolee se va așterne praful: vor fi vizitate, precum locul bătăliilor de pe frontul de vest În ziua de azi, doar de rude
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și va trăi pururi, iar peste călăi se va așterne noaptea uitării și întunericul morții veșnice. Morții mei de aur Morții mei luceferi, Singuri, voi, pe lume, Mi-ați rămas doar teferi Vă simt tot mai aproape În nopțile de trudă Prin hățișul zilei, Cea de lacrimi udă. Sărut țărâna sfântă, Fruntea voastră lină Ca o diademă, Arde de lumină. Obosit de toate, Câte-au fost să fie, Aștept săvârșirea Ceasului ce-nvie. Întristarea piară Plânsul din răscruce Legene frăția Și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
SCOASE TRUPURILE MARTIRILOR LEGIONARI Înfiorătoare groapă!.... Groapa comună în care patrusprezece trupuri de martiri au încheiat pământeasca lor existență. Patrusprezece nume, patrusprezece vieți cu o singură țintă, cu un singur ideal, cu o singură semnificație: SALVAREA ȚĂRII. Mai înfiorătoare, încă, truda și lucrul pentru a reda legiunii și țării trupurile martirilor lor. Toată noaptea au lucrat echipele legionare pentru ridicarea grelei lespezi de beton ce acoperea marele mormânt. Reflectoare puternice au înlesnit munca neobosită a legionarilor. Ici, în stânga gropii, cum cobori
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]