3,448 matches
-
majoritate feminin, alcătuit din persoane sensibile, precum „eroina” poemului lui Bacovia: „Ea crede c-aș fi atacat... Și cînd o sărut se teme,/Dar sclavă plăcerii, ea geme/ Și cere un lung sărutat.// Pe urmă, cînd spasmul a dispărut,/își udă-n parfum o batistă - / O pune pe gură, și tristă/ Ea șterge un ftizic sărut”.13) Bărbații - inclusiv poetul, care „relatează” clinic toate gesturile - nu prea aveau atare reticențe, iar unora preocupările exagerate pentru „igienă” le inspirau aversiune. Umoristul G.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
la ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, lacrima a fost unul din termenii frecvenți în limbajul suferinței. Neconsolat de pierderea Elenei Negri, Alecsandri plînge cu anii: „Trecutau ani de lacrimi, și mulți vor trece încă”. înstrăinat, G. Crețeanu își udă „pîinea în lacrimi”, care sînt multe, „rîuri”. Romanțele din epoca posteminesciană au, de asemenea, o „hidrografie” bogată. Nu doar cantitatea de lacrimi e mare, ci și intensitatea lor. Se plînge, uneori pînă la istovire, cu „lacrimi înfocate” sau cu „lacrimi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ea, pe japonezi (93-96) sau respectiv pe cei care ațâță la crimă (184) ca fiind Alții. În sfârșit, între încercările care nu pot fi categorisite în nici una din direcțiile amintite am să amintesc Mythopoeic Reality (Mitopoetica realității) a lui Mas'ud Zavarzadeh și Toward a Theory of Literary Nonfiction (Spre o teorie a literaturii nonficționale) de Eric Heyne. Zavarzadeh scoate la lumină subiectivismul din expresia lingvistică dar remarcă de asemenea că statutul fenomenologic al lumii nu poate fi negat (226). Și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
să plece, Ana Îl roaga s-o ia cu el; simțea ca nu mai poate da ochii cu soțul, dar Sămădăul a dat-o la o parte, sfătuind-o se se Împace cu Ghiță Afară se Întunecase, ploua și fulgera. Ud până la piele, Lică a ajuns la biserică, a forțat ușa, a legat calul de strana din dreapta altarului și a Încearcat să tragă o perdea ca să se Învelească, Îi era frig. A căutat cuțitul, dar acesta rămăsese În șerpar la Moară
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Când a fost cu apa mare, Ea s-a dus în multe locuri Si-a-ncălțat pantofi cu tocuri, Să n-o ude la picioare. Si-a pus după gât poșeta Cea din Occident luată Și-a-ndemnat pe țața Veta Să nu fie supărată. „Ai să ai o casă nouă, Ridicată-n astă vară.” Și când ninge și când plouă, Țața Veta-i tot afară
La Elena Udrea by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84167_a_85492]
-
într-o încăpere. Afară plouă. Pe unul din scaune, un bărbat cântă la violoncel. O femeie, să-i spunem „Doamna cu voal“, îl ascultă transpusă. La scurt timp, apare și „Bătrânul cu baston“: e împachetat în nailoane ca să nu îl ude ploaia. Își dă jos punga de pe pălărie, își scutură imensa folie ce-i acoperea costumul și se așază și el să aștepte. Un al treilea personaj, „Bărbatul cu ziarul“, participă și el la această așteptare. Oamenii nu se cunosc între
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
denumit, le-au unit în mulțimi, leau identificat principalele caracteristici și utilități. Ora de formare a abilităților de comunicare încearcă să îi capaciteze pe elevi să efectueze acțiuni cu obiectele din clasă: închide/deschide ușa și/sau fereastra, șterge tabla, udă floarea, aprinde/stinge lumina, pune haina în cuier. Totodată, elevii identifică și denumesc caracteristicile obiectelor din sala de clasă. La cabinetul de TAS, activitatea s-a focalizat pe evaluarea nivelului pronunțării cuvintelor și a articulării fonemelor, pe familiarizarea cu noțiunile
Modalit??i de realizare a integr?rii curriculare ?n activitatea didactic? cu elevii hipoacuzici by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84348_a_85673]
-
la coborâre», sporind considerabil riscul venitului. O astfel de mecanică este și mai absurdă atunci când ne face să răscumpărăm titluri de al căror potențial de creștere nici nu mai suntem convinși! În nici un caz nu ne facem o grădină frumoasă udând buruienile. Dacă vreți să știți mai mult ODEAN T., STRAHILEWITZ M. și BARBER B. (2005Ă, «Once burned, twice shy: how naive learning and counterfactuals affect the repurchase of stocks previously sold», Working Paper. STAW B. (1997Ă, «The escalation of commitment
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
o perdea. Cu Belén Rueda în rolul mamei, regizorul și-a luat o grijă de pe umeri, căci actrița dă impresia unei femei în toată firea, care e puternică pentru că are pentru cine trăi. Cu copii în jur, ploaia nu te udă, ci te răcorește, iar amenajarea unei vile (fost orfelinat unde ea a crescut) nu e corvoadă, ci pregătirea cuibului, cu rămurele, pământ umed și răsuflare caldă. Un duh bun le-a șoptit scenaristului și regizorului să nu se îndepărteze de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
casei ce /ai/ locuit-o și a școlii în care /ai/ funcționat ca învățător” din strada Săulescu, dar vorbă a rămas. Apoi și eu, nevolnicul, nu știu cum să zic - pentru că scriind acestea am făcut ca acela: car apă cu ciurul, să ud grădina doldora de florile sădite de matale în limba românească. Uite numai cum mă împresoară gândurile și nici nu am apucat să te întreb, așa, omenește, dacă nu te-ai bucura să te plimbi oleacă prin lume și să poți
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
astăzi Bis: Părinții le-au fost de folos Și copiii recunosc. Mama La cuibul părintesc Adie liniștea bătrână Părinții care ne-au iubit Acum zac sub țărână. Mormântul îl vom contura Cu flori de amintire Cu lacrimi noi îl vom uda În semn de prețuire. Și an de an s-or scurge-n șir Amintindu-le fața Vom fi și noi ca ei bătrâni Că-i trecătoare viața. Ca o podoabă le-a rămas Cununa de flori vie Durere’n suflet
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
rupe. Tatăl desfăcu târnul și le ceru să rupă nuielele una câte una." (Lev Tolstoi, Tatăl și feciorii) (d) "De îndată ce doamna Corry se uită în altă parte, Jane profită de ocazie și-i oferi domnișoarei Annie batista ei. Lacrima o udă leoarcă, încât domnișoara Annie trebui să o stoarcă înainte de a i-o da înapoi, cu o privire recunoscătoare. Poate că și tu, Fannie, te-ai gândit la fel?" (P. L. Travers, Marry Poppins) (e) "Vrei programă, lămurit? / Stăi puțin să
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
e ,,opera directă” a lui Ceaușescu. Sediul Consiliului Județean era în cel al Poliției județene, începuse să se construiască mare magazin alimentar, urma să se construiască Palatul administrativ. După ce i-a luat la rost pe șeful poliției (tare ,,demn” dar ud în pantaloni) și pe primul secretar, a avut aproximativ următoarea remarcă: ,,Centrul civic e loc serios, nu cu bețivi la cumpărături, tovarășe arhitect, să formulați propuneri”... N-a spus ce, s-a ales Muzeu, s-a reîncărcat cu actualele coloane
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
albinele au ales câte o floare al cărei nume lau ghicit . Albina care nu a ghicit și nu a luat cu ea o floare, primește o ,,pedeapsă’’ (să cânte, să sară, să spună o poezie, o ghicitoare dar și să ude florile, să le curețe de frunzele uscate, să șteargă tabla etc. ).Apoi, jocul se reia cu alți copii în rolurile de flori și de albine.>> Astfel, cântecul ,,Albina și florile’’ este utilizat atât în scopul învățării unor elemente de cântare
Coronița prieteniei by Inv. Constantinescu Adriana, Şcoala Sireţel, Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93019]
-
Zbor în doi Înghesuiți unul în altul privim cum pașii ce-avem a-i călca încep să se ude și-odată cu ei ne cuprindem de noi înșine și dăm naștere aripilor ieșite din noi. Brațul meu stâng rodește pene de unicorn-aripat ca-n poveste, iar brațul tău drept naște pene de duh. Închidem ochii și privim către cerul ce
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92918]
-
mușchi groși ai gâtului. Mușchii lui abdominali conici coborând de sub piept se îngustează la baza stomacului și îl frec pe ei cu una din mâini, cealaltă pe locul unde spatele se curbează formând fesele și înghit greu, buzele îmi sunt ude de salivă și de zeama lui Bobby și îmi frec limba de capul pulii, sugând-o în sus și în jos, mergând până la capăt la baza ei într-o mișcare lentă, fermă, nasul mi se îngroapă în părul lui pubian
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
umbla chiar de mai multe ori peste Prut și Nistru; încolo, în torba ucraineanului, încoace, în desagă, în spinarea nădușită a călugărului moldovean, pe cărări obositoare, căutînd vadul mai lesnicios... Da; nu-i mare lucru ca "Sus, părinte, că se udă cărțile!" să nu fie doar o vorbă proastă de Păcală. Se fură cărți, se fură din cărți, se fură cu cărți, se fură la cărți. Apoi se jură pe cărți. În 1501, Aldo Manuzio iscă un nou risorgimento în tehnica
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
fiica bătrânei. Ea îl iubește pe Radu, care o ignoră, așa că moare de dragoste. Mama ei o plânge atât de mult, încât fusele ei lucesc de lacrimi, fusele încă se cred crengi de salcie la ceasul când roua dimineții le udă. Mama întreabă pe un ton care-ți sfâșie inima de ce fiica ei s-a dus spre Moarte: "Îi dă Moartea o cameră atât de frumoasă ca asta? O îmbrățișează Moartea cu brațe atât de calde ca ale mele? Știe Moartea
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
auzea, Manea se pierdea, Ochii-i se-nvelea, Lumea se-ntorcea, Norii se-nvârtea, Și de pe grindiș, De pe coperiș, Mort bietul cădea! Iar unde cădea, Ce se mai făcea? O fântâna lină, Cu apa puțină, Cu apă sărată Cu lacrimi udată!" Povestea aceasta trebuie spusă acolo, în decorul romantic și impozant al catedralei din Curtea de Argeș care s-a ridicat peste sărmana victimă. Refugiul tăcut din munte constituie un cadru grandios pentru veche arhitectură în care o friză grecească foliolată deasupra ferestrelor
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
lui își face, cine dă lui își dă; Cinstea nu se cumpără, nici nu se vinde; Când sunt zile și noroc, scapi din apă și din foc; Ghicitorile exprimă istețimea sătenilor. De exemplu: Ce trece pe apă și nu se udă ? (Umbra); Patru picioare are, dar nu pleacă la plimbare (Scaunul); Am un bordei plin cu viței; Dacă nu sparg bordeiul, nu ies vițeii (Bostanul cu semințele); Moșneguțul mititel/ Face gardul frumușel (Acul); Cine merge dar tot stă pe loc? (Ceasul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
roșii făcut din mujdei - usturoi, suc de roșii, sare, piper și un pahar de vin. Usturoiul se pisează și se amestecă cu sucul de roșii, sarea, piperul și vinul. Se pune găina la copt, și din când în când, o udăm cu acest sos. GÂSCĂ UMPLUTĂ CU CASTANE O gâscă, 10-15 castane, 100 g unt, o ceapă, o cutie de compot de ananas Se curăță pasărea și se spală, apoi se curăță castanele, se toacă ceapa și se pune cu castanele
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
spre Insula Lantau, unde se află aeroportul internațional Chek Lap Kok și de unde pleacă și sosesc avioane într-un ritm susținut, cam din două în două sau trei minute. Pe plajă nisipul fin, auriu și valurile line, ritmice, care-ți udă picioarele îți dau o senzație de liniște și echilibru sufletesc. Apa caldă și curată te duce cu gândul la Paradis. Auzi râsul copiilor care se joacă în nisip, motoarele unor nave din larg, vezi tinerii care aleargă și-și fac
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
Cu litere mari, adaug la finalul propoziției cuvântul PROASTĂ. Fac un pas în spate, îmi admir opera. Aud un zgomot în stânga mea. Mă întorc și văd o fetiță blondă, cu ochelari, care mă privește sfios. Mă scuzați, am ieșit să ud buretele. Dau ușor din cap, apoi plec spre cancelarie. Aglomerație Trăiam cu tine într-o căsuță de lemn, pe o plajă pustie, la malul oceanului. În fiecare zi eu plecam în larg, cu barca, iar seara mă întorceam cu un
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
și mă vede și mă fixează drept în ochi. Și mi zâmbește și-mi face și cu mâna. Puah. Am fost atât de derutată, că n-am mai știut ce fac. I am zâmbit și m-am prefăcut că-mi ud florile. De fapt, adevărul e că am turnat tot ce era în găleată peste bietele mele flori. Acuma din cauza lepădăturii ăsteia o să-mi moară toate florile. Criminalul ăsta mi-a omorât florile și nimeni n-o să-l aresteze sau să
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
mint, și totuși mi-e greu să-i spun adevărul. Mara ține în continuare libelula în palmă. Nu e o libelulă mare. Poate e pui, n-am idee. Nici nu mă pricep la astfel de lucruri. Uite. Doalme. Și-a udat alipile. O s-o pun aici. O să se usuce și o să fie bine. Mara își apropie mâna dreaptă de marginea piscinei, apoi, cu mâna stângă, împinge cu delicatețe carcasa libelulei pe piatra poroasă. Mă uit la libelula care zace într-o
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]