5,157 matches
-
întâi pe mal, îi trăgea spre izba cea mai apropiată, îi dezbrăca, îi fricționa. Propriul ei trup era ca de gheață, iar un ceas mai târziu, ca de foc... Abia la o lună după înmormântare, Nikolai dădu întâmplător peste plicul uitat. Un scris frumos, care-i era necunoscut și n-avea nimic în comun cu literele de tipar pe care o învățase pe Anna să le scrie. Cu toate astea, era într-adevăr o scrisoare de la soția sa. Își mărturisea adevăratul
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
împușcături pe culoarul de la parter. Câțiva soldați germani se ascundeau încă în clădire și nu puteau fi dibuiți ușor în zecile de clase în care privirea era mereu distrasă de literele desenate cu creta pe tablă, de paginile unui manual uitat. Pavel nu se miră că amintirea claselor pustii era mai tenace decât aceea a luptei înseși, pentru care căpătase totuși o medalie și a cărei dată era marcată de salve victorioase la Moscova. Cunoștea prea bine imprevizibilele toane ale războiului
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
se alungește. Cerul e răsturnat de o explozie. Pământul zgâlțâie trupul și-l azvârle în azur. În privire: întâlnirea dintre un bulgăre de pământ și un nor. Cerul se află sub trupul care se îneacă în azur. Brațul acela smuls, uitat parcă de cineva sub un rulou de sârmă ghimpată. Ochii neamțului, gura lui deschisă și suplețea aproape mângâioasă, cu care baioneta se afundă în pântece. O altă explozie. Trupul care atârnă ca tras în țeapă îi apără pe ceilalți de
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
vor împrumuta palatele pentru negocieri. Englezii vor juca lecția demnității, mama codoașă are întotdeauna o fată care știe să dea dovadă că are clasă. Iar germanii vor face pe târfa plină de zel, precum cea care încearcă să-și facă uitate greșelile trecutului. Restul Europei e cantitate neglijabilă... — Și Rusia? L-am întrebat fără nici un gând ascuns și mai ales fără să vreau să-i tai vorba. Dar Șah probabil că așa a luat-o. A tăcut, reluând apoi cu un
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
lumi străine. Lumea asta, într-o dimineață de vacanță în plus, se trezea de jur împrejur în cotidiana bonomie a obiceiurilor ei și făcea ca prezența mea aici să fie tot mai nepotrivită. Eram omul care venea dintr-o epocă uitată, pentru a cere socoteală unui vilegiaturist care, fără venirea mea, s-ar fi distrat cu cei doi copii ai săi, făcând castele de nisip sau pescuind scoici... Se auzeau voci mai frecvente și mai deslușite, pe care vântul le aducea
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
o funcție socială (drumurile care se întretaie = persoane care se întâlnesc). Există numeroase cruci ale căror semnificații trebuie căutate în funcție de culturile aferente. Printre crucile mai deosebite, crucea încârligată are sensul cel mai puternic. Deși inspirată dintr-un simbol pozitiv, dar uitat și ignorat (svastika), crucea încârligată nu păstrează, în inconștientul Occidentalilor, decât o semnificație negativă, de distrugere, de război, de opresiune și de genocid. Dans, a dansa Mai mult decât o artă, dansul are, în plan simbolic, o funcție spirituală de
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
informatică, de acasă, din grădină, din trenă La orice oră din zi sau din noapte. Nu e nevoie să vii la școală cu ceva în ghiozdan: poți prezenta „temele” accesând pe calculatorul aflat în fața profesorului „produsul” depozitat aiurea. Scuza cu uitatul caietului de teme acasă, invocată atât timp, nu mai ține în era digitală! Portofoliul pe suport numeric oferă posibilitatea unei comunicări asincrone cu persoanele vizate (profesori, alți colegi, părinți). El conferă o nouă vizibilitate educatului și celor din jurul său. Mai
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
sale. Social Într-o asemenea măsură, Încât expresia catolicism social ar fi trebuit să pară dintotdeauna pleonastică” (p. X). Cartea se prezintă sub forma unei țesături de citate ale Părinților, considerați a fi martori privilegiați ai acelei dogme/Învățături astăzi uitate. Mai mult, Într-o anexă, De Lubac constituie un dosar de câteva zeci de texte patristice, majoritatea traduse chiar de el, care-i Întăresc argumentele și demonstrația din corpul volumului. „Dacă citatele se acumulează”, scrie autorul, „aceasta se datorează faptului
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Alecsandri, Chirițele, postfața edit., București, 1978; Romulus Cioflec, Vârtejul, pref. edit, Cluj-Napoca, 1979, Pe urmele destinului, pref. edit., Cluj-Napoca, 1985, Boierul, introd. Perpessicius, Cluj-Napoca, 1988; Mihail Sadoveanu, Nopțile de Sânziene, pref. edit., București, 1980; Jean Bart, Jurnal de bord. Datorii uitate. Prințesa Bibița. În Deltă. Schițe marine din lumea porturilor, postfața edit., București, 1981; Octavian Goga, Teatru, postfața edit., București, 1984; Pavel Dan, Schițe și nuvele, pref. edit., București, 1985; A. E. Baconsky, Fluxul memoriei, pref. edit., București, 1987. Repere bibliografice
BRAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285854_a_287183]
-
177-180; Călinescu, Ist.lit. (1941), 881; N. Steinhardt, O mărturie de fidelitate, O, 1981, 44; Mirodan, Dicționar, I, 211-216; Constantin Crișan, Lucian Boz, RL, 1987, 45; Mircea Popa, Un scriitor român în Australia, TR, 1993, 51; Barbu Brezianu, Un bucureștean prea uitat, JL, 1995, 1-4; Cornelia Ștefănescu, Deslușirile d-lui Lucian Boz în literatură, JL, 1995, 1-4; Constantin Crișan, Vitalitatea limbajului critic, JL, 1995, 1-4; Nicolae Florescu, Cu Lucian Boz despre anii literari „30” în observații critice și amintiri, JL, 1995, 1-4
BOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285847_a_287176]
-
Călinescu, Ulysse, 315-319; Adrian Marino, Octav Botez, RFR, 1944, 1; Al. Piru, Octav Botez, RFR, 1944, 3; Ciopraga, Lit. rom., 721-724; Leon, Umbre, II, 104-107; Antonescu, Scriitori, 137-149; Bârsănescu, Medalioane, 112-116; Dicț. scriit. rom., I, 339-341; Mircea Mancaș, Un critic uitat: Octav Botez, RL, 1995, 8; Gavril Istrate, Discreția cărturarului, L, 1996, 18; Florin Faifer, Onestitatea ca panaș, DL, 1997, 26. F.F.
BOTEZ-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285833_a_287162]
-
Miresme de departe (1927) va reuni, într-o apropiere inspirată, primele cicluri de traduceri, notabile, la noi, după Elena Văcărescu și Anna Brâncoveanu de Noailles. În lirica poetului, rețin estompele, surdina. Timbrul discret elegiac îl definea în Prour pentru porți uitate (1934). Din simbolismul începutului de veac, revine parcul, rustică devălmășie, în care crinii se învecinează cu sulfina și răsurile, loc salutat cu o ludică reverență, refugiu și pretext al reveriei. Timpul lucrează și decorul familiar renaște în jocul livresc, în vreme ce
BALCESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285582_a_286911]
-
apare ca dar neorgolios și jertfă de sine, într-un poem cu adieri de franciscanism. Cu „un accent frumos” (G. Călinescu), tradiționalismul lui B. denotă și o fericită petrecere pe la școala modernă. SCRIERI: Darul voievozilor, Craiova, 1925; Prour pentru porți uitate, Craiova, 1934. Traduceri: Elena Văcărescu, Contesa de Noailles, Miresme de departe, Câmpulung Muscel, 1927 (în colaborare cu A. Pop-Marțian). Repere bibliografice: C. D. Fortunescu, „Darul voievozilor”, AO, 1925, 20; C. D. Fortunescu, „Miresme de departe”, AO, 1927, 31; Lovinescu, Scrieri
BALCESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285582_a_286911]
-
Câmpulung Muscel, 1927 (în colaborare cu A. Pop-Marțian). Repere bibliografice: C. D. Fortunescu, „Darul voievozilor”, AO, 1925, 20; C. D. Fortunescu, „Miresme de departe”, AO, 1927, 31; Lovinescu, Scrieri, IV, 427, 434, VI, 96; C. D. Fortunescu, „Prour pentru porți uitate”, AO, 1934, 71-73; [G. Călinescu], Cărți, VR, 1934, 7; M. D. Ioanid, „Prour pentru porți uitate”, R, 1934, 1; Paul I. Papadopol, Doi cântăreți tradiționaliști, U, 1934, 240; Metzulescu, Literile, 14-16; Eugen Constant, „Prour pentru porți uitate”, „Condeiul”, 1938, 1
BALCESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285582_a_286911]
-
1925, 20; C. D. Fortunescu, „Miresme de departe”, AO, 1927, 31; Lovinescu, Scrieri, IV, 427, 434, VI, 96; C. D. Fortunescu, „Prour pentru porți uitate”, AO, 1934, 71-73; [G. Călinescu], Cărți, VR, 1934, 7; M. D. Ioanid, „Prour pentru porți uitate”, R, 1934, 1; Paul I. Papadopol, Doi cântăreți tradiționaliști, U, 1934, 240; Metzulescu, Literile, 14-16; Eugen Constant, „Prour pentru porți uitate”, „Condeiul”, 1938, 1; Călinescu, Ist. lit. (1941), 928; Kalustian, Simple note, II, 354-357; Firan, Profiluri, 419; [Ștefan Bălcești], ADLTR
BALCESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285582_a_286911]
-
Prour pentru porți uitate”, AO, 1934, 71-73; [G. Călinescu], Cărți, VR, 1934, 7; M. D. Ioanid, „Prour pentru porți uitate”, R, 1934, 1; Paul I. Papadopol, Doi cântăreți tradiționaliști, U, 1934, 240; Metzulescu, Literile, 14-16; Eugen Constant, „Prour pentru porți uitate”, „Condeiul”, 1938, 1; Călinescu, Ist. lit. (1941), 928; Kalustian, Simple note, II, 354-357; Firan, Profiluri, 419; [Ștefan Bălcești], ADLTR, B-148; Radu Gyr, Calendarul meu, îngr. I. Popișteanu, Constanța, 1996, 41-42, 60-63, 69-70, 72, 84-87; George Sorescu, Neliniștea esențelor, Târgu Jiu
BALCESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285582_a_286911]
-
Bizantin îi dau prilejul să reevalueze personalități autohtone, al căror apostolat a contribuit la întemeierea literaturii române moderne. Astfel, în colecții de mare tiraj sau susținând conferințe, B. a popularizat cu rigoare științifică figuri de oameni de cultură și savanți uitați (Iordache Golescu, G. Barițiu, Gr. Pleșoianu). Monografia dedicată lui Ioan Maiorescu (1912, scrisă în colaborare cu V. Mihăilescu) este până azi una dintre puținele lucrări de prestigiu consacrate cărturarului transilvănean pașoptist. SCRIERI: Iordache Golescu. Viața și scrierile marelui vornic, Vălenii
BANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285604_a_286933]
-
grec vulgaire relatif à Pierre le Boiteux de Valachie, București, 1912; Ioan Maiorescu (în colaborare cu V. Mihăilescu), București, 1912; Însemnări din campanie (22 iunie-8 august 1913), București, 1913; Deux poèmes byzantins inédits du XIII-ème siècle, București, 1913; Un dascăl uitat: Grigore Pleșoianu, București, 1915; Istoria Imperiului Bizantin, I-II, îngr. și pref. Tudor Teoteoi, București, 2000-2003. Ediții: Corespondența familiei Hurmuzachi cu Gh. Bariț, Vălenii de Munte, 1910. Traduceri: Euripide, Hecuba. Ifigenia în Aulis, introd. trad., Craiova, 1905; Plutarh, Viața lui
BANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285604_a_286933]
-
trecut au semnificație pentru individ. Ele sunt selecționate. În primul rând, după criterii subiective, de ordin afectiv. Cele care au exercitat cea mai mare presiune afectivă revin mai des, făcând ca multe alte evenimente să fie neglijate sau chiar complet uitate. Memoria afectivă a trecutului va fi Însă permanent prezentă. De ce ne Întoarcem către trecut? De ce simțim nevoia actualizării unor evenimente trecute din viața noastră? Actualizarea trecutului se datorează, În primul rând, faptului că fiecare persoană este produsul propriului său trecut
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
valoare. B. își propune să scrie românul unei generații intermediare, ale cărei eforturi, chiar dacă nu explică geniul lui Mallarmé, Verlaine și Rimbaud, permit identificarea semnelor care îl anunță. Meritul sau este acela de a aduce la lumină lucruri pe nedrept uitate, precum și de a stabili legături subtile, greu de pătruns, între lumea anilor 1860 și marea literatura franceză. Prea discursiva totuși, lucrarea lui B. e interesantă fragmentar, mai ales în ceea ce privește capitolele consacrate tinerilor din jurul lui Catulle Mendès, fondator al „Revistei fantaziste
BADESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285537_a_286866]
-
Prospecțiuni în critica poeziei urmărește, de pildă, cum au fost recenzate versurile lui O. Goga, Emil Isac, Adrian Maniu. Observații fine și precizări prețioase cuprind și „omagiile” aduse lui I. M. Sadoveanu, Ion Agârbiceanu, Vladimir Streinu. B. răsfoiește publicații transilvănene uitate, are unele preferințe regionale exprimate într-o serie de „profiluri clujene”. Eseul Statutul epistemologic al liricului, apărut în volumul colectiv Literatura în actualitate (1971), prezintă concepții moderne asupra actului poetic și a finalității sale. Autorul respinge ca perimat conceptul de
BACONSKY-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285527_a_286856]
-
un „vocabulari” - la finele primei ediții de Poezii (1836) - arhaisme și neologisme, nume proprii și o importantă terminologie literară, cu definiția speciilor poetice, vizând aceeași preocupare de a oferi reguli clasice de urmat. Începuturile poetice ale lui A. au fost „uitate” în manuscrise - cel mai compact fiind Alăuta a lui Alvir Dachienu (1819-1820) - de poetul-editor devenit un personaj oficial, chiar aulic, incompatibil cu revărsarea sentimentală a „cântecelor” de tinerețe. Scrise sub influența literaturii anacreontice și a curentului arcadic, idilele pastorale, inspirate
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
Poezia, 13, 192, 251, 274-275; Const. Ciopraga, Alice Călugăru-G. Topîrceanu. Moment epistolar, MS, 1986, 2; Piru, Critici, 155-158; Ornea, Înțelesuri, 158-162; Dicț. scriit. rom., I, 520-522; Ilie Constantin, Restituiri, RL, 1999, 43; Maria Platon, Alice Călugăru. O poetă pe nedrept uitată, Iași, 2001. S.D.
CALUGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
C. vrea să instituie o realitate atroce, pentru care metafora titlului ar fi prea blândă. Dar construcția defectuoasă, tezismul evident, situarea autorului în postura de acuzator mânios fac din Negura o scriere caducă. Romanele Temelia (1951; Premiul de Stat), Satul uitat (1974) și o lungă serie de povestiri propagandistice (Făina chiaburului și bordeiul săracului, 1947; Secerișul, 1951; Pe drumul belșugului, 1951; Dreptul la viață, 1953 ș.a.m.d.), tipărite în broșuri sau în culegeri de proză scurtă, sunt produse facile ale
CAMILAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
1960; Nopți udeștene, București, 1960; Pământul zimbrului, București, 1962; Inimi fierbinți, București, 1963; Poezii, București, 1964; Viforul, București, 1966; Farmecul depărtărilor, București, 1966; Clopote în amurg, București, 1969; Turmele. Cordun. Avizuha. Valea hoților, postfață Silviu Dan Gheorghiu, București, 1971; Satul uitat, București, 1974; Călărețul orb, îngr. și pref. Constantin Călin, Cluj-Napoca, 1975; Cartea de piatră, îngr. și pref. Constantin Călin, București, 1981. Traduceri: N.V. Gogol, Însemnările unui nebun, pref. Eugen Schileru, București, 1945, Povestiri din Petersburg, București, 1952 (în colaborare cu
CAMILAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]