6,447 matches
-
În Întreaga Transilvanie s-au format, după modelul C.N.R.C., consilii și gărzi naționale locale. Acestea au preluat controlul politic și administrativ În Întreaga provincie, reușind să mențină ordinea În Transilvania. La 9 nov. 1918 C.N.R.C. adresa o notă ultimativă guvernului ungur, cerând „ Întreaga putere de guvernare’’. În acest context, s-au desfășurat la Arad În 13-14 nov.1918 tratativele cu reprezentanții guvernului ungur. Aceștia au recunoscut organismele politice românești, dar au oferit românilor doar autonomia Transilvaniei. Unirea cu România Manifestul Către
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Întreaga provincie, reușind să mențină ordinea În Transilvania. La 9 nov. 1918 C.N.R.C. adresa o notă ultimativă guvernului ungur, cerând „ Întreaga putere de guvernare’’. În acest context, s-au desfășurat la Arad În 13-14 nov.1918 tratativele cu reprezentanții guvernului ungur. Aceștia au recunoscut organismele politice românești, dar au oferit românilor doar autonomia Transilvaniei. Unirea cu România Manifestul Către popoarele lumii adresat de C.N.R.C., la 5 nov.1918, lumii civilizate demonstrează opiniei publice mondiale că unirea Transilvaniei cu România este voința
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
XI), erau amintiți vlahii (românii) sud dunăreni care trăiau în apropierea Dunării și pe Saos (Sava); o tratatul „Podoaba istoriilor” a geogafului persan Gardizi (sec. XI), aducea informații despre originea românilor pe care îi așează între slavi (bulgari), ruși și unguri, într-un spațiu cuprins între Dunăre și un „munte mare”, probabil Munții Carpați; 9 o Ioan Kynnamos (sec. XII), confirma în cronica sa originea romană a românilor, spunând că „aceștia sunt veniți de mult din Italia”; o Anonymus (notarul anonim
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Carpați; 9 o Ioan Kynnamos (sec. XII), confirma în cronica sa originea romană a românilor, spunând că „aceștia sunt veniți de mult din Italia”; o Anonymus (notarul anonim al regelui Bela al III-lea), în cronica sa „Gesta Hungarorum”(„Faptele ungurilor”), spunea că la sosirea lor, ungurii au găsit în Panonia slavi, bulgari și „blachi, adică păstorii romanilor”; o Simon de Kéza (sec. X), vorbește despre români în lucrarea „Gesta Hunnorum et Hungarorum”, subliniind că aceștia sunt „păstorii romanilor”; cronicarii maghiari
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
XII), confirma în cronica sa originea romană a românilor, spunând că „aceștia sunt veniți de mult din Italia”; o Anonymus (notarul anonim al regelui Bela al III-lea), în cronica sa „Gesta Hungarorum”(„Faptele ungurilor”), spunea că la sosirea lor, ungurii au găsit în Panonia slavi, bulgari și „blachi, adică păstorii romanilor”; o Simon de Kéza (sec. X), vorbește despre români în lucrarea „Gesta Hunnorum et Hungarorum”, subliniind că aceștia sunt „păstorii romanilor”; cronicarii maghiari Anonymus și Simon de Kéza au
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
statului; primele formațiuni prestatale au apărut într-un context internațional determinat de: o prelungirea invaziilor; împărțirea sferelor de influență între: Imperiul Bizantin, Regatul Ungariei, Regatul Poloniei. a) Formarea voievodatului Transilvaniei -începând cu sec. IX, după așezarea lor în interiorul arcului carpatic, unguri și-au manifestat interesul pentru spațiul transilvănean; -pentru sec. IX - XI , izvoarele narative menționează în zona transilvăneană și în Banat mai multe voievodate: o Anonymus (notarul anonim al regelui Bela al III-lea al Ungariei), vorbea în lucrarea “Gesta Hungarorum
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
au manifestat interesul pentru spațiul transilvănean; -pentru sec. IX - XI , izvoarele narative menționează în zona transilvăneană și în Banat mai multe voievodate: o Anonymus (notarul anonim al regelui Bela al III-lea al Ungariei), vorbea în lucrarea “Gesta Hungarorum” (“Faptele ungurilor”), despre evenimentele din sec. IX și conflictul dintre unguri și formațiunile politice de dincolo de Tisa, menționând trei voievodate: Voievodatul lui Glad în Banat, cu centrul la Cuvin, dar care stăpânea și cetatea Orșova; Voievodatul lui Menumorut în Crișana, între Țara
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
XI , izvoarele narative menționează în zona transilvăneană și în Banat mai multe voievodate: o Anonymus (notarul anonim al regelui Bela al III-lea al Ungariei), vorbea în lucrarea “Gesta Hungarorum” (“Faptele ungurilor”), despre evenimentele din sec. IX și conflictul dintre unguri și formațiunile politice de dincolo de Tisa, menționând trei voievodate: Voievodatul lui Glad în Banat, cu centrul la Cuvin, dar care stăpânea și cetatea Orșova; Voievodatul lui Menumorut în Crișana, între Țara Oașului și bazinul Mureșului Inferior, cu centrul la Biharea
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
în Ungaria; -a consolidat relațiile moldo-polone (1460), prin acordarea de privilegii negustorilor lioveni, pentru ca ulterior polonezii să-i restituie Hotinul (1462); -în 1462, cu ocazia expediției organizate de otomani în Țara Românească, Ștefan cel Mare a atacat Chilia (stăpânită de unguri din 1448), fără să o cucerească: o a reușit în 1465, după care și-a consolidat poziția la Dunăre; o ocuparea Chiliei a determinat deteriorarea relațiilor moldo maghiare; -în 1467, regele maghiar Matei Corvin a organizat o expediție de pedepsire
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
fruntea armatei pe beilerbeiul Rumeliei Soliman, care dispunea de 120.000 luptători, la care s-au alăturat 17.000 soldați din partea lui Laiotă Basarab; Ștefan nu dispunea decât de doar 40.000 de soldați, 5.000 secui, 1.800 de unguri și 2.000 de polonezi; pentru a echilibra forțele a dispus aplicarea tacticii „pământului pârjolit” -la 10 ianuarie 1475, a avut loc bătălia de la Vaslui (confluența Bârladului cu Rahova), victoria fiind de partea lui Ștefan. după victorie, domnul a trimis
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
martie 1938 Germania a realizat Anschluss-ul (care devine provincia Ostmark) și a ocupat regiunea Sudetă (Sudetenland) din Cehoslovacia (Pactul de la München, 30 septembrie 1938), iar ulterior toată țara (martie 1939), fără să tragă un glonte (ca și rușii Basarabia și ungurii nordul Transilvaniei în 1940), în timp ce Italia a ocupat prin lupte Abisinia. Trebuie să spunem, într-o paranteză, că Germania a pus în practică conceptul de Lebensraum ("spațiu vital"), un termen politologic inventat de Friedrich Ratzel în 1897 pentru a atrage
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
migra toare. Chiar dacă pe locurile fostelor cetăți dacice sau ale orașelor romane au fost, mai tîrziu, peste secole, construite alte așezări, acestea au fost numite, firește, altfel, pornind de la limba locuitorilor, în primul rînd romîni, dar și slavi, pecenegi, cumani, unguri etc. care populau aceste așezări. Astfel, cam pe unde era Sarmizegetusa este acum Grădiște (care, prin semnificația originară a bazei grădiște, „vale cu cetate, cu ruine de cetate“, amintește de vechea capitală a Daciei); Apulum a fost înlocuit cu Bălgrad
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
fi inexplicabilă referirea la păduri și la teritoriul de dincolo de ele, care ar fi trebuit să fie lipsit de păduri, ceea ce nu este și n-a fost conform realității geografice. Toponimul Ardeal apare în documente abia după anul 1200 (deși ungurii pătrunseseră în zonă cu aproape trei secole mai devreme), la început sub formele Erdőelü, Erdőelv, Erdőél, Erdul (scrise Erdewelw, Erdewele, Erdewel, Herdewel, Erdevel, Erdul), apoi sub forma Erdél (1390) și abia mai tîrziu sub forma cunoscută și evocată drept etimon
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
din documentele latine Transilvania (stabilită, prin traducere, tot de către autoritățile maghiare). Unii cercetători însă (primul fiind J.L. Pic) au propus o soluție aparent mai „complicată“, adică derivarea numelui, probabil străvechi (zona nu putea să nu poarte un nume la sosirea ungurilor), dintr-un radical indo-european ardva, „înalt“ sau ard, „ridicat“ (ale cărui urme ar putea fi întrezărite în actualele toponime Ardan, Ardașcheia, Ardelea, Ardeova, Arden, Ardud, Arduzel, chiar dacă acestea au fost, probabil, adaptate fonetic limbii maghiare și preluate ca atare de către
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
curiozitate o constituie faptul că maghiarii au folosit, pentru denumirea Munteniei, o formulă asemănătoare, Havas -elii, -elv, -el, „ținutul de dincolo de munții cu zăpadă“ (așadar, tot un supranume, sigur de data aceasta, pentru că Muntenia avea un nume cunoscut la venirea ungurilor), din care s-a format ulterior Havaselfőld și, prin etimologie populară (din nou etimologie populară, uzuală pentru o limbă care „traduce totul“, pînă și numele proprii, de locuri și de persoane), Havasalfőld. Numele (de fapt supranumele) nu a putut fi
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
persoane), Havasalfőld. Numele (de fapt supranumele) nu a putut fi însă impus romînilor din Muntenia, care nu erau vasalii maghiarilor. Și care aveau deja un nume pentru teritoriul global al țării (ceea ce nu avusese viitoarea Transilvanie). Istoricii au demonstrat că ungurii au cucerit Ardealul în etape, adică pe zone: la început Valea Someșului, apoi, după aproape un secol, Valea Mureșului și a Tîrnavei Mici, ulterior, după cîteva decenii, Valea Tîrnavei Mari, și, după alte decenii, Țara Bîrsei și Treiscaunele Secuimii. Năvălirea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ori Klyussó și slovacul Klușov pot fi explicate prin forma Kluș, hipocoristic al lui Mikluș (cf. srb. Mikluș). Aceeași formă hipocoristică de origine sud-slavă explică și rom. Cluj (mai ales că baza mai este prezentă și în Cloșani din Mehedinți). Ungurii n-au tradus Cluj în Miklovára, după uzanța limbii lor, întrucît nu și-au dat seama, din cauza vocalei u, că este vorba de un hipocoristic al lui Miklos (cu o, așadar). La fel, germanii nu l-au tradus ca Klosburg
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Kris, Kirüs, Kërës, Kerezs, Körözs, Körës, Körüs. Sașii l-au numit Kreisch, Krisch, Körösch, iar maghiarii, Körös. Soluțiile etimologice sunt numeroase: radicalul trac. Krs, kres, „multicolor“, corelat cu sanscr. Krșna, prus. Krisnas, ir. ciar(s), „negru“; gr. hrisia > hrisos „aur“ (ungurii l au tradus o perioadă cu Aranyos, lat. Auratus), toate greu de „condus“ fonetic spre Criș; sl. kriș, „cruce“ (apropiat de toponimele slave Bjebvar Kriș, Garni Kriș, Hrastovički Kriș, Koranski Kriș), probabil prin intermediul unui nume de persoană, greu de acceptat
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în această nouă formă, romînilor. Forma din documente, Cris, considerată de unii maghiară (din cauza lui s final), putea fi și romînească (deci cu ș final), dar transcrisă în documentele latino maghiare, ca în multe alte cazuri, cu s (dovadă că ungurii, ulterior, în spiritul limbii lor, au transformat forma Kris în Kiris > Keres > Körös). Etimonul formei vechi, preluată de slavi, este nesigur (fie lat. criso, -are, „a se legăna“, fie lat. medieval Crisius, devenit la slavii de sud Kriș, fie o
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
more, după modelele calendae > koleda, altare > oltarŭ etc.), poate și prin analogie cu străvechile lor paronime Morava Moravče, Morača. Acest Moriș sau Moreș a putut fi adaptat de romîni în Mureș (ca în Maramoreș > Maramureș, magh. csorda > rom. ciurdă), de unguri în Maros și de sași în Mieresch. Prezența lui -ș final în locul lui -s atestat în Antichitate (Ordessos > Argeș, Samus > Someș, Tibisis > Timiș, Maris > Mureș) ar putea fi o evoluție firească, fără implicarea filierei slave, din moment ce fenomenul este înregistrat și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
al XIII-lea și înlocuirea ei după aceea cu varianta administrației maghiare, dezvoltată din aceasta, Maris (devenită Maros, apoi Maros), pe care au adaptat-o, firesc, după corespondențele fonetice între cele două limbi, în Moreș, Mureș. De la romîni sau de la unguri au putut lua numele sașii, adaptîndu-l, potrivit normelor lor fonetice, în Mierisch. O analogie a traseului străbătut de numele Mureș se regăsește, cel puțin pentru un tronson, în evoluția toponimului Tîrnava. Cît privește formantul Mureș din toponimul Maramureș, este de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
o procedură juridică prin care acuzația de furt este „întoarsă“ asupra altcuiva, a unui terț), referitor la o „voltă“ pe care o face Someșul înainte de Năsăud. Entopicul ar exista, potrivit lui N. Drăganu, și la cehi, sîrbi, croați și polonezi, iar ungurii l-au încorporat în szavaty, zvagy, zavat. Sensul juridic ar justifica sintagma slavă na sŭvodu, cu referire la deplasarea la scaunul județului, care a fost mereu la Năsăud, unde se putea obține procedura de „evitare“, de „întoarcere“ a acuzației. Forma
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
preluată forma veche latinizată Samus, și care ar explica și a > o și păstrarea lui s final > ș, propusă de Melich, necesită alte cîteva intermedieri (gotă, gepidă, vandală, hună, avară, bulgaro turcă) pentru a asigura transmiterea numelui pînă la venirea ungurilor (care în mod sigur nu s-au întîlnit nici cu tracii, nici cu latinii, iar romînii le-ar fi transmis toponimul fără finalul latinesc -us, după cum îi obligau legile lor fonetice). Mai plauzibilă ni se pare ipoteza lui G. Giuglea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cu un sufix isi, ca în Marisius), care ar fi dat în romîna foarte veche *Sameș sau Sămeș și care, prin filieră slavă, putea deveni Someș (ca în Paganus > pogan), iar apoi ar fi fost preluată de romîni și de unguri. Dificultatea și în cazul acestui nume este relevanța fonetică redusă a formei antice, care, pentru viitorul Someș, este una singură, Samus, poate și din cauză că inscripția păstrată este fragmentară, spre deosebire de cazurile similare, Criș, Mureș, Timiș, ai căror ascendenți au mai multe
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
toponimului a fost considerată pe rînd: traco-dacă (comp. zendicul peretu și i.e. pate, „a se așterne, a se lărgi“; scitică ori celtică, (radicalul parth din Parthona, Parteno, Parthanum); germanică (Tiza, trecut în bulgaro turcică și din aceasta în maghiară). De la unguri ar fi luat-o slavii (sub forma slov. Tisa, Cisa, pol Cyssa, ceh Tisa, srb. Tisa, cr. Tisa, bg. Tisa) romînii (Tisa, Tisă) și germanii (Teiss, Teisse, Theysse < Têse). Forma „longobardă“ Tiza, de la care pornește toată această ipoteză, este o
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]