4,445 matches
-
economică este la fel de intensă ca și căutarea securității strategice. Nu este de mirare că au apărut preocupări legate de un "deficit democratic" în creștere, în cadrul filosofiei politice liberale. Pledoaria lui David Held (1995) pentru democrația cosmopolită este văzută ca o utopie de realiștii neînduplecați; cu toate acestea, ea este o încercare serioasă de a aduce unele din forțele globalizării sub un oarecare control popular. Propuneri ca cele de creare a parlamentelor regionale și de devoluție a puterii suverane către organismele regionale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ne angajăm în critică sau judecată etică. Aceasta nu este o problemă de formulare a unui set de idealuri morale și de folosire a acestora ca punct de referință transcendent pentru a judeca formele de organizare politică. Nu există o Utopie cu care să comparăm faptele. Aceasta înseamnă că teoria critică internațională trebuie să folosească metoda criticii imanente, mai degrabă decât etica abstractă, pentru a critica ordinea actuală a lucrurilor (Linklater 1990b: 22-3). De aceea, sarcina este "să pornim de unde ne
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
puteri substanțiale către instituții aflate mai sus de nivelul local, chiar până la nivel global. Problema devine mai puțin gravă pe măsură ce ne îndreptăm, parcurgând cele patru modele ale sale, spre Altruism (care, sugerează el pe bună dreptate, s-ar propia de utopia ecologismului), dar susține că este valabilă și acolo. Acest model presupune că toate comunitățile au o cultură "verde" desăvârșită, în sensul că urmează normele etice ale ecologismului așa cum le evidențiază el și că își bazează deciziile pe norme orientate global
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Smith, S. (2005) The Globalization of World Politics (Oxford). Beitz, C. (1979) Political Theory And International Relations (Princeton). Beneria, L. (ed.) (1992) Women and Development : The Sexual Division of Labour in Rural Societies (New York). Benhabib, S. (1986) Critique, Norm and Utopia: A Study of the Foundations of Critical Theory (New York). Benner, E. (1995) Really Existing Nationalisms: A Post-Communist View from Marx and Engels (Oxford). Berman, J. (2003) "(Un)popular Strangers and Crises (Un)bounded: Discourses of Sex Trafficking, the European Political
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
lapte, prin sugere de aer, poate că pe gaura ușii." Forma-pastișă a platformei program apare ca o organizare coerentă a unui conținut absurd; nu e rizibil antiumanismul, în sine, ci atitudinea și circumstanța ridicolă în care e rostit. Pentru ca o utopie să devină comică, nu e suficient să aibă configurația unei fantasmagorii, ea trebuie inclusă într-un context emoțional, unde contrastele sunt evidente, iar personajul ridigizat perseverează în propriile inepții, sfidând inconștient (prin înfățișare, atitudine și gândire) limitele raționale. O altă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Marx. Unor clerici, fideli epistolei pierdute, revenirea superstițiilor primitive le dă fiori. Ei nu înțeleg că un text fără imagini ar fi o teorie fără practică. O scrisoare fără poștă. O doctrină de eliberare fără cateheză sau pastorală ori o utopie socială fără "muncă de organizare" socială. Adică un fapt intelectual, nu un fapt politic. Arida escatologie iudaică se poate explica prin certitudinea apartenenței, transmisă prin mamă și legături de consangvinitate. Creștinii nu formează un popor. Nu există o geneză etnică
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
această metaforă militară, calchiată de fapt pe modelul, modern pe atunci, al căii ferate? Istoria este o șină, iar avangarda, locomotiva cu aburi care trage vagoanele. Dintre cele două surori retro, doar cea mică rămâne "la modă" supraviețuire oarbă a utopiei pașoptiste într-un sfârșit de secol dezabuzat care se mândrește că repudiază orice utopie. Demistificarea lumii să fi ocolit arta? Ni se par firești omagierea și cultul "Noului", ca și cum Pământul Făgăduinței ar fi încă în fața noastră, cu o singură cale
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Istoria este o șină, iar avangarda, locomotiva cu aburi care trage vagoanele. Dintre cele două surori retro, doar cea mică rămâne "la modă" supraviețuire oarbă a utopiei pașoptiste într-un sfârșit de secol dezabuzat care se mândrește că repudiază orice utopie. Demistificarea lumii să fi ocolit arta? Ni se par firești omagierea și cultul "Noului", ca și cum Pământul Făgăduinței ar fi încă în fața noastră, cu o singură cale de acces, cea mai scurtă, cea explorată de locomotiva momentului. Luminoasă unicitate a căilor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
secolului XX. Anexarea lumilor artei de către urgența publicitară a reactivat superstiția noului. Sfera actualității, în care orice "ultimă știre" o declasează și devalorizează pe penultima (ziarul de ieri își pierde azi valoarea comercială), a venit în ajutorul lumii defuncte a utopiei sociale pentru ca, pornind de la un quiproquo, să restabilească modernitatea ca diferență și ruptură. Doar că a schimbat semnul. Din mesianică, a devenit mediatică. Astfel că ideea romantică de avangardă, odinioară semn de rebeliune și stindard al blestemului, funcționează acum invers
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
izolare în același timp, declinând o simbolistică universală. Insula artelor frumoase se racordează la circulația generală a programelor informatice. Victorie a limbajului asupra lucrurilor și a creierului asupra ochiului. Carnea lumii transformată într-o ființă matematică oarecare: aceasta ar fi utopia "noilor imagini". O revoluție în privire, în orice caz. Simularea abolește simulacrul, ridicând astfel imemorialul blestem care unea imaginea și imitația. Imaginea era prinsă în statutul ei spectacular de reflectare, calc sau amăgire, în cel mai bun caz substitut, în
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
oare, făcând asta, ele nu au înlocuit un catehism cu altul? Adică dogmele și prejudecățile textului tipărit cu cele ale imaginii video? Audiovizualul nu are nevoie să catehizeze pentru a îndoctrina. Primatul spontaneității asupra reflecției, al individului asupra colectivului, prăbușirea utopiilor și a marilor narațiuni, promovarea prezentului pur, retragerea în spațiul privat, glorificarea corpului etc.: între caracteristicile atât de lăudate sau vituperate ale acestei noi mentalități colective, nu există niciuna care să nu poată fi interpretată ca un banal efect al
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
amintim că regimurile totalitare, cu bună știință, au evitat cel mai adesea transmiterea în direct a evenimentelor aleatorii și publice (ele preferă televiziunii cinemaul, mai potrivit pentru propagandă și cenzura prealabilă). Certați cu ticăloșiile realului, maniacii unghiului drept și-ai utopiei trase la ață sunt foarte inspirați să se teamă de viața așa cum este ea. La Beijing și la Phenian, recrearea prin "tablouri vii" pe stadioane, programate minuțios și îndelung repetate, este socotită mai fiabilă decât intervievarea oamenilor pe stradă și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
tehnice nu au și revers? There is nothing such a free meal. Costul acestor beneficii de operaționalitate în exterior ar consta într-o anumită cecitate simbolică interioară. De câteva decenii, extinderea spațiilor observabile pare să aibă ca preț amputarea teritoriilor utopiei. Când spectrul razelor electromagnetice era redus la lumina vizibilă cu ajutorul retinei, invizibilul avea infinit mai multă realitate. Libertate, Egalitate, Fraternitate, de exemplu (care ar putea simboliza un sistem de ideograme pe care însă niciun microscop electronic nu ne va face
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
în context comunitar și deci politic? Altfel spus, care ar fi, în acest caz, noul chip alautorității, nu ca putere de impunere, ci ca putere creatoare, de reformare și reașezare pe propria cale? Dinspre teoriile politice răspunsul ține de regimul utopiei. în cadru religios, răspunsul vine cu precădere dinspre tradițiile orale care propun transmiterea învățăturii (și deci a mesajului) pe cale inițiatică. în iudaism expresia cea mai înaltă a acestei relații este formulată prin cuvintele „gură către gură“ sau „față către față
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
Individul este produsul unei istorii, al ansamblului factorilor social-istorici ce intervin în socializarea lui și al factorilor psihici care-i definesc personalitatea. În zilele noastre asistăm la împrăștierea socialului, a familiei, a instituțiilor, la creșterea egocentrării. Tocmai acum, când "marile utopii" sunt în declin, când trăim crize, "criza de sens", se așteaptă mai mult de la individ ca el "să facă față", să se descurce singur. Tocmai acum i se cere lui să umple "vidul social", să devină "contabilul propriei existențe", "gestionarul
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
1. Concepția obiectivistă / 74 1.3.2. Concepția relativist-relaționistă / 83 1.3.3. Concepția pragmatistă / 92 Capitolul II. FUNDAMENTELE IDEOLOGICE ALE CUNOAȘTERII SOCIALE / 111 2.1. Ideologia ca figură centrală a imaginarului social / 116 2.1.1. Ideologie, mit și utopie / 121 2.1.2. Critica utopiei și "pozitivarea" ideologiei / 139 2.2. Construcția ideologică a spațiului social / 156 2.2.1. Proiecția individualistă asupra socialului / 158 2.2.2. Proiecția holistă asupra socialului / 170 Capitolul III. IDEOLOGIA CA INSTRUMENT AL
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
2. Concepția relativist-relaționistă / 83 1.3.3. Concepția pragmatistă / 92 Capitolul II. FUNDAMENTELE IDEOLOGICE ALE CUNOAȘTERII SOCIALE / 111 2.1. Ideologia ca figură centrală a imaginarului social / 116 2.1.1. Ideologie, mit și utopie / 121 2.1.2. Critica utopiei și "pozitivarea" ideologiei / 139 2.2. Construcția ideologică a spațiului social / 156 2.2.1. Proiecția individualistă asupra socialului / 158 2.2.2. Proiecția holistă asupra socialului / 170 Capitolul III. IDEOLOGIA CA INSTRUMENT AL CUNOAȘTERII POLITICE / 187 3.1. Analiza
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Ca atare, cel de al doilea capitol al cărții analizează fundamentele ideologice ale cunoașterii sociale. Din această perspectivă, trimiterea esențială pe care o fac este aceea spre înțelegerea ideologiei alături de elemente la fel de importante pentru memoria socială, cum sunt mitul și utopia ca o figură centrală a imaginarului social ce caracterizează existența oricărei comunități organizate. Conceptul de mit și cel de utopie invocate aici sunt, în viziunea mea, de o importanță aparte în analiza ideologiei. Prezența lor în orice demers care aduce
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
pe care o fac este aceea spre înțelegerea ideologiei alături de elemente la fel de importante pentru memoria socială, cum sunt mitul și utopia ca o figură centrală a imaginarului social ce caracterizează existența oricărei comunități organizate. Conceptul de mit și cel de utopie invocate aici sunt, în viziunea mea, de o importanță aparte în analiza ideologiei. Prezența lor în orice demers care aduce în discuție problema ideologiei nu se datorează atât confuziilor dintre cele trei concepte sau apropierii semnificațiilor pe care acestea le
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ideologică, fie este parte integrantă a ideologiei. Înțeleasă, în termenii lui Paul Ricoeur, ca figură reproductivă a imaginarului social, ideologia deține premisele necesare "pozitivării" sale, iar acestea pot fi descoperite, din punctul meu de vedere, prin raportarea sa critică la utopie. O asemenea raportare presupune, așa cum argumentez în cea de-a doua parte a acestui capitol, analiza modului în care este realizată, în discursul filosofic și în cel al teoriei socio-politice, construcția ideologică a spațiului social, atât prin opțiunea pentru proiecțiile
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a înțelege însă acest demers, trebuie să plecăm de la critica epistemologiei și "întemeierea" ideologiei ca instrument al cunoașterii. Creionarea unui cadru interpretativ de analiză a concepției neutre asupra ideologiei, pe care o dezvoltă Mannheim în influenta sa lucrare Ideologie und Utopie presupune, înainte de toate, identificarea acelui tip de întrebări pe care le sugerează Quentin Skinner atunci când ia în considerare domeniul istoriei ideilor 95. Întrebările de acest tip vizează dezbaterile intelectuale în care a intervenit Mannheim, prin opera sa, ca și maniera
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în dezbatere, teoria socială și politică poate spera la o recuperare a conceptului în afara viziunii negative, evitând totodată paradoxul ca discursul despre ideologie să fie el însuși unul ideologic. Este ceea ce face atât Ricoeur, atunci când analizează ideologia "în oglindă" cu utopia, cât și teoreticienii care au criticat drept "utopice" pretențiile acelor gânditori care se ambiționau ca, pe baza unei prezumtive cunoașteri a legilor istoriei, să emită predicții cu privire la modul în care va evolua societatea umană. În opoziție cu utopia și cu
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
oglindă" cu utopia, cât și teoreticienii care au criticat drept "utopice" pretențiile acelor gânditori care se ambiționau ca, pe baza unei prezumtive cunoașteri a legilor istoriei, să emită predicții cu privire la modul în care va evolua societatea umană. În opoziție cu utopia și cu gândirea utopică, ideologia se vădește a fi, într-adevăr, conectată la realitate, și astfel dimensiunea normativă a conceptului este îmbogățită de dimensiunea sa empirică. 1.3. Perspectiva epistemologică asupra ideologiei Din punctul de vedere al relației dintre știință
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
devoalarea situației pe care o propun aici nu conține, în mod necesar, ceva "negativ". Afirm că această idee este subliniată și de cel de-al treilea argument pe care îl aduc în discuție și pe care îl putem numi "argumentul utopiei". În evidențierea sa plec de la constatarea că, în timp ce ideologiei îi este atribuit un statut de "inutilitate" (deși am văzut că utilitatea ideologiei e prezentă implicit și în conturarea discuției libere, și în legitimarea interesului unei comunități de a ajunge la
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de "inutilitate" (deși am văzut că utilitatea ideologiei e prezentă implicit și în conturarea discuției libere, și în legitimarea interesului unei comunități de a ajunge la ceea ce crede că este bine pentru ea, ca rezultat al acestei discuții), conceptul de utopie este folosit de Rorty atunci când autorul redă principalele coordonate teoretice ale concepției sale. Propunându-și să redescrie țelurile democrației fără a apela la un vocabular fundaționalist și să "reformuleze speranțele unei societăți liberale"189, prin apel la ideea post-metafizică și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]