4,335 matches
-
miezul nopții) și, mai ales, lovirea copilului cu două nuielușe de alun la al nouălea hotar; țipătul copilului o determină pe mama lui să-i aducă adevăratul copil femeii. Să observăm că elementele folosite nu sunt luate Întâmplător: cânepa are valențe mitico-simbolice În cultura populară românească. Despre chinul cânepii vorbește și Ioana Popescu În cartea Foloasele privirii, unde accentuează prefacerile acestei plante (Chinul cânepii Începe cu Înmormântarea seminței. Ea nu se face niciodată când e lună nouă, nici miercuri sau vineri
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Dindelegan, apare numai în GN (alianța dintre A și B, asemănarea dintre A și B; *se aliază dintre ei, *se aseamănă dintre ei). Pornind de la observația făcută de Pană Dindelegan, Stan (2003: 145) arată că numai prepoziția dintre "satisface o valență combinatorie a numelui de "acțiune/rezultat al acțiunii"", dovadă fiind faptul că sintagma cu dintre nu se poate subordona unui verb precum cea cu între (ca în exemplele date de autoare: se întâmplă între slugile, găsim între 5; întrecere [desfășurată
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
în care confesiunea lui Steinhardt reflectă legătura dintre trup și suflet, dintre experiența fizică și latura morală, modalitatea de salvare prin artă, pornind de la portretele realizate, inclusiv referirile la sine (aspectul și comportamentul în detenție). 7. Evidențiază caracterul informativ și valențele artistice ale fragmentelor date, având în vedere faptul că jurnalul este considerat un text de graniță între ficțiune și realitate. 8. Comentează, în 4-6 rânduri, aprecierea critică a lui Eugen Simion: N. Steinhardt, evreu, trece în închisoare la ortodoxie și
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
În direcție și intensitate (sau tărie) pe o line continuă de la pozitiv, prin neutru, la negativ (comună și stărilor afective). Persoana care are o atitudine determinată poate avea față de obiect o reacție favorabilă. Variația calitativă a atitudinii este reprezentată prin valență sau valoare, care poate fi pozitivă sau negativă și reflectă evaluarea obiectului În legătură cu atingerea scopului. Acesta se poate nota cu „plus" sau cu „minus". În acest caz vorbim de valoarea sau valența pozitivă sau negativă a atitudinii ceea ce indică și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
favorabilă. Variația calitativă a atitudinii este reprezentată prin valență sau valoare, care poate fi pozitivă sau negativă și reflectă evaluarea obiectului În legătură cu atingerea scopului. Acesta se poate nota cu „plus" sau cu „minus". În acest caz vorbim de valoarea sau valența pozitivă sau negativă a atitudinii ceea ce indică și direcția sau orientarea atitudinii. Se poate Întâmpla ca cineva să nu aibă Încă formată atitudinea față de un obiect dat, sau că obiectul respectiv se găsește Încă În afara cercului de interese ale subiectului
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
caracterizează atitudinea și o deosebesc de celelalte procese și fenomene psihice. Atitudinile nu pot rămâne izolate. În mod obișnuit ele formează grupe sau subgrupe, sisteme sau subsisteme care Înglobează serii principale de atitudini. Atitudinile sunt legate Între ele În măsura În care posedă valențe asemănătoare. Subsistemele sau constelațiile de atitudini se leagă Între ele pentru a forma sistemul atitudinal total al individului. Un asemenea sistem de atitudini-valori devine motivator În structura personalității, permițându-i individului forme variate de comportament explicit. În cazul când masa
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
roluri și responsabilități (pălăria liderului În creativitate, „pantofi cu demnitate” pentru manageri) d. semn al apartenenței la un club, grup profesional (insigna inventatorului pe care este reprezentat gânditorul de la Hamangia, etc.); În dinamica piețelor studiul fenomenului personalizării va dezvălui noi valențe ce trebuie avute În vedere. Personalizarea este un fenomen ce scoate individul din gregaritate și Îi dă siguranța, Încrederea și speranța În valoarea sa umană. Trebuie semnalat faptul că acest fenomen psiho social este Încă puțin valorizat având În vedere
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și de a-i face să coopereze cu tine.” Pe baza experienței și studiilor analizate privind inteligența socială practică, autorul a ajuns să delimiteze un grup de dimensiuni pe care le-a reunit Într-un model numit SPACE, ale cărui valențe țin mai mult de experineța practică și sunt validate prin practică. Dimensiunile care alcătuiesc modelul SPACE sunt: 1. (S) Simțul situației. Această dimensiune este gândită ca „abilitatea de a citi situațiile și a interpreta comportamentul oamenilor În acele situații În ce privește
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mediului intern și extern al existentei; 3) dezvoltarea potențialului creativ și transformarea lui În capacitate creatoare este un obiectiv al educației; 4) creativitatea se manifestă Într-un proces ce se finalizează cu un produs caracterizat prin noutate, originalitate, utilitate; 5) valențele creativității sunt numeroase de la adaptarea transformativă și originală la cerințele vieții și generarea progresului social la dezvoltarea personală și regenerarea individului uman. Ultima axiomă o susținem aici prin două afirmații de excepție a doi geniali psihologi. Cari Gustav Jung afirmă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mai sus și denimuci de noi al ceakralizării și personanței. Unii manageri din domeniul industriei ușoare au sesizat acest efect mai ales sub influența activității diferitelor școli filosofice orientale. Considerăm că s-ar putea studia și realiza mai mult utilizând valențele lui. II. Contrafactualitatea. În grupa strategiilor primare ale creativității, alături de provocare, Învăluire, depășirea granițelor, capturare, se Înscrie și contrafactualitatea. În procesul rezolvării creatoare de probleme (M. Caluschi, 2003) În faza de aboradare a acesteia prin divergență și gândire laterală se
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
că deși noțiunea de criză pare a duce cu gândul la prezența unor efecte catastrofice, ultimele analize și interpretări nu mai evocă ideea de catastrofă iminentă. E.H. Erikson (1972), În lucrarea „Adolescence et crise, la quete de l’identite” subliniază valențele constructive și traduce criza prin „moment crucial În dezvoltare”, „viraj necesar”, „sursă de schimbare”. Pentru a putea interveni și a transforma o situație de criză Într-o formă nouă, superioară celei anterioare este necesară cunoașterea etapelor pe care le parcurge
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
literatură. Sinele perceput în cadrul unei organizațiii include percepțiile celor trei tipuri de atribute individuale: trăsături, competențe și valori. Autoarea ne explică structura conceptului de sine ca fiind un set de cogniții relativ stabile care oferă fundamentul pentru așteptări, instrumente și valențe în cazul motivației de tip instrumental sau calculativ. Lucrarea își propune să dezvolte un model al conceptului de sine ca o construcție unitară, capabilă să reunească procese motivaționale cognitive și necognitive. Gabriella Losonczy ne atrage atenția că modelul surselor de
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
în acea identitate (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.3 Influența conceptului de sine asupra mediului organizațional Structura conceptului de sine poate fi considerată ca fiind un set de cogniții relativ stabile ce oferă o bază pentru așteptări, instrumente și valențe în cazul motivației de tip instrumentale sau calculative. În orice caz, există și o componentă expresivă a conceptului de sine, care se referă la modul în care individul procesează informația (feedback, observații, etc.) și utilizeazăn structura conceptului se sine pentru
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
bazându-se pe forța motivațională a fiecărei alternative. Această forță motivațională este o combinație între așteptări (ex. probabilitatea percepută că un efort va duce la un rezultat dorit), instrumentalitate (probabilitatea ca acest rezultat să ducă la o recompensă dorită) și valență (valoarea recompensei). În cadrul conceptului de sine, indivizii susțin cognitiv preferința pentru anumite acțiuni care vor duce la acele sarcini și feedbackuri sociale care conțin percepțiile lor despre sine. Aceste valențe ale feedbackului sunt bazate pe valoarea sau valorile asociate cu
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
ca acest rezultat să ducă la o recompensă dorită) și valență (valoarea recompensei). În cadrul conceptului de sine, indivizii susțin cognitiv preferința pentru anumite acțiuni care vor duce la acele sarcini și feedbackuri sociale care conțin percepțiile lor despre sine. Aceste valențe ale feedbackului sunt bazate pe valoarea sau valorile asociate cu identitatea unui rol specific și sunt determinate de grupul de referință. Cu alte cuvinte, comportamentul individual este un proces de alegere care vrea să obțină feedback pentru trăsăturile, competențele și
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
precum: * Pronume + grup prepozițional al cărui centru este prepoziția partitivă dintre + pro- nume/substantiv + propoziție relativă: O geantă extrem de folositoare pentru aceia dintre voi care sunt fericiți posesori de laptopuri (www.shopmania.ro). 3.3. Pronumele demonstrativ de identitate manifestă valențe combinatorii mult mai restrânse. De asemenea, el nu poate funcționa independent decât într-un număr mai limitat de contexte. Analiza pe corpus demonstrează faptul că utilizarea adjectivului demonstrativ de identitate este mult mai frecventă decât cea a pronumelui corespunzător. Fără
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
structura bine definită. Prima tratare teoretică a legăturii covalente a fost făcută de Heitler și London în cazul moleculei de hidrogen. Ei au calculat funcția de undă a orbitalului molecular ce ia naștere prin cuplarea electronilor neîmperechiați din stratul de valență ale atomilor. Calculul explică posibilitatea principială de formare a unei molecule din doi atomi de același fel (moleculă homonucleară) dar chiar și în aceste cazuri se recurge la unele ipoteze simplificatoare. Inițial cei doi atomi aflați în stare fundamentală se
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
axei proprii denumită spin. între cei doi electroni cuplați se realizează o atracție puternică și se formează un sistem stabil. Un aemenea sistem are un caracter dinamic, nu electrostatic, ca în cazul legăturii ionice. Mecanica cuantică precizează sensul fizic al valenței. O covalență este dată de o pereche de electroni cu spini cuplați (antiparaleli). Legătura covalentă se formează prin suprapunerea orbitalilor atomici. în teoria orbitalilor moleculari (TOM) covalența se interpretează ca rezultat al mișcării simultane a electronilor în câmpul tuturor nucleelor
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
și două covalențe π formate prin suprapunerea orbitalilor px și pz prin cîte doi lobi provenind de la doi atomi identici sau diferiți. Prezența legăturilor π nu influențează geometria moleculei, determinată de legăturile σ , reducînd numai distanțele interatomice, mărind unghiul de valență și conferă rigiditate moleculei. Suprapunerea lobilor este mai redusă în cazul covalențelor π , față de covalențele σ și din această cauză covalențele de tip π au o energie mai mică decît covalențele σ , fiind mai reactive decît acestea. I.2.3
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
orbitalilor atomici inițiali, care prin suprapunere și cuplarea spinilor electronici neîmperecheați, formeaza legături covalente. Pe de altă parte, factorul principal care determina numărul de de covalențe pe care îl formeaza un atom, este determinat de configurația electronică a stratului de valență al acestuia. Există numeroase cazuri, când numărul de covalențe este mai mare decât numărul electronilor necuplați din stratul de valență, iar unghiurile dintre covalențe sunt diferite de cele dintre orbitalii atomici inițiali. Potrivit configurației electronice exterioare ale elementelor Be, B
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
care determina numărul de de covalențe pe care îl formeaza un atom, este determinat de configurația electronică a stratului de valență al acestuia. Există numeroase cazuri, când numărul de covalențe este mai mare decât numărul electronilor necuplați din stratul de valență, iar unghiurile dintre covalențe sunt diferite de cele dintre orbitalii atomici inițiali. Potrivit configurației electronice exterioare ale elementelor Be, B, C, S, P și altele, numerele de covalență pe care îl formează aceste elemente este totdeauna mai mare decat prevede
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
pentru formarea legăturilor chimice nu sunt niște orbitali atomici puri, ci niște combinații liniare ale acestora, numiți orbitali hibrizi. Deoarece orbitalii hibrizi au proprietăți direcționale bine definite, este de înțeles că teoria hibridizării reprezintă un alt aspect al principiului dirijării valenței în combinațiile chimice covalente. Hibridizarea orbitalilor atomici este folosită pentru a explica formarea unui număr mai mare de covalențe decât numărul electronilor impari din stratul de valență al unui atom, uniformizarea energiei și orientarea simetrică în spațiu a noilor orbitali
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
este de înțeles că teoria hibridizării reprezintă un alt aspect al principiului dirijării valenței în combinațiile chimice covalente. Hibridizarea orbitalilor atomici este folosită pentru a explica formarea unui număr mai mare de covalențe decât numărul electronilor impari din stratul de valență al unui atom, uniformizarea energiei și orientarea simetrică în spațiu a noilor orbitali. Potrivit teoriei hibridizării, din orbitali atomici cu energie apropiată, ai aceluiași atom și geometrie diferită, se formează orbitali de aceeași formă, aceeași energie (degenerați) orientați cât mai
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
atom și geometrie diferită, se formează orbitali de aceeași formă, aceeași energie (degenerați) orientați cât mai simetric în spațiu. Hibridizarea presupune modificarea unor orbitali din stratul exterior, în momentul formării legăturii, adică trecerea atomilor într-o stare excitată, stare de valență. Această trecere presupune concomitent modificarea formei, egalizarea energetică a orbitalilor hibrizi și distribuția lor spațială cât mai simetrică în jurul nucleului. Pe noii orbitali hibrizi egali ca număr cu cei inițiali, electronii se repartizează în ordinea crescătoare a energiei, și principiului
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de apă este explicat prin unghiul de 900 dintre orbitalii de legatură ai oxigenului 2px si 2py care se resping datorită caracterului parțial ionic al legăturii (O - H). Datorită acestui caracter cei doi protoni se resping și lărgesc unghiul de valență la 104,5 Tinând seama că în jurul oxigenului din molecula de apă există patru dublete electronice, aranjamentul cel mai logic ar fi sub forma de tetraedru regulat In care două vârfuri ar fi ocupate de doi atomi de hidrogen și
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]