14,506 matches
-
x este mai bun ca y” sau „x este preferat lui y”, formal xPy pentru relația de preferință strictă; pentru relația de indiferență „x este la fel de bun ca y” sau „x este preferat la fel ca y”, formal xIy. Semnele variabile x și y sunt luate ca alternative fără niciun fel de presupunere în privința naturii<footnote Nu se va opera, așadar, nicio distincție de tipul celei impuse de von Wright (1972), între preferințe intrinsece și preferințe extrinsece. În termenii autorului: „o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cu privire la comportamentul unui singur individ. Fiind vorba, în acest caz, despre comportamentul lui j, avem de a face cu j-variante. footnote> a lui, în sensul ca ia (sau că 1a este o j-variantă a lui 2a ); aspectul lui j este variabil, iar al lui i este fix. p2: 4a este o j-variantă a lui 3a , adică (sau că 3a este o j-variantă a lui 4a ); aspectul lui j este variabil, iar al lui i este fix. p3: 3a este o i-
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1a este o j-variantă a lui 2a ); aspectul lui j este variabil, iar al lui i este fix. p2: 4a este o j-variantă a lui 3a , adică (sau că 3a este o j-variantă a lui 4a ); aspectul lui j este variabil, iar al lui i este fix. p3: 3a este o i-variantă a lui 1a , adică (sau că 1a este o j-variantă a lui 3a ); aspectul lui i este variabil, iar al lui j este fix. p4: 2a este o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este o j-variantă a lui 4a ); aspectul lui j este variabil, iar al lui i este fix. p3: 3a este o i-variantă a lui 1a , adică (sau că 1a este o j-variantă a lui 3a ); aspectul lui i este variabil, iar al lui j este fix. p4: 2a este o i-variantă a lui 4a , adică (sau că 4a este o i-variantă a lui 2a ); aspectul lui i este variabil, iar al lui j este fix. Din p1, p2
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
o j-variantă a lui 3a ); aspectul lui i este variabil, iar al lui j este fix. p4: 2a este o i-variantă a lui 4a , adică (sau că 4a este o i-variantă a lui 2a ); aspectul lui i este variabil, iar al lui j este fix. Din p1, p2, p3, p4 avem d1. Luăm ca date următoarele ierarhizări ale celor patru alternative: Oi : 3 1 2 4i ia Pa a Pa∧ și Oj : 1 2 4 3j ja P a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
iar prin x variante am în vedere toate subalternativele care variază cu privire la un singur individ. Prin subalternative (sau alternative simple) vizez acele părți din alternative care privesc un singur individ, e.g. presupunem că avem și că, în limbaj natural, semnele variabile au următoarele forme citește cartea și j citește cartea, y : i citește cartea și j nu o citește, z : i nu citește cartea și j o citește, și w : i nu citește cartea și j nu citește cartea. Aici, ix
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pericolul de a înregistra doar legăturile aparente (și de multe ori false) dintre variabile și factori, printre altele și datorită registrului restrâns de cazuri cu care operează. Abordarea științifică a fenomenelor, prin luarea în considerare a unui complex de factori (variabile), pune în lumină legături mai profunde, nesesizabile „cu ochiul liber”. Astfel, ca să rămânem în domeniul sociologiei familiei, studiile au stabilit că ceea ce oamenii numesc în mod obișnuit „căsătorii din dragoste dezinteresată” se efectuează, în fapt, preponderent, în baza unor definite
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
datorează și acestui lucru, pentru că în chestionar se cere intenția față de o acțiune precisă (votul), obiectul acțiunii (persoane sau partide), momentul votării și contextul (aici asimilabil cu felul alegerii și situației în care are loc). 2. Factorii de personalitate vizează variabile precum aptitudinile și capacitățile fizice și intelectuale, nivelul general de activism al individului, ca și procesele cognitive implicate în decizia de a acționa într-un fel sau altul. Cineva cu o puternică adeziune de gândire și afecțiune față de un partid
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
din chestionar are un „rost”; ea derivă, în cel mai nefericit caz, dintr-o ipoteză neexplicitată privind o relație dintre două fenomene. De pildă, cercetând opțiunile electorale ale unui public și solicitând vârsta respondenților, se presupune că aceste opțiuni sunt variabile după vârstă. O formă oarecum deosebită de anchetă, cu o arie destul de mare de răspândire, o constituie cea care se bazează pe chestionare omnibuz, adică instrumente ce nu se centrează pe o anumită problemă, ci urmăresc culegerea de informații de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
bună; 2. Bună; 3. Nici bună, nici proastă; 4. Proastă; 5. Foarte proastă 1. Foarte mult; 2. Mult; 3. Puțin; 4. Foarte puțin Este evident faptul că folosirea acestui evantai de răspunsuri pleacă de la ipoteza că opinia are o intensitate variabilă, de la o valoare minimă, negativă sau zero- totală nemulțumire, apreciere total negativă etc. -, la una maximă, și numai faptul că avem de a face cu o realitate ce nu îmbracă o formă materială ne împiedică să construim un aparat de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mod tipic, decontextualizate și oferind un set închis și incomplet de opțiuni de răspunsuri arbitrare, ceea ce conduce la distorsionarea răspunsurilor. Cercetătorii din zona sondajelor, pe de altă parte, cred că întrebările deschise tind să furnizeze un material ce este extrem de variabil, cu o slabă fidelitate (reliability) și dificil de codificat (Foddy, 1993, p. 127). Autorul menționat consideră că argumentele în favoarea întrebărilor deschise sunt invocate pe baza bunului-simț și că nu toate rezistă unei analize temeinice. El comentează, pe rând, următoarele teze
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
expresia cel mai frecvent întâlnită fiind totuși cea adoptată de noi. Vom stărui asupra ei și pentru că ne oferă ocazia de a invoca un exemplu de cercetare prin așa-numita „metoda evaluatorilor”. Dezirabilitatea socială (social desirability) a fost menționată ca variabilă apartepentru prima dată de A.L. Edwards și P. Horst, în 1953, într-un articol intitulat „Dezirabilitatea socială ca variabilă în studiile cu tehnica Q”. După mai multe cercetări, A.L. Edwards- autorul cel mai cunoscut în această arie de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de a invoca un exemplu de cercetare prin așa-numita „metoda evaluatorilor”. Dezirabilitatea socială (social desirability) a fost menționată ca variabilă apartepentru prima dată de A.L. Edwards și P. Horst, în 1953, într-un articol intitulat „Dezirabilitatea socială ca variabilă în studiile cu tehnica Q”. După mai multe cercetări, A.L. Edwards- autorul cel mai cunoscut în această arie de preocupări - a publicat, în 1957, lucrarea Variabila dezirabilitatea socială în evaluarea și cercetarea personalității (apud Lemaine, 1965). El a pornit
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
nu este vorba, în primul rând, de acest lucru. În cercetările sociologice, chiar bazate pe o singură metodă, cea a anchetei, se simte nevoia de a aprofunda în mod diferit anumite aspecte cercetate, ceea ce implică utilizarea unor eșantioane de mărime variabilă, întrucât un studiu de mare adâncime nu poate fi efectuat, cu costuri rezonabile, decât pe loturi mai reduse de indivizi. Eșantionarea multifazică răspunde acestor cerințe și constă, în esență, în alegerea, inițial, a unui eșantion de dimensiune mare, la nivelul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
însă că cea mai gravă eroare ce se introduce atunci când unitatea de selecție principală este familia, indiferent cum alegem indivizii din cadrul ei, derivă din faptul că dacă familiile au (teoretic vorbind) șanse egale de a fi selectate, indivizii au șanse variabile, în funcție de mărimea familiei. Într-adevăr, presupunând că numărul familiilor este K și volumul eșantionului n, probabilitatea de a ieși în eșantion a unei familii este n/K. Odată aleasă familia, probabilitatea indivizilor de a fi selectați este 1/s, s
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
care arată câți indivizi intră în fiecare clasă. Datorită proprietăților de bază ale oricărei scale, suma frecvențelor va trebui să fie egală cu volumul populației statistice, N: Pentru caracteristicile cantitative, pe care le vom numi și variabile statistice sau, simplu, variabile, este posibilă, cum spuneam, o concentrare a informației într-un tabel similar: unde x1, x2, ..., xs sunt valorile comune - de clasă - ale celor k1, k2 , ..., ks indivizi sau valorile centrale ale celor s intervale în care s-au grupat toate
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mediei, a cărui lungime se măsoară în abateri standard ale variabilei normale respective, atunci frecvența indivizilor care cad pe acest interval este aceeași pentru toate distribuțiile normale. Altfel spus, luând la întâmplare un individ dintr-o serie statistică oarecare normală,variabilă pe care s-o notăm cu u, probabilitatea P ca acesta (individul) să se afle pe un interval depinde numai de t, adică de lungimea intervalului, simetric față de media , măsurată în abateri standard, și nu de parametrii care definesc funcția
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
arăta, în câteva cuvinte, că problema estimării proporțiilorse reduce la cea deja tratată pentru medii. Într-adevăr, fie q o proporție în populație (o frecvență relativă la unitate) și q' - mărimea similară obținută pe un eșantion. Se poate construi o variabilă statistică simplă, x, cu două valori: 1 și 0, prima fiind acordată celor ce posedă trăsătura respectivă și a doua celor care nu o posedă. La nivel de populație vom avea: Proporția urmărită va fi: q=k1/N iar proporția
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
adânci, în speță din domeniul teoriei definiției - se cuvine observat că, în sociologie (deci și în cazul anchetelor) apar cu cea mai mare frecvență două feluri de noțiuni: unele pe care le numim de tip atributiv și altele, de tip variabil. Primele sunt cele studiate pe larg în logica clasică bivalentă, prin punerea în evidență a sferei și conținutului noțiunii. Ele presupun, în fond, prezența unui univers de indivizi empirici care poate fi decupat în două submulțimi: una formată din „obiectele
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și una formată din cele care nu posedă trăsătura respectivă. De exemplu, în anchete intervin noțiuni cum sunt cele de „persoană ocupată”, „salariat”, „căsătorit”, „simpatizant al unui partid politic” etc., toate acestea fiind, evident, de tip atributiv. Noțiunile de tip variabil presupun, de asemenea, un univers de „obiecte” empirice (care, ca și în cazul precedent, pot fi indivizi umani, grupuri sociale, instituții, comunități etc.) dotate cu o anumită trăsătură ce nu se mai evidențiază doar prin cele două alternative - prezență/absență
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
alternative - prezență/absență -, ci și prin existența mai multor stări, care pot sugera chiar o variație graduală a intensității caracteristicii. Așa sunt conceptele „satisfacție în muncă”, „integrare socială”, „coeziune” a unui grup și multe, foarte multe altele. Chiar dacă unele noțiuni variabile pot fi transformate, prin condensarea stărilor sau prin descompunere în mai multe noțiuni mai simple, în concepte de tip atributiv, distincția menționată aici merită reținută, dat fiind că în procesul de operaționalizare se ivesc probleme specifice fiecărui tip. De regulă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
alteleempiric referențiale, manifeste,concrete, operaționale etc., ce „definesc entități direct observabile” (vezi Vlăsceanu, 1982, pp. 258-259). O asemenea delimitare, deși rigidă, ca orice dihotomie, are meritul de a sugera foarte clar problematica operaționalizării conceptelor. Într-adevăr, un concept de tip variabil ca „vârsta” poate fi imediat evaluat în realitatea empirică (fie întrebând individul în cauză, fie discutând cu alte persoane apropiate lui, fie consultând documente potrivite pentru obținerea unei asemenea informații). În schimb, „satisfacția muncii”, „atitudinea politică” sau „calitatea vieții” unei
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
adică transpusă în indicatori (empirici), care nu sunt altceva decât semnele cu ajutorul cărora regăsim entitățile empirice subsumabile unei noțiuni (în cazul celor atributive) sau care se încadrează într-o anumită clasă (ori primesc o anumită valoare), pentru cele de tip variabil. Dar să-l urmărim mai bine pe Paul Lazarsfeld, care, cu claritatea-i recunoscută, sintetizează etapele ce se cer parcurse pe drumul ce duce de la concept la studiulempiric,adică tocmai esența operaționalizării (vezi Lazarsfeld, 1971, pp.20-23 sau 1993, pp.
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
altă natură) care poate fi detectat în realitatea empirică. Dacă, de exemplu, observăm că un om frecventează regulat biserica, acesta va fi un indicator ar religiozității persoanei respective. Firește, plecând de la noțiunea de „religiozitate” - privită ca un concept de tip variabil -, putem găsi și alți indicatori: lectura cărților religioase, adoptarea unor gesturi de ritual (semnul crucii, pentrucreștini), răspunsurile la întrebările dintr-un chestionar legate de atitudinea religioasă etc. După cum se vede, indicatorii pot fi de genuri foarte diferite, fie în funcție
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
posteriori. Se poate reproșa aici faptul că o astfel de procedură este total dependentă de natura și numărul indicatorilor aleși, adică de întrebările chestionarului, elemente care nu derivă cu necesitate din analiza conceptului. Aceasta face ca rezultatul operației să fie variabil, de la cercetător la cercetător, neexistând garanția depistării „adevăratelor” dimensiuni. Cu toate acestea, procedeul este uzitat, numai că spre deosebire de autorii noștri, alții aleg un număr mult mai mare de indicatori (întrebări), astfel încât să existe garanția că întregul univers de semnificații ale
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]