2,913 matches
-
la următoarele indicii: ● Dacă VEMS și raportul VEMS/CVF se normalizează în urma terapiei medicamentoase nu se confirmă diagnosticul de BPOC ● Astmul poate fi prezent în cazul în care: - există un răspuns 400 ml la bronhodilatatoare - măsurătorile repetate cu peak-flowmetrul indică variabilitate semnificativă diurnă sau de la o zi la alta - există un răspuns 400 ml la 30 mg prednisolon zilnic administrat timp de 2 săptămâni Severitatea BPOC este clasificată în patru stadii în funcție de valoarea procentuală a VEMS (din valoarea prezisa în funcție de vârstă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229235_a_230564]
-
de testosteron și agresivitate n-a fost încă demonstrată. Meta-analiza (analiza comparativă a rezultatelor obținute în urma unui ansamblu de cercetări pe aceeași temă) realizată de Archer și colegii săi (Archer et al., 1998) scoate mai degrabă la iveală o majoră variabilitate individuală a relației în cauză. Și mai interesante sunt rezultatele studiilor care indică un nivel de testosteron mult mai ridicat la deținuții condamnați pentru crime violente decât la deținuții reținuți pentru crime non violente, situație valabilă atât pentru bărbați, cât
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ce relevă atât manifestări defensive sau ofensive, cât și manifestări de evitare. Anumite manifestări comportamentale par să exprime efectele unui anumit număr de factori spațio-temporali, dar și statutul animalelor prezente. Provocată de medierea cognitivă, cel puțin la speciile superioare, această variabilitatea se vrea un argument împotriva interpretării comportamentelor enunțate ca reflex necondiționat. Comportamentele ofensive constatate ar putea presupune elemente de natură cognitivă, dar este prea puțin probabil ca la animalele studiate aceste comportamente să includă procese cognitive elaborate. La oameni medierea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
dar este prea puțin probabil ca la animalele studiate aceste comportamente să includă procese cognitive elaborate. La oameni medierea cognitivă joacă un rol mult mai important decât la animale. Comportamentul provocat de stimularea ostilă conține la oameni un grad de variabilitate mult mai mare decât la speciile de animale studiate, fapt ce se datorează varietății de situații în care indivizii pot recepta stimuli ostili. Trebuie deci făcută distincția între diferitele niveluri de răspuns atunci când examinăm comportamentele sociale ale organismelor supuse unei
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pentru că ne-ar putea explica sporirea numărului de agresiuni comise împotriva femeilor. În 1990, au fost semnalate 103 000 de violuri asupra femeilor din America, adică o femeie violată la fiecare cinci minute. Ținând cont de natura actului și de variabilitatea contextelor (agresorul poate fi un apropiat), un număr considerabil de violuri rămâne nesemnalat și nu se regăsește în statistici. Creșterea ratei violurilor pare să coincidă cu sporirea numărului de persoane având acces la filme, ziare sau alte materiale pornografice. Începând
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
împotriva păpușii gonflabile n-a scos la iveală nici un efect ce ar putea fi atribuit eredității. În urma unei meta-analize a 24 de studii realizate cu gemeni mono și bizigoți (studii cărora li s-au recunoscut anumite carențe metodologice și o variabilitate a rezultatelor în funcție de tehnica de observație folosită), Miles și Carey (1997) ajung la concluzia că atât ereditatea, cât și mediul sunt responsabili de diferențele care există între indivizi, diferențe ce se referă și la agresivitate. Faptul că valoarea corelațiilor între
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Perspectivele teoretice tradiționale Teoriile mecaniciste asupra comportamentului agresiv Concepția mecanicistă despre agresivitate se bazează pe o concepție cibernetică a sistemului nervos conform căreia diferitele comportamente ale unui organism sunt rezultatul contextelor sociale în care organismul "a funcționat" anterior. În consecință, variabilitatea comportamentală depinde de principiul elementar al învățării care constă în păstrarea anumitor reacții și eliminarea altora, ceea ce duce la formarea obișnuințelor. În opinia lui Hull (1943 citat de Pahlavan, 1987), formarea obișnuințelor se produce de fiecare dată când activitatea organică
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
trăsăturile de personalitate, comparația a fost făcută în funcție de autoevaluările pe scala ostilității (BDHI; Buss și Durkee, 1957). În majoritatea studiilor de pe teren, subiecții dețin o anumită istorie personală violentă. Subiecții care participă la studiile din laborator sunt în general studenți. Variabilitatea observată pe teren este mai importantă, în schimb studiile realizate în laborator par a fi mult mai omogene. Meta-analiza demonstrează că trăsăturile agresivității corelează pozitiv cu agresivitatea evaluată în laborator și pe teren. Corelația este mult mai puternică în cazul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Aceeași convergență între rezultatele obținute în laborator și pe teren a fost constatată pentru alți factori situaționali (violența mediatizată, anonimatul sau efectul armei de foc). Corelația dintre acești factori și comportamentul agresiv observat pare a fi echilibrată, sistematică, cu o variabilitate ce duce în același sens. Totuși în ceea ce privește efectul temperaturii, mai ales dacă aceasta este ridicată, ea pare să reducă tendința de manifestare a actelor agresive în laborator. * Decalajul dintre rezultatele obținute în laborator și cele observate în lumea reală Se
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
violența urmărită la televizor și auto-evaluarea agresivității la vârsta de 30 de ani. În opinia autorilor acestui studiu, confruntarea precoce cu agresivitatea televizată stimulează agresivitatea în general, provocând manifestarea diferitelor sale forme la vârsta maturității. Raportul studiului longitudinal sugerează că variabilitatea comportamentului criminal poate fi explicat, cel puțin la 10 % dintre subiecți, prin faptul de a fi urmărit acte de violență la televizor. Teoria bazată pe procesele de prelucrare a informației oferă o explicație pe termen lung a efectului imaginilor de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
regiunea noncodantă -LCR- Long Control Region numită și URR- Upstream Regulatory Region sau NCR - Non Coding Region reprezintă 10% din genom. Această regiune conține secvențe reglatorii (promoter, enhancer, silencer etc.) pentru controlul expresiei genelor virale și are cea mai mare variabilitate. LCR conține elemente de „stimulare” (enhancer) care pot fi activate de factori celulari sau virali cu o anumită specificitate. Cu alte cuvinte, controlul unor cofactori genetici sau comportamentali poate augmenta măsura în care sunt eficiente măsurile profilactice. 2 - regiunea responsabilă
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
regiunea noncodantă -LCR- Long Control Region numită și URR- Upstream Regulatory Region sau NCR - Non Coding Region reprezintă 10% din genom. Această regiune conține secvențe reglatorii (promoter, enhancer, silencer etc.) pentru controlul expresiei genelor virale și are cea mai mare variabilitate. LCR conține elemente de „stimulare” (enhancer) care pot fi activate de factori celulari sau virali cu o anumită specificitate. Cu alte cuvinte, controlul unor cofactori genetici sau comportamentali poate augmenta măsura în care sunt eficiente măsurile profilactice. 2 - regiunea responsabilă
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
durere abdominală fără o etiologie certă sau o sincopă (11,12). Examenul clinic aduce informații care susțin diagnosticul pozitiv, fac posibil diagnosticul diferențial și ajută la stratificarea riscului și monitorizarea pacientului. Examenul clinic la pacientul vârstnic prezintă un grad de variabilitate mai înalt din cauza prezenței mult mai frecvente a comorbidităților. Semnele stimulării sistemului nervos simpatic (anxietate, tegumente palide, transpirații profuze) sunt prezente și la pacienții vârstnici. Ritmul cardiac este tahicardic, comparabil cu al tânărului, dar tensiunea arterială (TA) sistolică crește semnificativ
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei () [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
-
genetice” (Bănăduc Angela, 2007Ă. Dicționarul de biologie Oxford (1999Ă definește biodiversitatea ca “mare varietate de specii (diversitatea speciiloră sau de alți taxoni de plante, animale și micro-organisme existente într-un habitat, diversitatea biocenozelor dintr-o anumită regiune (diversitate ecologicăă sau variabilitatea genetică din cadrul unei specii (diversitate genetică).” În prezent nu există o viziune unitară asupra conceptului de biodiversitate. D. DeLong (1996Ă a identificat 85 de definiții ale biodiversității, acestea putând fi grupate în două mari categorii (Bănăduc Angela, 2007Ă: în sens
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
fi grupate în două mari categorii (Bănăduc Angela, 2007Ă: în sens restrâns, conceptul de biodiversitate desemnează diversitatea speciilor (“bogăția în specii”Ă și a taxonilor de rang superior din cadrul ierarhiei taxonomice; în sens larg, biodiversitatea poate fi definită ca întreaga variabilitate a organismelor vii și a habitatelor acestora. Astfel, se disting patru componente ierarhice ale biodiversității: diversitatea genetică (variabilitatea intraspecifică), diversitatea specifică, diversitatea ecosistemelor și diversitatea antropică . Diversitatea genetică se referă la variabilitatea intra-specifică și reprezintă fundamentul procesului evolutiv. Diversitatea
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
bogăția în specii”Ă și a taxonilor de rang superior din cadrul ierarhiei taxonomice; în sens larg, biodiversitatea poate fi definită ca întreaga variabilitate a organismelor vii și a habitatelor acestora. Astfel, se disting patru componente ierarhice ale biodiversității: diversitatea genetică (variabilitatea intraspecifică), diversitatea specifică, diversitatea ecosistemelor și diversitatea antropică . Diversitatea genetică se referă la variabilitatea intra-specifică și reprezintă fundamentul procesului evolutiv. Diversitatea specifică se referă la varietatea speciilor la nivel local (biocenoză), regional (regiune biogeograficăă sau global (biosferă). Diversitatea ecosistemică
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
sens larg, biodiversitatea poate fi definită ca întreaga variabilitate a organismelor vii și a habitatelor acestora. Astfel, se disting patru componente ierarhice ale biodiversității: diversitatea genetică (variabilitatea intraspecifică), diversitatea specifică, diversitatea ecosistemelor și diversitatea antropică . Diversitatea genetică se referă la variabilitatea intra-specifică și reprezintă fundamentul procesului evolutiv. Diversitatea specifică se referă la varietatea speciilor la nivel local (biocenoză), regional (regiune biogeograficăă sau global (biosferă). Diversitatea ecosistemică este nivelul la care au loc procesele evolutive, pe lângă viu, aceasta include și componenta
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
ei au contribuit la succesul vieții pe Terra (Bran Florina, Ioan Ildiko, 2004): „Diversitatea speciilor este importantă deoarece sporește productivitatea și stabilitatea ecosistemelor”. Ținând cont de aceste componente, precum și de funcționalitatea care le caracterizează pe fiecare, considerăm că biodiversitatea reprezintă variabilitatea existentă în cadrul și între unitățile sistemice de organizare a materiei vii, ca o caracteristică intrinsecă a durabilității acesteia, rezultată din elasticitatea informațională care a permis valorificarea eficientă a resurselor limitate din mediu în diferite condiții date Acțiunile orientate spre conservare
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
caz speciile descrise și care sunt recunoscute în prezent nu sunt unități comparabile pentru că ele au fost identificate în foarte multe cazuri pe criterii diferite, frecvent vor aparea erori în aprecierea biodiversității specifice (Dan Cogălniceanu, 1999). Diversitatea genetică (intraspecificăă reprezintă variabilitatea genotipurilor și genofondului din interiorul populațiilor unei specii, pe întregul saă areal de raspândire Omul este și un creator de biodiverstiate, nu numai un factor de erodare a acesteia. De-a lungul timpului, cel mai adesea prin metode empirice, comunitățile
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
vedere energetic, fie prin creșterea abilității de dispersie. Caracteristicile care favorizează extinderea arealului unei specii sunt (Lodge, 1993): strategie de tip “r” (rată ridicată a reproducerii, specii pioniere, durată scurtă a unei generațiiă; potențial de dispersie ridicat; reproducere unisexuată/vegetativă; variabilitate genetică mare; plasticitate fenotipică; areal nativ extins; niță ecologică largă; spectru trofic larg; comensală a omului. Caracteristicile care fac un ecosistem permeabil pentru specii străine sunt: Generale: stadiu succesional timpuriu; diversitate scăzută a speciilor native; perturbări datorate fie unor cauze
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
că, în lumina celor afirmate, nici genetica cantitativă nu ar trebui să se numească așa. Și poate nici ameliorarea animalelor care o are ca fundament. Din simplu motiv că genele nu se văd, genetica cantitativă este o analiză detaliată a variabilității populațiilor pentru caracterele cu determinism poligenic, iar prin intermediul metodelor statistice, sunt cuantificate fracțiunile din aceasta ce pot fi puse pe seama aditivității, interacțiunilor alelice și nealelice, mediului general și special, cu o anumită eroare totuși. Urmând linia, ameliorarea genetică a animalelor
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
extrem de prețioase vis-a-vis de metodica de ameliorare aplicată și consecințele acesteia (Drăgănescu, 1970). Analiza genetică este o metodă cantitativă exactă de punere în evidență, la nivelul populației, a resurselor de materie primă pentru selecție. Aceasta din urmă se referă la variabilitatea populației din punct de vedere genetic, pentru că materia primă a selecției este variabilitatea genetică. Cunoscând faptul că orice program de ameliorare necesită o optimizare a planului de selecție, analiza genetică a populației devine absolut obligatorie. Dacă ar fi să dăm
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
Analiza genetică este o metodă cantitativă exactă de punere în evidență, la nivelul populației, a resurselor de materie primă pentru selecție. Aceasta din urmă se referă la variabilitatea populației din punct de vedere genetic, pentru că materia primă a selecției este variabilitatea genetică. Cunoscând faptul că orice program de ameliorare necesită o optimizare a planului de selecție, analiza genetică a populației devine absolut obligatorie. Dacă ar fi să dăm o definiție, prin istorie genetică înțelegem o acțiune obligatorie în managementul resurselor genetice
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
scăderi numerice continue, până la o mărime efectivă ce a determinat intrarea în derivă genetică, fie au fost obiectul unor încrucișări de absorbție cu rase performante (competitive economic la momentul respectivă. Un alt factor care poate determina dispariția populațiilor este scăderea variabilității genetice ca urmare a aplicării unei intensități a selecției prea mari. O valoare mare a intensității selecției (deși de dorit pentru obținerea unor câștiguri genetice semnificativeă are repercusiuni negative din două considerente: pe de o parte creșterea consangvinizării și scăderea
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
selecției (deși de dorit pentru obținerea unor câștiguri genetice semnificativeă are repercusiuni negative din două considerente: pe de o parte creșterea consangvinizării și scăderea mărimii efective, urmate de intrarea în derivă genetică, iar pe de altă parte scăderea drastică a variabilității genetice și limitarea astfel a câmpului de acțiune pentru selecția naturală (populațiile pot dispărea accidental prin apariția unor factori de mediu nefavorabili boli). În această ordine de idei, este binecunoscut situația rasei Holstein-Friză care se află în pericol de trecere
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]