15,959 matches
-
-n gândul de regină și sol de drag ți-eram pe așteptare. Deschide peștera din noi să ardă! Acolo un sihastru stă la geam, culege timp din verbe de zăpadă, și ce frumos devine astăzi ram! Referință Bibliografică: Timp din verbe de zăpadă / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1409, Anul IV, 09 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gina Zaharia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
TIMP DIN VERBE DE ZĂPADĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371466_a_372795]
-
doar la partea de literatură, ci, respectând proporțiile, mai ales la facerea unei lumi filozofice proprii, lume defel simplă dar în care Silvia Bitere plonjează, experimentează pe cont propriu. O poetă interesantă prin nunață lirică, dar mai ales prin convertirea verbului de fiecare zi în sintagmă literară. A deprins meșteșugul alăturării cuvintelor și poeziile sale te incită să le citești, să le descifrezi, să le găsești cheia care se potrivește și sufletului tău. De aici încolo, declicul este sigur, și lumea
SILVIA BITERE PE „VIA DEL MAR” de MELANIA CUC în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374869_a_376198]
-
nenumărate rânduri. Este știut că ea se manifestă sub diferite forme: dragoste, caritate, compasiune, iubirea între îndrăgostiți, între soți, frați, etc . Cum este iubirea necondiționată a omului? Răspunsul este simplu: dăruiește fără să aștepți nimic în schimb: „Ea știe doar verbe surori cu ofer/ Când bate la porți închise, străine/”. (Iubirea) Se întâmplă uneori chiar celor credincioși, să cadă în stări depresive, care permit întâmplătilor nedorite din trecut să revină uneori obsesiv, să ocupe locul gândurilor senine, să tulbure chiar legătura
ECLIPSA – CA O PROMISIUNE A INSTALARII IMPERIULUI LUMINII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374870_a_376199]
-
scriu singure, pentru că nu se mai recunosc între ele. Amestecate din risipite. Ajutor, mă bat gândurile și amintirile cu parfum de romanță. Toamna de afară aduce a iarnă. Bolnavă-i țara me de nepăsare. Adevărul are închisă vana cu silnicia verbului ce minte. Dreptatea e cuprinsă de necroză, iar rugile rămân neprihănite. Curând vom muri de nepăsare. Rolul agenților de influență e din ce în ce mai mare în vehicularea informațiilor publice. Uităm apostolii neamului și amprenta lor pe gânduri. Singura lor vină este aceea
CU NOI E DUMNEZEU, TRĂIASCĂ ROMÂNIA! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374934_a_376263]
-
juvenile, cea care zămislește, cea care nu poate fi stăvilită în curgerea sa, pentru că: „nu e chiar rău dacă îmbătrânești, dar să nu uiți să fii tânăr!... ˮ; „Dacă anii zbârcesc pielea, lipsa de entuziasm zbârcește sufletul.ˮ Parcă vibrația verbului este mai profundă, mai intensă în cazul cărții Universul vacanțelor. „Călătoriile făcute în lumea largă, împreună cu fiica mea, Andaluza, ginerele, Tibi și nepoata, Mara, croite pe alt plan, pe alte coordonate, traistă doldora de impresii și trăiri, niciodată nu apucă
CENACLURILE ARTUR SILVESTRI ŞI VASILE SAV ALE LSR ŞI-AU RELUAT ACTIVITATEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373820_a_375149]
-
mine liniștea și bucuria eliberării. Cu alte cuvinte, nu mă aștept ca în viață fiind să pot ierta. Este o lecție uriașă și densă. Îi aud pe toți spunând ce este iertarea. Totuși simt că dincolo de limitele cuvântului iertare, a verbului ”a ierta”, stă ceva mult mai puternic decât toate trăirile omenești la un loc. Mă copleșește gândul la iertare. Și când simt asta, prin fața ochilor mei trec toate ființele pe care le-am iubit și cărora le-am greșit într-
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373954_a_375283]
-
la românul „Veniți, priveghetoarea cântă...! (Viața scriitorului Alexandru Macedonski între realitate și poveste)”, autor Al.Florin Țene. După această analiză literară Antonia Bodea menționează: „Prin românul sau, Al. Florin Țene întregește paginile de istorie literară prin străfulgerări de suflet, prin verbul a ceea ce s-ar putea numi „o altfel de istorie a literaturii române”, mai ales că romancierul are în lucru o altă carte de același gen dedicată lui Ion Minulescu”. Traversând sumarul revistei Constelații Diamantine ne întâlnim cu scriitorii/prozatorii
APRILIE 2017, EDIȚIE DEDICATĂ SFINTELOR SĂRBĂTORI CREȘTINE ȘI NU NUMAI… de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374017_a_375346]
-
informații și detalii despre anumite teme de interes. Nu sunt, însă, puține cazuri cele în care, prin interogații sau exclamații se dă o direcție clară, dorită de către autor sau dictată de către publicația în sine, spre o anume opinie. Se folosesc verbe la infinitiv, printr-o apelare indirectă a cititorului, pentru a-i crea impresia unei povețe și nu a unei cerințe. Prin utilizarea verbelor modale (condițional optativ) în propoziții, se construiește un anumit parcurs, o anumită canalizare a informației, se induc
FORMARE – DEZINFORMARE! CARE AR TREBUI SĂ FIE INFLUENŢA ŞI ROLUL REVISTELOR ÎN VIAŢA SOCIETĂŢII? de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374034_a_375363]
-
direcție clară, dorită de către autor sau dictată de către publicația în sine, spre o anume opinie. Se folosesc verbe la infinitiv, printr-o apelare indirectă a cititorului, pentru a-i crea impresia unei povețe și nu a unei cerințe. Prin utilizarea verbelor modale (condițional optativ) în propoziții, se construiește un anumit parcurs, o anumită canalizare a informației, se induc bănuieli, sugestionându-se cititorului o anume direcție clară, formându-i o părere pe care acesta și-o va însuși ca fiind a lui
FORMARE – DEZINFORMARE! CARE AR TREBUI SĂ FIE INFLUENŢA ŞI ROLUL REVISTELOR ÎN VIAŢA SOCIETĂŢII? de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374034_a_375363]
-
Acasa > Poezie > Credinta > SERAFIM Autor: Florin T. Roman Publicat în: Ediția nr. 2181 din 20 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ceasornic al orelor târzii, Sfânt! Ceasornic al clipelor pustii, Sfânt! Foșnet veșted de verb „a iubi” Sfânt! Hotare de inimi golite, zdrobite, Domnul Savaot! Uneori cerul e mult prea albastru, alteori adevărul e mult prea adevăr. Dar șase perechi de aripi umplu cerul și adevărul de strigarea lor... Referință Bibliografică: Serafim / Florin T. Roman
SERAFIM de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374111_a_375440]
-
am ajuns acum ca să cerșesc O dragoste rănită, fără țel. Ai fost mereu contra voinței mele Când eu mi te iubeam ca un nebun. Dar m-ai întâmpinat mereu cu rele Făcând din vise spuză dar și scrum. Din conjunctură, verbul ... a iubi A dispărut ca și când n-ar fi fost. Aveai curajul totuși de a minți Sadic în față dar și fără rost. Acum te văd tăcut, cu ochii minții Știind că eu pe veci mi te-am pierdut. Mi te
INVERSIE PROBABILĂ de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375386_a_376715]
-
dorințe, fremătând. Amurgu-acela cald și sângeriu Îmi toarnă-n vene doruri zi de zi, Îți simt prezența vie, parc-ai fi, De viață, elixir de când mă știu. Dac-ai să vii, te-aștept, nu e târziu Să mai dansăm pe verbul a iubi... Referință Bibliografică: SĂ MAI DANSĂM... Silvia Rîșnoveanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2243, Anul VII, 20 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Silvia Rîșnoveanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
SĂ MAI DANSĂM... de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375442_a_376771]
-
viețuiesc, își construiesc visele în funcție de aceste date informaționale. Pentru că Istoria vine cu tăvălugul ei . Și pentru că materia este inteligență acumulată. Iar noi suntem materie, ne unduim și ne acomodăm universului nostru. Aici intră oamenii care uzitează în limbajul lor sensurile verbului „a trebui„ , cei care au conștiința propriei valori și forțe. Ei sunt cei care își făuresc destinul, în cuantica lumii la acel punct al civilizației, ca inteligență acumulată, precum și în limitele liberului arbitru . Pentru că nu suntem ființe care să vină
ARPEGIILE DESTINULUI de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375462_a_376791]
-
LECȚIA DE ANATOMIE Lipsește-o piesă din îngemănare, pulsează-n locul inimii absente un gol, o umbră neliniștitoare, sălaș de îndoieli și erezii, pe-acolo sângele se scurge sterp ca să se-ntoarcă proaspăt la culoare precum pustiul mării într-un verb, când ciocănești acolo sună a noapte, a limbi de sare-ncremenite-n peșteri, la inimă când bați trezești ecouri din râvna Anei puse-n zid de meșteri; să fi uitat Acela ce mi-a dat un trup făcut din toate câte două
PRIMENIRE de ELISABETA ISANOS în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375486_a_376815]
-
relief făcându-mă rob. Gândul rămâne scris pe genunchi, o rugă în fața lui Dumnezeu nevăzându-l. Acum tot ce simt nu spun, ce spun o să vă intre sub piele înmugurind inima cum oul așezat sub cloșca universului. Aștept până iese verbul poeziei îi cresc aripile, îi înfloresc cântul și o hrănesc cu vorbe șlefuite sonor pe hârtia zilelor. Referință Bibliografică: Poezia / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2233, Anul VII, 10 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
POEZIA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375497_a_376826]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > SCHIMB SENSUL CĂLĂTORIEI Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 2068 din 29 august 2016 Toate Articolele Autorului imagine: kubicki-deviantart7 schimb sensul călătoriei a verbului care definește umplerea amforei cu apa vie a bucuriei de a descoperi peșteri tot mai adânci virginele timpuri ale ființei revin schimb sensul călătoriei închipuindu-mi că mă cunosc apoi las să curgă totul invers până când cineva sparge timpanul verbului
SCHIMB SENSUL CĂLĂTORIEI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375569_a_376898]
-
verbului care definește umplerea amforei cu apa vie a bucuriei de a descoperi peșteri tot mai adânci virginele timpuri ale ființei revin schimb sensul călătoriei închipuindu-mi că mă cunosc apoi las să curgă totul invers până când cineva sparge timpanul verbului a călători și atunci ca dintr-o eroare a dumnezeului uituc devin piatră din piatră umbrele ies oameni prin frunze melcii-mi pierd gândirea o filă cade în nisip iar eu zidesc zidindu-mi firea castelul orbilor pe pisc înalt
SCHIMB SENSUL CĂLĂTORIEI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375569_a_376898]
-
dintr-o eroare a dumnezeului uituc devin piatră din piatră umbrele ies oameni prin frunze melcii-mi pierd gândirea o filă cade în nisip iar eu zidesc zidindu-mi firea castelul orbilor pe pisc înalt e muntele de vorbe când verbe dorm uitând ce sunt tematici grele pasc adverbe când relative când de timp Anne Marie Bejliu, 28 august 2016 Referință Bibliografică: schimb sensul călătoriei / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2068, Anul VI, 29 august 2016. Drepturi
SCHIMB SENSUL CĂLĂTORIEI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375569_a_376898]
-
har, că am primit în dar comoară! Cuvântul sfânt „Învățător” e pentru sufletu-mi, balsam, Și nu știu cum să-ți mulțumesc pentru menirea ce o am! Mă tem Hristoase uneori să nu greșesc, să nu distrug, Căci pentru orișice durere doar verbul „a iubi” conjug. Mi-e teamă că nu pot să mângâi atât de mult pe cât aș vrea... De-aceea, Doamne, împrumută-mi iubire din iubirea Ta! Că lumea-mi spune-nvățător, e-o datorie-atât de mare! Ajută-mi dascăl
ÎN VEȘNICIE...ÎNVĂȚĂTOR de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371829_a_373158]
-
a dublat numărul lor. La urma urmei este adevărat, de la 1 ianuarie până ieri s-a întors unul. Astăzi sunt doi care au revenit în joburi din țară. Poate până la finele anului viitor se vor dubla din nou. Poate! Un verb ca toate verbele, indicând o acțiune, nu neapărat lăudabilă. Dublarea se poate referi la îmbolnăvirile cu gripă, de pildă. De la 10 mii în anul X se ajunge la cca. 20 mii în anul Y. La averi cifra este și mai
A DUBLA, DUBLARE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371920_a_373249]
-
lor. La urma urmei este adevărat, de la 1 ianuarie până ieri s-a întors unul. Astăzi sunt doi care au revenit în joburi din țară. Poate până la finele anului viitor se vor dubla din nou. Poate! Un verb ca toate verbele, indicând o acțiune, nu neapărat lăudabilă. Dublarea se poate referi la îmbolnăvirile cu gripă, de pildă. De la 10 mii în anul X se ajunge la cca. 20 mii în anul Y. La averi cifra este și mai spectaculoasă. Domnul Ploaie
A DUBLA, DUBLARE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371920_a_373249]
-
îndatorit”. Ce s-a întâmplat cu cele trei sinonime, dintre care două neologisme , din latină și franceză? Pe care le-a păstrat limba? Pe toate. Pentru că, în timp, uzul limbajului românesc le-a cizelat, primenit și le-a transformat în verbele moderne „a obliga”, „a angaja” și „a îndatora”. Dar acestea nu mai sunt simple sinonime cu același înțeles. Limba română s-a îmbogățit cu trei cuvinte de bază, din care s-au format trei familii de cuvinte, verbele suferind și
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
transformat în verbele moderne „a obliga”, „a angaja” și „a îndatora”. Dar acestea nu mai sunt simple sinonime cu același înțeles. Limba română s-a îmbogățit cu trei cuvinte de bază, din care s-au format trei familii de cuvinte, verbele suferind și transformări în substantive: obligație, angajament, îndatorare și datorie, pe baza cărora s-au dezvoltat limbajele din diferite domenii: economic, juridic, social-cultural și chiar sportiv, cu diferite sensuri și înțelesuri. Sensuri folosite în diferite situații cu mesaje asemănătoare, dar
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
adoptate franțuzismele, a operat eliminarea articolului de la începutul cuvintelor, vocala „e” mut, sufixe și prefixe nefolosite de ea și a adăugat sufixele și prefixele specifice structurii sale de scriere și pronunție, precum și particule cerute de cazurile declinării substantivelor sau conjugarea verbelor. Numai după o astfel de „tratare” românească cuvântul străin intră în limba română, pieptănat și frezat românește. Să exemplific o asfel de „frezare” românească a unui cuvânt străin, foarte mult îndrăgit și folosit în comunicare de români. Când a „năvălit
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
număr de liturghii orientale. Din mărturiile celor doi sfinți evengheliști sinoptici - Matei și Marcu, aflăm că cei doi termeni: ευλογειγ (a binecuvânta) și ευχαριστειν (a mulțumi), exprimă unul și același lucru. Când descrie minunea înmulțirii pâinilor, într-un caz folosește verbul a binecuvânta - când înmulțește cele cinci pâini și doi pești (Matei 14, 19) iar în celălalt caz - când înmulțește cele șapte pâini (Matei 15, 36), folosește verbul a mulțumi. Și într-un caz și în altul efectul este același: înmulțirea
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]