3,165 matches
-
identificat cu scrierile grupului de cercetători din cadrul Univesității Birmingham (Centre for Contemporary Cultural Studies): Richard Hoggard, Stuard Hall, Dick Hebdige, John Hartley. Dintre aceștia, pentru discuția de față este relevantă contribuția sociologului englez Dick Hebdige (1979, 1983) la explicarea stilului vestimentar al grupurilor subculturale din Anglia anilor '70. Cartea lui Dick Hebdige din 1979 Subculture: The Meaning of Style constă într-o lectură semiotică a vestimentației subculturii punk, aceasta reprezentând, în viziunea autorului, o formă de rezistență simbolică (sign struggle) la
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Inspirat de discursul reprezentanților interacționismului simbolic, după cum o indică și dedicația cărții " În memoria lui Herbert Blumer, de la care am luat curajul de a analiza temeinic un subiect considerat frivol în sociologia americană" (F. Davis, 1992) -, autorul demonstrează că moda vestimentară este adoptată datorită faptului că "fixează" instabilitatea identității sociale. Aceasta tinde să se manifeste prin tensiuni polarizante între genurile sociale (bărbat-femeie), vârstă (tânăr-bătrân) și statusul social (bogat-sărac) al indivizilor, opoziții denumite de sociologul american "ambivalențe" (ambivalences). Fashion, Culture and Identity
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
între genurile sociale (bărbat-femeie), vârstă (tânăr-bătrân) și statusul social (bogat-sărac) al indivizilor, opoziții denumite de sociologul american "ambivalențe" (ambivalences). Fashion, Culture and Identity valorifică, de asemenea, concepte din semiologia lui Umberto Eco, Roland Barthes și Basil Breinstein, arătând că stilurile vestimentare reprezintă un cod caracterizat în principal de o semantică ambiguă și redundantă (F. Davis, 1992, 5-8). Chiar dacă respinge ideea modei de clasă exprimată de Georg Simmel, Thorstein Veblen și Pierre Bourdieu, sociologul american ajunge la concluzia că "este prematur să
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
aceasta poate fi analizată ca o "tehnică corporală" care reflectă marcării comportamentului social. Printr-o astfel de abordare, Jennifer Craick subscrie analizei tehnicilor corpului, inițiată de antropologului francez Marcel Mauss (1872-1950), fapt care îi permite să surprindă nu numai moda vestimentară a societăților occidentale, dar și manifestările non-occidentale ale acesteia. Treptat, interesul asupra acestei tematici se manifestă și în alte medii academice, nu numai în cel englez și american. Astfel, anul 1997 aduce un nou reper bibliografic destinat abordării științifice a
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
noi lucrări (M. Carter 2003; K.K.P. Johnson, S.J. Torntore și Joanne B. Eicher [eds.], 2003; Y. Kawamura, 2004). În acest sens, Michael Carter, profesor de istorie a artei de la Universitatea din Sydney, sesizează că problema acută a studiului dedicat modei vestimentare rezidă chiar în identificarea genealogiei subiectului și își construiește structura cărții Fashion Classics from Carlyle to Barthes (2003a), referindu-se la contribuțiile și biografia unor autori pe care îi denumește "clasicii analizei fenomenului modei" (M. Carter, 2003a, xi). În concepția
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
construiește structura cărții Fashion Classics from Carlyle to Barthes (2003a), referindu-se la contribuțiile și biografia unor autori pe care îi denumește "clasicii analizei fenomenului modei" (M. Carter, 2003a, xi). În concepția lui Michael Carter, contribuțiile clasice la studiul modei vestimentare provin din opera unor scriitori din sfera studiilor sociale precum Thomas Carlyle, Herbert Spencer, Geoge Simmel, Thorstein Veblen, Alfred Kroeber, John Carl Flügel, Roland Barthes, James Laver. Un an mai târziu, Yuniya Kawamura publică lucrarea Fashion-ology: An Introduction to Fashion
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
factor care să explice evoluția îmbrăcămintei, Alexandru Alexianu (1971, 329) declara: "Despre o cronologizare riguroasă, astfel spus despre o mai rigidă încadrare în tiparele vremii, credem însă că nu mai poate fi vorba în materie de mode și costume, evoluția vestimentară fiind și la noi [...] la fel de nestatornică, capricioasă, greu de surprins în vreo mișcare sau consecvență proprie, sustrăgându-se oricărei legi, pe toată aria continentului". Chiar dacă a întâmpinat unele critici precum încercarea de reconstituire imaginară, fără evidență documentară, a părților de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
serioasă și mai solidă contribuție la cunoașterea costumului istoric românesc" (idem). De asemenea, este important de consemnat că lucrarea lui Alexandru Alexianu conține un glosar de arhaisme care desemnau în trecut diferite articole de vestimentație, fapt ce permite analiza transformărilor vestimentare pornind de la vocabularul unor epoci. Nu întâmplător, acest demers a intrat ulterior în atenția filologilor: în 1978, Zamfira Mihail semnează lucrarea Terminologia portului popular românesc (apud Gh. Achiței, 1988, 272), iar doi ani mai târziu, în 1980, profesorul Marcel Grădinescu
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Ș. Ursula, 1997; C. Tîrhaș, 2004). În anul 2006 Carmen- Liliana Hoceanu și Ana Stoica-Constantin realizează primul experiment psihosociologic din România pe această temă, publicat în revista Psihologie socială, prin intermediul căruia autoarele își propun să testeze relația dintre percepția ținutei vestimentare și aprecierea asupra competenței profesionale. Carmen- Liliana Hoceanu și Anca Stoica Constantin (2006) arată că modul de prezentare vestimentară (lejer, oficial, sport) influențează publicul în evaluarea competenței profesionale, expertul fiind mai bine evaluat profesional atunci când este îmbrăcat în ținută clasică
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
din România pe această temă, publicat în revista Psihologie socială, prin intermediul căruia autoarele își propun să testeze relația dintre percepția ținutei vestimentare și aprecierea asupra competenței profesionale. Carmen- Liliana Hoceanu și Anca Stoica Constantin (2006) arată că modul de prezentare vestimentară (lejer, oficial, sport) influențează publicul în evaluarea competenței profesionale, expertul fiind mai bine evaluat profesional atunci când este îmbrăcat în ținută clasică, oficială, decât neoficială, fapt explicat prin "mentalitatea persistentă a populației că vestimentația este un criteriu puternic de selecție într-
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
importante relansează dezbaterea despre posibilitatea abordării științifice a subiectului: Modă și societate urbană în România epocii moderne (2006), semnată de istoricul Adrian-Silvan Ionescu, și Paris elegant, Teheran incitant: corpuri estetice, subiecte politice (2007/2008), aparținând antropologului Alexandru Bălășescu. Recurența comportamentelor vestimentare în modernitate este descrisă de Adrian-Silvan Ionescu (2006) printr-o bogată documentare istorică, sociologică și literară. În plină epocă modernă, de la mijlocul secolului al XIX-lea și până în primele decade ale secolului XX, costumul feminin și masculin românesc, precum și alte
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
lămurește semnificația conceptelor "modă" și "costum", arătând că relația dintre acestea nu este una de sinonime, la fel cum obișnuim să le asociem în limbajul curent: Când se vorbește despre modă, mai toată lume se gândește, aproape exclusiv, la moda vestimentară ignorând celelalte sectoare ale vieții, care sunt la rândul lor, afectate de modă. O incursiune în modă este imposibilă fără cunoașterea moravurilor epocii, a personalităților care puteau lansa moda, a arbitrilor eleganței, a caselor care aveau saloane deschise și ore
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
unor atitudini precise), cât și sinelui (căci manipularea semnificațiilor sinelui creează și actualizează constant sinele) (A. Bălășescu, 2007/2008, 36). 1.7. Precizări terminologice În sfera teoriilor despre modă se regăsesc o serie de termeni care fac trimitere la moda vestimentară. Din bibliografia parcursă am inventariat următorii termeni, precum și echivalențele în limba engleză a acestora: modă (fashion); îmbrăcăminte (clothing, clothes, apparel, dress); cod vestimentar (clothing code, dress code); teribilism (fad); gust (taste); stil (style); înfățișare fizică (appeareance); manieră (manner). Chiar dacă unele
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
terminologice În sfera teoriilor despre modă se regăsesc o serie de termeni care fac trimitere la moda vestimentară. Din bibliografia parcursă am inventariat următorii termeni, precum și echivalențele în limba engleză a acestora: modă (fashion); îmbrăcăminte (clothing, clothes, apparel, dress); cod vestimentar (clothing code, dress code); teribilism (fad); gust (taste); stil (style); înfățișare fizică (appeareance); manieră (manner). Chiar dacă unele dicționare le consemnează ca echivalente (cf. M. Barnard, 2007, 2), clarificarea conceptelor enunțate anterior ar putea evidenția diferitele perspective teoretice din care poate
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
code); teribilism (fad); gust (taste); stil (style); înfățișare fizică (appeareance); manieră (manner). Chiar dacă unele dicționare le consemnează ca echivalente (cf. M. Barnard, 2007, 2), clarificarea conceptelor enunțate anterior ar putea evidenția diferitele perspective teoretice din care poate fi abordată moda vestimentară. Așa cum voi arăta, în filozofie moda a fost consacrată dezbaterilor despre gust, istoria a relaționat-o cu evoluția manierelor și a claselor sociale, sociologia a insistat asupra mecanismelor de interacțiune socială și de diferențiere, iar semiologia a exemplificat-o prin
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ca fiind stridentă și opulentă în accesoriile pe care le adoptă, își dorește popularitate printr-o carieră în media și așteaptă ca ceilalți să-i aprecieze veșmintele (http://www.radioguerrilla. ro/antimitocanie/). La nivelul receptării, este posibil ca aceste conduitele vestimentare să pară "excentrice", lipsite de gust, să stârnească dezaprobarea socială, ridicolul și chiar râsul sau, dimpotrivă, să fie considerate exemplare. Surprinzător, dincolo de comicul situației, raționamentul sociologic al lui Pierre Bourdieu (1979/1984, 60) arată că blamarea vulgarului, a obscenului nu
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a face cu divulgarea de forme recunoscute și consumate doar pentru a produce efecte, fenomen care, în estetica germană, este denumit prin intermediul termenul de kitsch. 1.7.2. Stilul Un alt concept care se regăsește în teoriile explicative ale modei vestimentare este cel de "stil" (style). Sensul propriu al acestui termen derivă, în mare parte, de la stilus, cuvânt care, în limba latină, desemna un obiect cu vârful ascuțit, folosit în Antichitate pentru gravarea plăcilor din lemn, plumb sau aramă acoperite cu
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de "modă" tocmai prin componenta dinamică. Uneori, stilul poate debuta ca modă, dar, spre deosebire de succesiunea rapidă a unor forme noi caracteristică modelor, stilul se cristalizează în forme permanente (R. Köning, 1971/1973, 41; A. Nanu, 1976/2007, 16). Practica designului vestimentar, precum și limbajul jurnalistic al modei vestimentare uzitează de expresii precum "stil vestimentar", "a avea stil", "stil original" pentru a sublinia un ansamblu de înfățișări originale sau de calitate (H. Marano, 2004, Internet Psychology Today). Topica include și diferențieri între stilurile
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Uneori, stilul poate debuta ca modă, dar, spre deosebire de succesiunea rapidă a unor forme noi caracteristică modelor, stilul se cristalizează în forme permanente (R. Köning, 1971/1973, 41; A. Nanu, 1976/2007, 16). Practica designului vestimentar, precum și limbajul jurnalistic al modei vestimentare uzitează de expresii precum "stil vestimentar", "a avea stil", "stil original" pentru a sublinia un ansamblu de înfățișări originale sau de calitate (H. Marano, 2004, Internet Psychology Today). Topica include și diferențieri între stilurile de vestimentație: clasic, tradițional, conservator, fără
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
dar, spre deosebire de succesiunea rapidă a unor forme noi caracteristică modelor, stilul se cristalizează în forme permanente (R. Köning, 1971/1973, 41; A. Nanu, 1976/2007, 16). Practica designului vestimentar, precum și limbajul jurnalistic al modei vestimentare uzitează de expresii precum "stil vestimentar", "a avea stil", "stil original" pentru a sublinia un ansamblu de înfățișări originale sau de calitate (H. Marano, 2004, Internet Psychology Today). Topica include și diferențieri între stilurile de vestimentație: clasic, tradițional, conservator, fără elemente de noutate și în vogă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
adică acțiunile reale sau imaginare pe care indivizii le realizează pentru a se prezenta într-o lumină favorabilă celorlalți și percepția înfățișării (appearance perception), inferențele pe care le facem pornind de la aspectul exterior al celorlalți indivizi. 1.7.4. Codul vestimentar Autorii (R. Barthes, 1957/1993; B. Bernstein, 1964; R. Barthes, 1967; F. Davis, 1992) care și-au asumat o explicare a rolului vestimentației în baza teoriilor comunicării au recurs la utilizarea expresiei "cod vestimentar" (dress code; clothing code). De fapt
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
celorlalți indivizi. 1.7.4. Codul vestimentar Autorii (R. Barthes, 1957/1993; B. Bernstein, 1964; R. Barthes, 1967; F. Davis, 1992) care și-au asumat o explicare a rolului vestimentației în baza teoriilor comunicării au recurs la utilizarea expresiei "cod vestimentar" (dress code; clothing code). De fapt, aceștia preiau noțiunea de "cod" din lingvistică și fac o analogie între limbajul hainelor și limba ca mijloc de comunicare. În modelul lingvistic clasic, elaborat de Roman Jakobson (1963), codul reprezintă un ansamblu de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
În semiotică, codul este condiția sine qua non a proceselor de comunicare umană, conținând "reguli pentru generarea unor semne ca ocurențe concrete în cursul interacțiunii de comunicare" (U. Eco, 1976/2008, 78). În Encyclopedia of Clothing and Fashion (2005), codul vestimentar este definit ca un set de norme care reglementează vestimentația dezirabilă social (B.J. McVeigh, 2005, 377). Acestea diferă în funcție de ierarhia socială sau ierarhia grupului. Astfel, există coduri vestimentare puternic standardizate (codul vestimentar militar); coduri vestimentare standardizate (vestimentația în grupul de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Eco, 1976/2008, 78). În Encyclopedia of Clothing and Fashion (2005), codul vestimentar este definit ca un set de norme care reglementează vestimentația dezirabilă social (B.J. McVeigh, 2005, 377). Acestea diferă în funcție de ierarhia socială sau ierarhia grupului. Astfel, există coduri vestimentare puternic standardizate (codul vestimentar militar); coduri vestimentare standardizate (vestimentația în grupul de muncă; uniforma din școli); coduri vestimentare nestandardizate (vestimentația informală, casual); coduri vestimentare indezirabile (ibidem). Reputatul analist al teoriilor comunicării John Fiske (1994/2001, 68-69) enumeră câteva trăsături ale
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
În Encyclopedia of Clothing and Fashion (2005), codul vestimentar este definit ca un set de norme care reglementează vestimentația dezirabilă social (B.J. McVeigh, 2005, 377). Acestea diferă în funcție de ierarhia socială sau ierarhia grupului. Astfel, există coduri vestimentare puternic standardizate (codul vestimentar militar); coduri vestimentare standardizate (vestimentația în grupul de muncă; uniforma din școli); coduri vestimentare nestandardizate (vestimentația informală, casual); coduri vestimentare indezirabile (ibidem). Reputatul analist al teoriilor comunicării John Fiske (1994/2001, 68-69) enumeră câteva trăsături ale codurilor de semnificație. Apreciez
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]