4,489 matches
-
și a Portugaliei în 1986, este ocazia unei consolidări a regulilor comunitare. Astfel, au fost puși în practică "stabilizatori agricoli", conform orientărilor Consiliului European de la Bruxelles din 12 februarie 1988. Aceste măsuri aveau în vedere abandonul suprafețelor viticole (prin smulgerea viței de vie) și consolidarea regimului distilărilor, antrenând o scădere importantă a prețului pentru vinul excedentar. În sectorul vinurilor de calitate, după efortul inițial de armonizare a definițiilor (vin de calitate produs în regiuni determinate VQPRD 110), au avut loc numeroase
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Noua Olandă, imigranții europeni au importat și au impus locuitorilor limbile lor, culturile lor, religiile lor, obiceiurile lor, artele lor, științele lor, modul lor de a se îmbrăca, precum și felul lor de mânca și de a bea. I. Sub semnul viței de vie Începând cu secolul al XV-lea, Europa creștină, în special creștinătatea mediteraneană, pornește la descoperirea, apoi la cucerirea noii lumi. Colonizarea, evanghelizarea și plantarea viței de vie mergeau mână în mână: "Oricare dintre călugării cuceritori avea în desagă
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
îmbrăca, precum și felul lor de mânca și de a bea. I. Sub semnul viței de vie Începând cu secolul al XV-lea, Europa creștină, în special creștinătatea mediteraneană, pornește la descoperirea, apoi la cucerirea noii lumi. Colonizarea, evanghelizarea și plantarea viței de vie mergeau mână în mână: "Oricare dintre călugării cuceritori avea în desagă breviarul și legătura de butași 111". Misionarii portughezi au adus vinul în Japonia și în Brazilia. Călugării spanioli au făcut la fel în restul Americii de Sud, în America Centrală
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
dintre călugării cuceritori avea în desagă breviarul și legătura de butași 111". Misionarii portughezi au adus vinul în Japonia și în Brazilia. Călugării spanioli au făcut la fel în restul Americii de Sud, în America Centrală și în California. Protestanții francezi au plantat vița de vie la Capul Bunei Speranțe (odinioară denumit Capul Furtunilor), în sudul Africii de Sud, după revocarea Edictului de la Nantes pe 18 octombrie 1685112. În estul Africii, aceasta a fost introdusă de părinții din ordinul Sfântului Spirit, originari din Germania. La antipozi
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
18 octombrie 1685112. În estul Africii, aceasta a fost introdusă de părinții din ordinul Sfântului Spirit, originari din Germania. La antipozi, în vestul Australiei, țară-continent considerată drept "Franța emisferei de sud"113 din cauza posibilităților sale vinicole, cei care au plantat viță de vie au fost benedictinii spanioli, iar în Noua Zeelandă, primii butași au fost introduși de misionarii anglicani și de misionarii catolici francezi. Creștinismul, în special catolicismul cu vinul liturgic și cu sutele sale de milioane de credincioși, a contribuit fără
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
lui Baffin și Labradorului, și Vinlanda, care se pare că era insula Terra Nova: "În saga, care abundă în tot felul de detalii, se relatează că într-o zi, un german cu numele de Tyrkir, trimis în recunoaștere, a descoperit viță de vie sălbatică 118 și s-a întors destul de beat. În primăvară, au încărcat nava cu lemn și cu struguri, echipajul s-a întors în Groenlanda, iar Leif a numit noul teritoriu Vinlanda sau "Țara Vinului."119 Americanii de origine
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
cunoștințelor umane (geografice, desigur, dar și istorice, economice, demografice, geopolitice, vitivinicole etc.) adaptându-se tehnicilor moderne de comunicare (Compact Disc Read only memory, CR-Rom, spre exemplu). III. Vinul pe continentul american Vechea Lume viticolă cedează terenul podgoriilor noii lumi: arta viței de vie și a vinului nu mai este apanajul vechii Europe. Civilizația vinului este prezentă pe scară largă în California, în Argentina, în Chile, în Brazilia, în Uruguay, în Peru, în Bolivia, dar și în Africa de Sud, în Australia sau în
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
vinului nu mai este apanajul vechii Europe. Civilizația vinului este prezentă pe scară largă în California, în Argentina, în Chile, în Brazilia, în Uruguay, în Peru, în Bolivia, dar și în Africa de Sud, în Australia sau în Noua-Zeelandă. Prima plantație de viță de vie din Noua Lume, stricto sensu, a luat ființă fără îndoială în primii ani ai secolului al XVI-lea, în Mexic, "Noua Spanie", al cărei guvernator general a fost numit Fernando Cortez (1485-1547), în 1522, de către regele Spaniei Carol
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
sensu, a luat ființă fără îndoială în primii ani ai secolului al XVI-lea, în Mexic, "Noua Spanie", al cărei guvernator general a fost numit Fernando Cortez (1485-1547), în 1522, de către regele Spaniei Carol Quintul. Cortez a adus din Spania vițe de vie pentru a le transplanta pe pământ mexican. În 1524, el a decretat ca orice spaniol care beneficia de concesiune asupra unui teren trebuia să planteze vie atât pentru trebuințele euharistice, cât și pentru a susține o parte esențială
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
concesiune asupra unui teren trebuia să planteze vie atât pentru trebuințele euharistice, cât și pentru a susține o parte esențială a nevoilor sale alimentare. Decât să se bazeze pe transporturile costisitoare din Spania sau din Canare, fiecare își cultiva propria viță de vie. În ceea ce privește calitatea, știm că aceste vinuri au fost un succes. Începând cu mijlocul secolului al XVI-lea, noile posesiuni spaniole din Argentina, Chile sau Peru își făceau propriul lor vin, foarte pe gustul conducerii Spaniei. Regele catolic al
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
ale metropolei, decretând cu această ocazie că orice vin care nu este importat din țara-mamă trebuie considerat produs de contrabandă. Fie că este vorba de mission, din Mexic, de criolla, în Argentina ori de pais în Chile, banalul răsad de viță de vie original pe care l-au folosit primii coloniști se cultivă în continuare pe scară largă în aceste țări pentru producerea de vinuri curente 122. În Mexic (Alta sau California Superioară a aparținut Mexicului până în 1850)123 și în
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
largă în aceste țări pentru producerea de vinuri curente 122. În Mexic (Alta sau California Superioară a aparținut Mexicului până în 1850)123 și în America de Sud, cuceritorii spanioli au fost curând urmați de misionari, în special franciscani și iezuiți, care cultivau vița de vie pentru a produce vinul liturgic. Clericii s-au servit de asemenea de cultura viței de vie pentru a implanta civilizația creștină, avatar al civilizației vinului, în aceste noi teritorii păgâne. Prima introducere a vinului în California pe care
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
a aparținut Mexicului până în 1850)123 și în America de Sud, cuceritorii spanioli au fost curând urmați de misionari, în special franciscani și iezuiți, care cultivau vița de vie pentru a produce vinul liturgic. Clericii s-au servit de asemenea de cultura viței de vie pentru a implanta civilizația creștină, avatar al civilizației vinului, în aceste noi teritorii păgâne. Prima introducere a vinului în California pe care o cunoaștem datează din 1769, când sub conducerea lui P. Junipero Serra, călugăr franciscan, originar din
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
aceste noi teritorii păgâne. Prima introducere a vinului în California pe care o cunoaștem datează din 1769, când sub conducerea lui P. Junipero Serra, călugăr franciscan, originar din insula Mallorca, călugării franciscani au adus cu ei vin și coarde de viță de vie în timpul drumului lor din Mexic înspre nord, stabilindu-se în cele din urmă în locul astăzi numit San Diego, în partea de sud a Californiei. Aici a fost întemeiată prima misiune californiană. Coardele de viță, aduse din Spania, au
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
vin și coarde de viță de vie în timpul drumului lor din Mexic înspre nord, stabilindu-se în cele din urmă în locul astăzi numit San Diego, în partea de sud a Californiei. Aici a fost întemeiată prima misiune californiană. Coardele de viță, aduse din Spania, au dat naștere unui soi numit Mission Grape. Iar primii puieți din regiune au fost cunoscuți sub numele de "viță de vie a misiunii". Acest soi a fost dominant în industria vinicolă californiană până la începutul secolului al
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
San Diego, în partea de sud a Californiei. Aici a fost întemeiată prima misiune californiană. Coardele de viță, aduse din Spania, au dat naștere unui soi numit Mission Grape. Iar primii puieți din regiune au fost cunoscuți sub numele de "viță de vie a misiunii". Acest soi a fost dominant în industria vinicolă californiană până la începutul secolului al XIX-lea. Ulterior, călugării franciscani au continuat să întemeieze misiuni pe măsură ce înaintau înspre nordul Californiei, aducând cu ei vița de vie. Au reușit
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
cunoscuți sub numele de "viță de vie a misiunii". Acest soi a fost dominant în industria vinicolă californiană până la începutul secolului al XIX-lea. Ulterior, călugării franciscani au continuat să întemeieze misiuni pe măsură ce înaintau înspre nordul Californiei, aducând cu ei vița de vie. Au reușit să producă un vin de bună calitate pe care uneori îl vindeau lucrătorilor podgoriei sau primilor coloniști spanioli din regiune. În 1833 guvernul mexican a decis secularizarea tuturor așezămintelor religioase și, între 1834-1835, misiunile din California
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
au fost suprimate. În 1837, secularizarea era încheiată. Primul viticultor din regiunea Los Angelesului a cărui identitate o cunoaștem a fost Antonio Mario Lugo, un spaniol care a servit în armata acestei țări europene. A început în 1809, plantând cu viță de vie 8 acri în spatele casei sale, situată în ceea ce astăzi este centrul orașului Los Angeles. Către 1830, Jean-Louis Vigne, un nume bine ales124, care se născuse în 1799 la Cadillac, aproape de Bordeaux, a început să-și planteze podgoria care
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
cvasi-"mediteranean" al Californiei de Nord. Condițiile naturale ale regiunii s-au dovedit foarte favorabile exploatărilor viticole. Văile Napa și Sonoma s-au dovedit a fi mai potrivite culturii viticole decât bazinul Los Angelesului. La sfârșitul secolului al XIX-lea, vița de vie făcea parte din peisajul californian. În 1890, viticultorii americani produceau deja aproape 1 milion de hl de vin. Însă, către sfârșitul secolului al XIX-lea, filoxera își face apariția. După ce a distrus viile din estul Statelor-Unite, filoxera 126
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
care 185 în Napa Valley și 155 în Sonoma Valley. Statul New-York deține a doua poziție (în jur de 8%), celelalte 2% fiind reprezentate în principal de statele Washington, Oregon și Texas. În 1994129, Statele-Unite aveau o suprafață plantată cu viță de vie de 310 000 ha., o producție de 16,2 milioane de hl și un consum de 6,7 litri per capita. Așadar spaniolii sunt cei care au introdus vița de vie în Argentina, aducând cu ei câteva plante
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Texas. În 1994129, Statele-Unite aveau o suprafață plantată cu viță de vie de 310 000 ha., o producție de 16,2 milioane de hl și un consum de 6,7 litri per capita. Așadar spaniolii sunt cei care au introdus vița de vie în Argentina, aducând cu ei câteva plante de Vitis vinifera. Marele răspânditor al viței de vie a fost P. Juan Cidrõn, în 1558. La începutul secolului al XIX-lea, marele curent al imigrației europene, constituit în principal din
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
o producție de 16,2 milioane de hl și un consum de 6,7 litri per capita. Așadar spaniolii sunt cei care au introdus vița de vie în Argentina, aducând cu ei câteva plante de Vitis vinifera. Marele răspânditor al viței de vie a fost P. Juan Cidrõn, în 1558. La începutul secolului al XIX-lea, marele curent al imigrației europene, constituit în principal din italieni și spanioli, a transformat actualele provincii Mendoza, situată la picioarele Anzilor 130, dar la o
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
deschis către tehnologiile moderne și investitorii străini. În 1994, podgoriile chiliene acopereau 114 000 ha și produceau 3,6 milioane de hl, iar consumația per capita era, în 1992, de 29,50 l. Provenind din insula Madeira și din Azore, vița de vie a fost introdusă în Brazilia în 1532 de către Martin Alfonso de Souza. Dezvoltarea acesteia s-a produs în funcție de colonizare și de diferitele valuri de imigrare. Astfel, portughezii, spaniolii, francezii și italienii au contribuit la expansiunea viticulturii braziliene. Către
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
de Souza. Dezvoltarea acesteia s-a produs în funcție de colonizare și de diferitele valuri de imigrare. Astfel, portughezii, spaniolii, francezii și italienii au contribuit la expansiunea viticulturii braziliene. Către 1830, peisajul viticol se va transforma total, odată cu sosirea primei varietăți a viței de vie americane, Vitis Labrusca "Isabella". Rezistența acesteia la maladii, rapida ei aclimatizare și productivitatea i-au dat rapid supranumele de "strugure național". În 1994 Brazilia avea o suprafață plantată cu viță de vie de 60 000 ha, o producție
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
va transforma total, odată cu sosirea primei varietăți a viței de vie americane, Vitis Labrusca "Isabella". Rezistența acesteia la maladii, rapida ei aclimatizare și productivitatea i-au dat rapid supranumele de "strugure național". În 1994 Brazilia avea o suprafață plantată cu viță de vie de 60 000 ha, o producție de 3 milioane de hl și un consum per capita de 1,77 l. Uruguay posedă pe plan viticol o importanță care nu are legătură cu suprafața acestuia (186 926 km², cel
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]