KorAP: Find »[drukola/base=vin & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...108 109 110 ...1871 >

46,761 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791

Andrei, în geamantanele date de tata... da, în geamantane, nu am cărți... Am carne și vin. Da, carne și vin. Am auzit că o duceți greu, sînt și niște cunoscuți de-ai mei acolo... împarte la toți, egal, carnea și vinul... Ce bani?! Lasă banii! Voiam să fac aici o petrecere; fă matale praznic acolo rîde Mihai. Zău! devine el grav împarte la toți... Am și niște cărți, un cadou de ziua mea, să mi le aduci... Cum? A, cîți ani

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
urmei, poate da de băut vodcă rusească: un gest simplu, prietenesc. Altfel, riscă să fie bîrfit pe la colțuri va fi, totuși, o știe, dar măcar să nu aibă certitudine -, cum s-a întîmplat stagiunea trecută, cînd un dramaturg a adus un vin bun, dinspre Odobești. La un colț, doi cunoscuți, cu paharele în mînă, discutau. "N-am mai gustat de mult un vin așa de bun și un spectacol atît de prost" l-a auzit pe unul din ei șoptindu-i celuilalt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
o știe, dar măcar să nu aibă certitudine -, cum s-a întîmplat stagiunea trecută, cînd un dramaturg a adus un vin bun, dinspre Odobești. La un colț, doi cunoscuți, cu paharele în mînă, discutau. "N-am mai gustat de mult un vin așa de bun și un spectacol atît de prost" l-a auzit pe unul din ei șoptindu-i celuilalt. Intră în autoservire cu ochii roată, căutînd-o pe șefă. Cînd ajunge în dreptul raftului cu băuturi, se oprește și privește lung șirul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
clipa cînd a deschis geamantanele, șoferul a preluat comanda tuturor acțiunilor. Cu o sfințenie oarbă, toți se supun indicațiilor lui. Odată farfuriile cu bucata de friptură așezate în fața tuturor, el trece cu canistra și toarnă fiecăruia cîte un pahar cu vin. Ale cui sînt geamantanele, dom'le? întreabă unul. Dacă nu a vrut bani, răspunde șoferul sînt sigur că nu vrea nici să se afle cine-i. S-ar putea găsi vreunul să-l întrebe de ce, de unde... Unii îți fac rău

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
răspunde șoferul sînt sigur că nu vrea nici să se afle cine-i. S-ar putea găsi vreunul să-l întrebe de ce, de unde... Unii îți fac rău chiar și cînd îi ajuți. Așezat la aceeași masă cu Lazăr, profesorul gustă vinul: Superb! Cotnari veritabil, netratat. Ce zici de geamantane? Încăpătoare. Fii o dată măcar serios! Nu-mi miroase a bună. Dați-mi mie porția dumneavoastră dacă nu miroase cum trebuie bombăne Lazăr. Șoferul a știut ce are în geamantane, dar ne-a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
miroase a bună. Dați-mi mie porția dumneavoastră dacă nu miroase cum trebuie bombăne Lazăr. Șoferul a știut ce are în geamantane, dar ne-a lăsat să răbdăm. Cîte astfel de drumuri or fi făcut, astea, pline cu carne și vin!... Speculă... Poate confirmă Lazăr -, dar acum prinde bine, mai ales că-i pe gratis. Cum rămîne cu pocherul? întreabă prompt, luîndu-l din scurt. Ești nebun! șoptește profesorul cu gura plină. Doar nu vrei să facem, aici, una mică, în doi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
superior nu cred să fi avut rival în tot orașul, că de la studenți n-aveam ce cîștiga. Aș! i-o taie printr-un gest scurt profesorul. În pocher, ca și-n fotbal, orice ageamiu se crede expert. Lazăr soarbe puținul vin rămas în pahar. "Ești pocherist, maestre; las' că te verific eu seara asta gîndește el, privind fix, undeva spre sală, vrînd să pară indiferent. Așa se explică înverșunarea cu care ai pledat împotriva pocherului, cînd am fost discutat. Dacă nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
să-și moaie vîrful degetului arătător, pe care îl duc apoi la gură și-l sug cu plăcere. Actorul mănîncă în liniște, atent la ce-i spune femeia de alături, fericită, cu ochi iradiați de luminițe, amplificate de paharele cu vin, făcînd gesturi de întărire a spuselor ei cu palma, ce o coboară uneori să cuprindă mîna bărbatului, surîzîndu-i totodată. Mai încolo, la a doua masă, Lazăr a impus tăcerea sa și profesorului; s-a hotărît să isprăvească orice discuție, care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Radu. Spre Iași? Spre Valea Brândușelor? Dacă, vrînd să ajungă mai repede, a luat o mașină de ocazie!? Tu știi cîte mașini întroienite am văzut? Lasă, doctore, nu te mai zbate atît îl temperează Lazăr, îndesîndu-i sub nas paharul cu vin. Măcar de-ar merge telefonul, dar... Nu mai instista, nu pot să beau împinge Radu paharul într-o parte, apoi își lasă fruntea pe brațele puse unul peste altul pe masă. Am și eu în rucsac o sticlă. Lazăr aruncă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
în mînă, mai toarnă un al treilea pahar tuturor. Nina ciocnește ușor paharul său de al lui Iulian, zîmbindu-i: Pentru viitoru-ți rol! Pentru tine! răspunde actorul, înfiorat de atingerea mîinii slobode a femeii, lăsată iarăși peste mîna sa, cuprinzîndu-i-o în timp ce vinul e băut cu sete. Studenta ia unul din băieți în brațe și-l duce pînă lîngă ferastră, să-i arate zăpada, cu gînd că-l va putea face să uite de paharul cu vin spre care se întinde să-și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
iarăși peste mîna sa, cuprinzîndu-i-o în timp ce vinul e băut cu sete. Studenta ia unul din băieți în brațe și-l duce pînă lîngă ferastră, să-i arate zăpada, cu gînd că-l va putea face să uite de paharul cu vin spre care se întinde să-și înmoaie toate degetele, ca apoi să le sugă. Tatăl a luat și el pe celălalt băiat, rugînd-o pe soție să ducă paharele la bar. De unde-o fi știind-o ăsta pe Coca? întoarce capul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
A, da, ziceam... Am... Cea mare mi-a dat telefon ieri și m-a chemat, vrea cică să lămurim... După douăzeci de ani... Dar e bine, foarte bine! se ambalează bătrîna, cu privirea aiurea, euforizată de cele trei pahare cu vin. Doina are nouăsprezece ani, se face tot mai frumoasă și dacă... !?... O, nu! E oribil! Te rog să mă crezi! aruncă ea o privire spre vecină. E absurd? "Neînțelegerea" lui Camus e un coșmar pentru mine, deși n-am agreat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Valea Brândușelor și dacă mă toarnă careva? Am de crescut un copil. Ce vă pasă? Post mare, bani mulți, prieten cu Săteanu, copii nu, poate doar prin vecini... rîde Lazăr ridicîndu-se, dar observînd privirea încruntată a profesorului, retractează: Mă iertați ! Vinul... Merge și se întinde pe saltea, lîngă Radu. Ce-o fi vrînd puștiul ăla? arată doctorul, discret, cu capul spre Dorin. Văd că se uită lung... E ciudat tipul. Ieri a stat pînă noaptea tîrziu în șosea, ba chiar și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Ești rănit, dezbracă haina îi spune Radu, primul care rupe tăcerea, scoțînd din rucsac trusa medicală. Un gard de sîrmă dă din cap Mircea Emil. Mă simțise un cîine și... Bea, e cald îi spune Andrei, aducîndu-i un ibric cu vin fiert . Cu mîna liberă, Mircea Emil ia vinul și-l soarbe. Sultana adună găinile, ia și rața, le duce în bucătărie, apoi se întoarce să aducă o farfurie cu friptură. Știți, o oprește tatăl copiilor aș plăti rața, s-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
care rupe tăcerea, scoțînd din rucsac trusa medicală. Un gard de sîrmă dă din cap Mircea Emil. Mă simțise un cîine și... Bea, e cald îi spune Andrei, aducîndu-i un ibric cu vin fiert . Cu mîna liberă, Mircea Emil ia vinul și-l soarbe. Sultana adună găinile, ia și rața, le duce în bucătărie, apoi se întoarce să aducă o farfurie cu friptură. Știți, o oprește tatăl copiilor aș plăti rața, s-o fierb, pentru băieți... Sultana încuviințează și-și continuă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
culcare. Ovidiu și Pavel umblă de ici-colo, așteptînd să li se spună ce mai au de făcut. Cînd cele două pasagere care au ajutat la curățenie s-au retras, Andrei umple o cană de tablă, de vreo cinci litri, cu vin, apoi încuie carnea rămasă și vinul în dulap. Sultana ia cana cu vin, Mihaela pune în poala șorțului cinci pahare și pornesc spre scara ce duce la camerele lor, urmate îndeaproape de șofer. Le lăsăm pe ele să bea mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
ici-colo, așteptînd să li se spună ce mai au de făcut. Cînd cele două pasagere care au ajutat la curățenie s-au retras, Andrei umple o cană de tablă, de vreo cinci litri, cu vin, apoi încuie carnea rămasă și vinul în dulap. Sultana ia cana cu vin, Mihaela pune în poala șorțului cinci pahare și pornesc spre scara ce duce la camerele lor, urmate îndeaproape de șofer. Le lăsăm pe ele să bea mai mult șoptește Ovidiu spre Pavel în timp ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
mai au de făcut. Cînd cele două pasagere care au ajutat la curățenie s-au retras, Andrei umple o cană de tablă, de vreo cinci litri, cu vin, apoi încuie carnea rămasă și vinul în dulap. Sultana ia cana cu vin, Mihaela pune în poala șorțului cinci pahare și pornesc spre scara ce duce la camerele lor, urmate îndeaproape de șofer. Le lăsăm pe ele să bea mai mult șoptește Ovidiu spre Pavel în timp ce ajung la scară. Cînd or să adoarmă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
fetiță culcată devreme, să se poate trezi a doua zi de dimineață. Pavel vine dinspre bucătărie, aruncînd o privire peste toată sala, cată mai mult spre fată, apoi se întoarce și-l ajunge din urmă pe Andrei, care, înfierbîntat de vin, a venit cu cana de tablă și a scurs canistra. Nina se foiește un timp, nemulțumită de pătura aspră, prinde mai cu putere între genunchi genunchiul actorului, aruncă un colț de privire în jur și, simțindu-se în siguranță, se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Păi el e cu ideea: am o plită electrică în cameră, alături; aduci carnea? Haidem alături! se ridică Pavel. Tu spune lui Andrei du-te după geamantan. Toți se ridică și trec alături, ducînd cu ei paharele și cana cu vin. Poate adoarme Sultana la mine, să poți umbla la bani șoptește Pavel lui Ovidiu. După un timp, cînd toți s-au aciuat în camera de alături, Andrei se întoarce cu mîna goală. N-am cum. Doi s-au apucat să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
aici cu Mihaela; voi trei, dincolo. Încă un rînd! Ce nu bei, mă? strigă ea spre soț. Să te duci întoarce capul către Andrei și să aduci carnea... Spune-le ălora că-i iau de-o aripă... Șoferul, amețit de vin, încurajat de toți cei din cameră, coboară, intră în bucătărie fără să-i bage în seamă pe cei doi, care-și văd de cărți, descuie dulapul și ia geamantanul cu carnea rămasă. Dă la mine! se repede Sultana de cum îl

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
ca azi, cînd e ziua mea, primesc cadouri de la mama și de la surori. Mîine, cînd vine cursa rapidă, primesc iar de la mama flori și o cămașă, iar de la sor-mea, cărți. Tata s-a dus anume la Cotnari, să cumpere vinul... E plăcut să ai douăzeci și opt de ani, vîrsta la care se mai crede că tot ce zboară..., iar dacă ești puțin mai dur, poți să mănînci și coțofane. Ptiu!; ce prost că n-am halit-o pe madam Săteanu!; ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
și opt, patruzeci și nouă, cincizeci! exclamă Lazăr și împinge grămada de sute. O clipă, profesorul nu înțelege, dar sfîrșește prin a începe să numere și el pînă la cincizeci de sute. Pe sală, cu pasul tiptil, legănîndu-se puțin din cauza vinului, trece Ovidiu, ținînd strîns în buzunar fișicul cu bani. Ce-i, ce vrei? tresare Letiția cînd se simte prinsă de umăr. Vino să-ți dau banii șoptește Ovidiu. Dă-mi-i aici. Hai, vino sus puțin; soțiile s-au îmbătat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
mi-a purtat un real noroc adaugă fericit, prezentînd cărțile, începînd să adune banii, fără să mai aștepte să vadă ce cărți are partenerul. Te-o fi plăcut, Lazăre, îi rîde profesorul, să-și mascheze emoția. Și normal: a topit vinul, ăia s-or fi îmbătat... Du-te după ea. Hm, maestre! pufnește Lazăr, urmărindu-și partenerul cu privirea aruncată pe sub sprîncene, în vreme ce bagă banii în plic. Înseamnă că mai păstrezi despre mine o imagine falsă adaugă cîntărind plicul în palmă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
mă ajuți la cumpărături; am lista acasă, trebuie s-o dublez: feșe, batiste, pelinci, port-bebi, tetine, sticle gradate, olițe, fundițe, codițe, fustițe... Da' de ce nu mergi cu mine, unde te duci? La autogară, să-mi iau geamantanele. Ia stai! Carnea..., vinul... Mulțumesc! Știi ce bine au prins... Chiar mă-ntrebam cine-i nebunul, cu risipa... Da' mă-ndoiese să-ți mai fi rămas ceva, că pe cînd eu jucam pocher, șoferul și cei de la restaurant, retrași în dormitoare, topeau ce mai rămăsese

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]