4,713 matches
-
1990. O asemenea precizie poate părea uimitoare, dar ea este indubitabilă. În ziua aceea, la Paris, o manifestație a liceenilor adună aproximativ treizeci și cinci de mii de persoane. Manifestația este marcată de incidente la trecerea prin fața unui mare magazin, ale cărui vitrine sunt jefuite de cei pe care presa și guvernul îi vor numi "spărgători", și în apropierea podului Alma, unde gărzile mobile sunt asaltate cu proiectile (Juhem, 1998). Ce-aveau de-a face toate acestea cu violența în școală? Pe banderolele
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
prosop. Din când în când, la ras, își taie câte-o juma' de față, pentru că nu vrea să-și cumpere nici o oglindă, pentru că o oglindă ca asta nu ar fi decât o scroafă murdară, cum zice el dar pe stradă vitrinele reflectă, și Herrmann îl vede pe Herrmann. Atunci, dacă nu-i beat, trebuie numaidecât să scuipe. Și eu trebuie să ascult lucruri din astea în fiecare zi, cu fiecare cuvânt, cu fiecare beție îmi scurtează viața. MARIEDL: Tocmai asemenea oameni
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
de supă pusă la fiert în flecare duminică neagră. DOAMNA WURM: Odată și odată o să trebuiască să te cuprindă și pe tine dorul după găinușele din supa duminicală. Odată și-odată o să trebuiască să privești tânjind după fiecare găină din vitrina raionului de păsări, atunci când eu, în calitate de mamă a ta, o să fiu moartă. În fiecare duminică or să fie ținute departe de tine supele mele de găină, iar găinile eliberate vor ține departe de tine viața, pentru că viața ta cea rea
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Este o lume care se ține după tine și care îți povestește mereu o poveste...nici o tremurare depre ea, deci lumea, după ce ultimele ei... Nu știu: Finalul vioi, ca o suferință a foamei înțepenită în zahar, după o ruladă din vitrina unui cofetar rafinat. Spațiul dinre tine și acel Obiect este totuși un spațiu ridicul, pentru că acolo cineva ar putea să spună chiar ceva serios, ca să rămână totul cât mai exotic și plin de antrenament. Cineva ca tine trebuie să fi
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
timp Dumnezeu mesteca sâmburi de struguri și vorbea neclar, și în plus din cauza sâmburile era deja beat. E vorba mai ales de concluzii, care nu cer altceva decât mișcare, contraatac. Toți soldații mei sunt soldați de plumb, care servesc drept vitrină pentru cei adevărați. Tot ce a fost descoperit nu va fi înțeles și jefuit împotrivă, și pus în balanță împotriva a ceea ce a fost descoperit. EA: Tot ce e mort nu mai e de mult atât de mort, cum vrei
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
cunoscut, ca cititor, biblioteca comunală din Oncești, situată într-o spațioasă sală a Căminului cultural special amenajată rolului pe care îl îndeplinește, am fost impresionat de atmosfera plăcută din sala de lectură. Volumele frumos orânduite în rafturi înalte cât pereții, vitrina în care sunt expuse cărțile pentru concursul „Iubiți cartea”, felul atent în care sunt serviți și îndrumați cititorii, sunt lucruri care țin loc de invitație pentru cel ce vine pentru prima oară cu scopul de a deveni cititor al bibliotecii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
e mai comod pentru menținerea patriarhatuluidecât o așezare a feminismului în zona invizibilă ochiului public, dar și a investițiilor publice. În acest sens, se perpetuează un „feminism de stat fără costuri”, adică fără altă eficiență decât existența unor legi în vitrina normativă europeană împrumutată via feminism „room service” (vezi xe "Miroiu"Miroiu, 2004, pp. 245-279). Demersul lui Vladimir xe "Pasti"Pasti reprezintă un prim pas care a dus la formularea unui model teoretic, dar este necesar ca acesta să treacă la
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
ziarului, poet, prozator, care a scris și versurile la cântecul Bârladului, pe muzică de Nicolae Balan . Iată doar câteva din rubricile de interes ale ziarului: „Ariciul la microfon”, „Biblioteca tehnică vă informează”, „În pas cu tehnica”, „Poșta redacției”, „Răspundem cititorilor”. „Vitrina cu cărți”, „Din orașul nostru: teatru sau cinematograf”, „Ce e nou la Club”, „Cronica juridică”, „Sfatul medicului”, „Publicitate gratuită - cu ardei, sare și piper”, „Cercetarea științifică - preocupări și perspective”, „Pe urmele materialelor publicate”, „Ce e nou în construcția de rulmenți
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
culturii, dar care la 18 august 2007 era desființată, în orașul cultural Bârlad nemaiexistând nici o librărie care ar mai face serviciul anunțat. Păcat că librăria a ajuns pe post de papetărie ori auxiliar al textilelor cu câteva cărți scoase de la vitrină și îngrămădite în rafturi dosnice, departe de ochii cititorilor. Din Bârladul nr.187 deosebim pagina „Actualitatea”, medalion Gh. Ghibănescu (1864 1936), „Memorii și poeticitatea acuarelei în artă” - cu referiri la expoziția Vioricăi Toporaș de la Bârlad, pagini cu Diverse etc. Buletinul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
dr. Virgil Răzeșu; la rubrica”Dosare prăfuite și uitate” - „Schiță istorică a dezvoltării oncologiei clujene (II)” de prof. dr. Sandu Bologa, profesor consultant U.M.F. „Iuliu Hațeganu” Clu j - Napoca; dr. Gheorghe Mămuleru Călimănești semnează „Pledoarie pentru terapia balneară”; o pagină „Vitrina cărților medicale” în care semnează dr. Nicu Botezatu, dr. Calu Lucica și dr. Iorgu Gălățeanu recenzii despre „Îngrijirea vârstnicilor cu obs trucție urinară joasă” și „Hemoperfuzia”; „Fluorochinol onele”, „Studii, tehnici și metode de protetică dentară”, „Constipația c ronică”, „Curs de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Flori târzii, uitate, Cine-o să vă cânte Cine?... Nimeni poate!... Revista Vremuri bune n‐a fost ferită nici de dispute...literare. S‐ a duelat cu cei de la „Graiul nostru”, ieșit în lume de 1 aprilie 1925, tot la ...Bârlad. * Vitrina Vitrina... „Sterian Dumbravă și Jugănaru la Bârlad, ceva 442 mai târziu (după 1937) au editat revista Vitrina care era inspectată de poliție (vezi Gheorghe Ioniță, membru al Academiei Bârlădene”). Volumul Liceul Pedagogic “Alexandru Vlahuță” Bârlad la 100 de ani 1870
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
târzii, uitate, Cine-o să vă cânte Cine?... Nimeni poate!... Revista Vremuri bune n‐a fost ferită nici de dispute...literare. S‐ a duelat cu cei de la „Graiul nostru”, ieșit în lume de 1 aprilie 1925, tot la ...Bârlad. * Vitrina Vitrina... „Sterian Dumbravă și Jugănaru la Bârlad, ceva 442 mai târziu (după 1937) au editat revista Vitrina care era inspectată de poliție (vezi Gheorghe Ioniță, membru al Academiei Bârlădene”). Volumul Liceul Pedagogic “Alexandru Vlahuță” Bârlad la 100 de ani 1870 -1970
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ferită nici de dispute...literare. S‐ a duelat cu cei de la „Graiul nostru”, ieșit în lume de 1 aprilie 1925, tot la ...Bârlad. * Vitrina Vitrina... „Sterian Dumbravă și Jugănaru la Bârlad, ceva 442 mai târziu (după 1937) au editat revista Vitrina care era inspectată de poliție (vezi Gheorghe Ioniță, membru al Academiei Bârlădene”). Volumul Liceul Pedagogic “Alexandru Vlahuță” Bârlad la 100 de ani 1870 -1970 De profesor Ștefan Cucoș și prof. Gh. Gohoreanu, cuprinde un material valoros și interesant pentru cititori
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
42 6 Școala noastră ............................................... ....427 Tecuciul cultural ............................................... 427 Tinereță ............................................... ..............430 Tribuna pedagogică ...........................................430 Tribuna liberă......................................... ...........431 Revista critică ............................................... .....409 Răzesul ...., ............................................... ..........410 471 Țara de Jos............................................ ............431 Varia Matematica..................................... ..........435 Veacul nostru ............................................... .....435 Viața noastră ............................................... ......435 Visătorii...................................... .......................437 Vremuri bune ............................................... .....440 Vitrina........................................ .......................441 Volumul Liceul Pedagogic “Alexandru Vlahuță” Bârlad la 100 de ani 1870 -1970................................442 Valori spirituale tutovene...................................442 Za lmo xis............................................ ................442 Zorile......................................... ........................443 Zori de ziuă ............................................... ........448 Bârladul - Da, dar Priponeștii? ..........................450 În loc de postfață ............................................... 455 Bibliografie ............................................... .........460 Cuprins:
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de servicii plin de succes. Librăria Wild Rumpus din Minneapolis, o librărie atât de populară încât revista Fortune a încercat odată să-i dezvăluie secretele, e plină de pisici care se plimbă prin magazin și se încălzesc la soare în vitrine, ca niște sultani. Dacă serviciul pe care îl promovați este informal, poate că nu aveți nevoie de reclame mai bune. Tot ce vă trebuie sunt pisicile.) Clienții Grand Bar al SoHo Grand Hotel din New York au fost ani întregi „victimele
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
În ele o biografie alternativă, un pisc al aspirației. Fascinația modelului germanic e, după cum singur o mărturisește, extrem de veche. Ea poate fi foarte ușor psihanalizată: e imaginea-șoc a unei cărți frumos ilustrată, cu legende nordice, văzută, la șase-șapte ani, În vitrina unei librării, În timp ce se afla cu mama sa la plimbare. Amprenta vizuală se transformă În amprentă spirituală. Percepându-se diferit, va fi, pe tot parcursul vieții, un mare singuratic. Cu trecerea vremii, ajunge la contraperformanța de a trăi la Paris
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
detaliului vestimentar sunt așanumiții dandies (Stendhal, Baudelaire, Mateiu Caragiale și chiar Mallarmé), dar nici un intelectual pur-sânge precum Petru Comarnescu nu e total indiferent la estetica vestimentară: Ultima zi la Londra. Sculat devreme. Luat pașaport de la legație. Am șovăit În fața unei vitrine dacă să-mi cumpăr sau nu pantofii de antilopă. Făcut mici cumpărături. Yardel Lavander. La Selfridge Închis. Mi-am luat o haină de piele, dar una ieftină cu o sută de lire. Atunci am șovăit, dar acum nu regret, căci
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
după căderea socialismului. În ceea ce privește realitățile postsovietice, am ales doar Republica Moldova, al cărei teritoriu a făcut cândva parte din statul român. Cât despre Germania "democrată", cazul său a fost semnificativ pentru a înțelege mai bine așteptările noastre, R.D.G.-ul fiind considerat "vitrina socialismului", un reper obligatoriu al bunăstării și al performanțelor tehnice, economice sau științifice în varianta lor estică. În plus, contactul românilor cu această țară a fost înlesnit și prin legăturile întreținute de etnicii germani din țara noastră. Cel de-al
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
răzbate ceva din specificul identității pozitive est-germane, căci autorii nu au ezitat să amintească faptul că R.D.G. fusese considerată a doua țară a lumii socialiste 94, după URSS, firește. În imaginarul epocii era chiar prima, de vreme ce a fost adesea numită "vitrina socialismului". Privirea dinspre vest era însă mult mai exigentă și nu găsea nimic entuziasmant aici. Dimpotrivă, era neplăcut surprinsă de spectacolul trist, al unei vieți amorfe, lipsite de culoare 95. Conștiința națională nu a putut fi complet eradicată de constructul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
rămân însărcinată în acest moment. Cum aș putea să-l cresc dacă nu am siguranța unui salariu? Îmbătrânesc (și rîde împreună cu o prietenă care o aude), trec anii și nu știu dacă se va schimba ceva". Iar Alina intervine: "Aici vitrinele sunt pline de multe lucruri frumoase. Sâmbăta seara când ne plimbăm în centrul orașului vedem multe fete frumoase. Noi le privim. Nu avem mulți prieteni în Arezzo, la prieteni italieni mă refer: ne întâlnim mai mult între noi...". Istorii pline
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
nordul Italiei, este dificil să deschizi un magazin. Am investit zece mii de euro pe care i-am câștigat la Loz în plic la care am adăugat toate economiile mele realizate în șapte ani de muncă". La intrarea magazinului tronează o vitrină frigorifică în care sunt prezentate diferituri tipuri de carne, mezeluri afumate, condimente și nelipsitele sărmăluțe. "Lumea continuă Babeiu, citată de Brunetto caută întotdeauna să creeze o imagine negativă. În schimb, comunitatea românească este alcătuită din membri care muncesc cu scopul
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Modestovna face parte dintre cei care au suferit represiunile regimului. Povestirea nu se dezvoltă însă pe linia interacțiunii dintre aceste două personaje, iar elementul respectiv are rol doar în captarea atenției. Plimbându-se pe stradă, Anna Modestovna ajunge în fața unei vitrine în care se află ziarul "Trud", moment ce constituie intriga povestirii. Îi atrage atenția un articol cu un titlu bombastic, Noua viață a văii râului Ciu. Fiind vorba despre un loc pe care ea îl cunoaște, eroina încearcă să citească
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
se află ziarul "Trud", moment ce constituie intriga povestirii. Îi atrage atenția un articol cu un titlu bombastic, Noua viață a văii râului Ciu. Fiind vorba despre un loc pe care ea îl cunoaște, eroina încearcă să citească articolul, ștergând vitrina pe măsură ce lectura avansează. Este un reportaj al unui corespondent, care scrie despre călătoria sa prin valea râului Ciu, prilej pentru a descrie hidrocentralele și lucrările hidrotehnice de acolo. Într-un stil tipic de propagandă, meritul pentru realizarea acestor lucrări este
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
se pune în aplicare proiectele: "Ce păcat! termina corespondentul cu o exclamație ce păcat, că tânărul entuziast n-a trăit până la triumful ideilor sale strălucite, că nu poate vedea transformarea văii!"208. (trad. a.) Furioasă, Anna Modestovna smulge ziarul din vitrină, dar este văzută de un milițian. Discuția cu acesta relevă pericolul în care se află fata. Tensiunea scenei crește în momentul în care milițianul presupune că Anna Modestovna a rupt ziarul pentru ca oamenii să nu-l citească. Cea mai inofensivă
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Liudmila Afanasievna nu rezistă tentației și, fără să mai aștepte să ia ce avea de luat de la băcănie, se duse cu pas rapid să ocupe loc și la tejgheaua raionului și la casierie. Încă nu se zărea nimic în dosul vitrinei de la delicatese, dar femeile ce se înghesuiau la coadă știau sigur că urma să se dea șuncă presată, câte un kilogram de persoană. Avusese atât de mare noroc, încât se gândi că ar merita, un pic mai târziu, să mai
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]