10,730 matches
-
cazul contrar, scena nu depășește nivelul de indiciu și, în final, rămâne imaginea unui deputat care ia mită... M. Pandelaere și S. Dewitte au confirmat această ipoteză printr-un alt experiment: M. Pandelaere și S. Dewitte au distribuit din nou voluntarilor o listă cu fraze formulate fie la modul afirmativ, fie la cel interogativ, dar propunând de această dată fraze mai mult sau mai puțin ușor de înțeles. Anumite fraze din matematică erau de-a dreptul incomprehensibile, în timp ce alte probleme de
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
avem de fapt un liber arbitru în relația noastră cu politica și că suntem oarecum „fixați cerebral” pentru a acționa într-un anumit fel. În orice caz, asta arată experimentul următor: Doi psihologi, Mioton Lodge și Charles Taber, au te voluntari în fața unui ecran pe care apăreau diverse cuvinte sau expresii care desemnau concepte politice ca de exemplu „sindicate”, „serviciu minim” sau „identitate națională”. Expresiile erau proiectate foarte scurt (două zecimi de secundă), apoi apărea un cuvânt al cărui sens evoca
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
expresii care desemnau concepte politice ca de exemplu „sindicate”, „serviciu minim” sau „identitate națională”. Expresiile erau proiectate foarte scurt (două zecimi de secundă), apoi apărea un cuvânt al cărui sens evoca mai degrabă un sentiment pozitiv (zâmbet) sau negativ (cancer). Voluntarii erau așezați în fața unui pupitru cu două butoane, pe unul era scris „bun”, iar pe celălalt „rău”. Ei trebuiau să apese cât mai repede posibil pe unul din cele două butoane pentru a indica dacă al doilea cuvânt apărut (în
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
simbolul autenticității rurale) cu o persoană. Creierul nostru sesizează aceste asociații fără să-și dea seama, după un fenomen inconștient numit transfer simbolic. Acest fapt este arătat și de următorul experiment. Psihologii Donal Carlston și Lynda Mae, au distribuit unor voluntari fotografii ale unor persoane care pozau alături de „simboluri” variate. Putea fi vorba despre un trandafir (simbolul romantismului), de o pereche de pantofi de sport (simbolul dinamismului fizic), a unui pistol sau a zvasticii (simbolurile violenței), a unei perechi de perechi
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
un trandafir (simbolul romantismului), de o pereche de pantofi de sport (simbolul dinamismului fizic), a unui pistol sau a zvasticii (simbolurile violenței), a unei perechi de perechi „Rangers” (simbolul autorității), al unui drapel (simbolul patriotismului) etc. După ce au văzut fotografiile voluntarii au răspuns la un chestionar în care trebuiau să indice pe o scară de la 1 la 7 (corespunzând afirmațiilor mergând de la „deloc de acord” până la „întru totul de acord”) dacă persoana li se pare romantică, sportivă, violentă, autoritară, patriotă etc.
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
chestionar în care trebuiau să indice pe o scară de la 1 la 7 (corespunzând afirmațiilor mergând de la „deloc de acord” până la „întru totul de acord”) dacă persoana li se pare romantică, sportivă, violentă, autoritară, patriotă etc. Rezultatele au arătat că voluntarii judecau persoanele în funcție de simbolul iconografic care apărea pe fotografie. Puterea contagioasă a simbolului impregna persoana într-un mod difuz și inconștient. Experimentul a arătat că transferul simbolic se realizează și cu simboluri mai puțin „evidente”: o persoană fotografiată alături de o
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
a asigura o bună vânzare a tirajelor. Suntem atrași în mod natural de situațiile de maximă incertitudine mai mult decât perspectiva foarte confortabilă de a-l vedea câștigând pe candidatul nostru favorit. Asta arată și următorul experiment: În acest experiment, voluntarii trebuiau să tragă o carte dintr-un pachet și apoi să ghicească dacă următoarea carte va avea o valoare superioară (sau inferioară) celei pe care o aveau în mână. Dacă predicția le era confirmată primeau o recompensă financiară, însă dacă
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
arată că suntem atrași în special de situațiile în care incertitudinea se prezintă în forma ei maximă, atenția este întreruptă și simțim o plăcere intensă, după cum arată un alt studiu: Neourobiologii Alain Dagher, Isabelle Boileau și David Zald au așezat voluntarii într-un scanner și le-au dat să extragă cărți care, într-un caz, puteau antrena o recompensă financiară previzibilă (un dolar la fiecare a patra carte) și, în alt caz, de manieră imprevizibilă (recompensele puteau veni în orice moment
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
dat să extragă cărți care, într-un caz, puteau antrena o recompensă financiară previzibilă (un dolar la fiecare a patra carte) și, în alt caz, de manieră imprevizibilă (recompensele puteau veni în orice moment). Ei au constatat că în creierul voluntarilor aflați în situația de incertitudine erau eliberate cantități semnificative de dopamină. Dopamina este hormonul plăcerii care irigă creierul atunci când mâncăm o mâncare bună, ascultăm muzica favorită, avem un raport sexual sau când se ia o priză de cocaină sau heroină
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
un motiv. Studii de psihologie au constatat că memorăm mai bine argumentele negative decât cele pozitive și ne apropiem mai mult de o persoană care folosește mai degrabă argumente negative decât pozitive. Psihologii George Bizer și Richard Petty au adunat voluntari pentru un experiment și i-au împărțit în două grupuri. Cei din primul grup au vizionat un mesaj de campanie electorală care îndemna la vot în favoarea unui candidat fictiv pe nume Smith lăudându-i calitățile umane și calitățile programului său
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
nu face decât să întărească cititorului ideea că oamenii politici sunt „putrezi”. Se pare că acest efect este datorat unu fenomen numit tendința de asimilare scos în evidență de următorul experiment: Psihologii Herbet Bles și Norbert Sthwarz au cerut unor voluntari să-și amintească într-o primă fază numele personalităților implicate într-un scandal politic. Acestea fiind făcute le-au cerut două lucruri: primul, să estimeze nivelul de respectabilitate și de fiabilitate a clasei politice în ansamblul ei; al doilea, să
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
două lucruri: primul, să estimeze nivelul de respectabilitate și de fiabilitate a clasei politice în ansamblul ei; al doilea, să citească numele a trei politicieni și să precizeze dacă li se par cinstiți sau nu. Rezultatele au arătat că acești voluntari, comparați cu cei aleși la întâmplare și cărora nu li s-a cerut să rememoreze un scandal politic, considerau clasa politică puțin respectabilă și puțin fiabilă. Totuși, examinând caz cu caz, numele politicienilor neimplicați în afacere li se păreau simpatici
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
scandalului și sunt capabili să distingă lucrurile. Însă asta nu se întâmplă: cititorii frecvenți sunt cei care cedează cel mai ușor tendinței de asimilare, după cum arată următorul experiment: Psihologii Valerie Lefloch și Isabelle Regnier au distribuit unui număr de 411 voluntari chestionare în care prima parte consta în rememorarea afacerii Elf în care ministrul Afacerilor Externe Roland Dumas a fost anchetat în 1998 pentru abuz în bunurile sociale, acuzații la care s-a renunțat în 2003. În acest timp, presa a
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
timp, presa a tratat pe larg și durabil acest scandal în paginile sale. A doua parte consta în culegerea opiniilor participanților asupra clasei politice în general, iar a treia parte era destinată evaluării gradului de expertiză și de documentare a voluntarilor, legat de afacerea Elf: în jurul cărei date situați afacerea? Puteți cita numele a trei alte persoane care au fost implicate în această afacere? E eveniment a dezvăluit scandalul și a condus la anchetarea diferiților protagoniști? S-a demonstrat astfel că
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
momentele importante ale alocuțiunii. Acest detaliu poate să fi părut neimportant multor telespectatori care priveau urările președintelui, instalați confortabil în fotoliile lor, așteptând să desfacă șampania. Dar impactul este sigur, după cum arată următorul experiment: Psihologul Serge Ciccotti a cerut unor voluntari să privească o înregistrare video în care apărea o femeie pronunțându-și discursul fie mișcând sprâncenele și frunte, fie abținându-se de la astfel de mimici. El a constatat că voluntarii erau mai influențați de acest mesaj când persoana își mișca
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
după cum arată următorul experiment: Psihologul Serge Ciccotti a cerut unor voluntari să privească o înregistrare video în care apărea o femeie pronunțându-și discursul fie mișcând sprâncenele și frunte, fie abținându-se de la astfel de mimici. El a constatat că voluntarii erau mai influențați de acest mesaj când persoana își mișca sprâncenele, chiar dacă nu transmitea argumente importante decât atunci când prezenta o argumentație elaborată, dar se abținea de la orice mimică! Se pare că, uneori, argumentele par a fi mai puțin importante decât
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Totuși, impactul unor astfel de indicii non-verbale nu se manifestă decât în măsura în care discursul nu are o importanță concretă pentru auditor (când vi se vorbește despre reintroducerea ursului în Pirinei, iar dumneavoastră nu sunteți crescător de capre din Pirinei). De îndată voluntarii se simt direct interesați erau din nou mai atenți la discursul bine argumentat, cu sau fără mișcări de sprâncene. Alocuțiunea președintelui pentru a transmite urările de Anul Nou este un exercițiu de stil care se dezvoltă adesea într-un registru
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
și vă aminteau de reclamă, fixând și mai bine în creierul dumneavoastră amintirea mărcii. Asta e ceea ce numim congruența program-publicitate, după cum arată un experiment: Psihologul Adrian Furnham, de la Universitatea din Londra, a oferit spre vizionare unui grup de 79 de voluntari un serial televizat care era, după caz, urmat sau precedat de o reclamă pentru o marcă de bere. În serial apăreau scene în care tineri beau bere într-o atmosferă veselă și dinamică. La încheierea vizionării A. Furnham a distribuit
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
o atmosferă veselă și dinamică. La încheierea vizionării A. Furnham a distribuit participanților chestionare destinate evaluării nivelului de memorare a mărcii: erau capabili să recunoască sigla mărcii, să identifice numele produsului dintre mai multe nume propuse? A constatat astfel că voluntarii au memorat mai bine marca de bere când reclama preceda serialul, decât în situația inversă, atunci când serialul preceda reclama sau nu erau scene cu bere în serial. Voluntarii au exprimat mai mult intenția de a cumpăra în cazul în care
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
identifice numele produsului dintre mai multe nume propuse? A constatat astfel că voluntarii au memorat mai bine marca de bere când reclama preceda serialul, decât în situația inversă, atunci când serialul preceda reclama sau nu erau scene cu bere în serial. Voluntarii au exprimat mai mult intenția de a cumpăra în cazul în care reclama preceda serialul. Autorul este de părere că serialul produce un efect de ancorare mnezică a mărcii: reactivând imaginile mentale legate de bele reactivează și imaginea deja recent
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
cu conotație sexuală. Adrian Fornham a arătat că telespectatorii rețin mai greu conținutul unor astfel de reclame (de exemplu, pentru desuuri provocatoare...) când sunt inserate într-un program televizat care conțin scene de sex, după cum a arătat un alt experiment. Voluntari cu vârste cuprinse între 18 și 31 de ani au vizionat programe televizuale (serialele folosite erau „Sex and the City” și „Malcom” - aventurile comice ale unui băiețel supradotat). În fiecare program era intercalat un calup publicitar cu conotație sexuală (de
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
despre pericolele șoselelor? Ei bine, dacă e să ne încredem în rezultatele unui experiment realizat acum câțiva ani, efectul ar putea fi benefic pentru vânzarea berlinei respective. Profesorul de psihologie Youjae Yi, de la Universitatea din Seul, Coreea de Sud, a prezentat unor voluntari o reclamă pentru un automobil de gabarit mare. Această mașină prezenta un avantaj - siguranța - și un dezavantaj - un mare consum de combustibil. Chiar înainte de a li se arăta această reclamă le era dat să citească după caz un articol de
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
pe consumator să se proiecteze și să se identifice mai bine cu el. Un studiu a arătat că această strategie putea crește real intențiile de cumpărare ale consumatorilor. În acest studiu,,psihologii Pankaj Aggarwal și Ann McGill au distribuit unor voluntari fotografii reprezentând automobile, cerându-li-se să le observe cu atenție. Partea din față a unor modele evoca, din cauza formei radiatorului, a capotei și farurilor, o față zâmbitoare. Aceste imagini erau însoțite de o înregistrare audio în care erau lăudate
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
înregistrare audio în care erau lăudate calitățile produsului în maniera unui mesaj publicitar. Vocea de pe înregistrare adopta, după caz, trei tipuri de intonație: una veselă, una neutră și una mai degrabă tristă. După ce au privit fotografiile și au ascultat înregistrările, voluntarii trebuiau să indice modelele pe care le preferau și erau, eventual, gata să le cumpere. Rezultatele au arătat că, în general, modelul „cu față de om zâmbitor” suscita mai multe intenții de cumpărare. Efectul era cu atât mai evident cu cât
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
două efecte: pe de o parte, provoacă o impresie de bogăție telespectatorului, care este dispus să verse (acesta este cuvântul)mai mulți bani pentru a achiziționa produse, după cum a fost demonstrat de un experiment în care le era arătat unor voluntari simbolul banilor (o carte de credit) înainte de a fi întrebați cât ar fi dispuși să cheltuie pentru diverse articole comerciale: voluntarii erau, în acest caz, dispuși să cheltuie mai mult. Dar, mai ales, viziunea banilor orientează gândurile spre preocupări egoiste
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]