KorAP: Find »[drukola/base=weber & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...108 109 110 ...142 >

3,544 matches

Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479

uitare �ntre cele dou? r?zboaie mondiale, �ndeosebi pentru lucr?rile sale de istorie, el nu mai este discreditat nici �n Germania, nici �n Statele Unite, unde a fost unul dintre sociologii cei mai bine comenta?i prin intermediul ?colii de la Chicago. Weber ?i sociologia comprehensiv? Gra?ie eforturilor de reabilitare �ntreprinse de c?tre Parsons [1937] ?i de c?tre Aron [1935,1967] (?i cu mult �naintea lor, de c?tre Sorokin [1928] pe care uit?m aproape �ntotdeauna s?-l cît

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
comprehensiv? Gra?ie eforturilor de reabilitare �ntreprinse de c?tre Parsons [1937] ?i de c?tre Aron [1935,1967] (?i cu mult �naintea lor, de c?tre Sorokin [1928] pe care uit?m aproape �ntotdeauna s?-l cît?m), Max Weber trece ast?zi � pe bun? dreptate � cel mai mare sociolog pe care l-a produs Germania. Pe ce se bazeaz? aceast? superioritate? Am putea spune, �mpreun? cu Parsons, c? el a reu?it s? dea sociologiei un cadru conceptual ?i

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
cu Parsons, c? el a reu?it s? dea sociologiei un cadru conceptual ?i, mai mult, c? el l-a formulat ?i l-a sistematizat cu o rigoare inegalat?. Al?îi au fost mai cur�nd sensibili la faptul c? Weber a dezvoltat o filosofie coerent? a sociologiei. �n Economie ?i societate el a definit sociologia că pe o ?tiin?? �comprehensiv?� care, prin interpretare � dar f?r? artificii stilistice � caut? s? analizeze sensul vizat de c?tre unul sau mai mul

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
de c?tre agent sau de c?tre agen?i, se raporteaz? la comportamentul celuilalt �n raport cu care �?i orienteaz? desf??urarea �. [Economie ?i societate (1922), Plon, Paris, 1971, p.�4]. Putem remarcă, de asemenea, c? �n numeroase domenii, Weber a sesizat caracteristicile de baz? ale civiliza?iei moderne, capitaliste ?i birocratice, că s? nu mai vorbim, ca Aron [1959], de aspectul romantic al existen?ei sale care ofer? un exemplu gr?itor pentru sociologia că �voca?ie�. �ntr-o oper

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
care le presupune (?i care nu-i scutit? de contradic?îi datorate personalit??îi complexe a autorului), care atinge istoria, dreptul, economia ?i sociologia, vom degajă patru aspecte, poate mai determinante ca altele. 1. Pe plan epistemologic, lucr?rile lui Weber se �nscriu pe deplin �n dezbaterea neokantian? deja evocat?. Pentru el, sociologia nu se poate baza pe postulatul c? exist? legi universale ale comportamentului uman, comparabile cu cele existente �n ?tiin?ele naturale. 2. Ceea ce nu �nseamn? c? ?tiin?a

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
profunzimile civiliza?iei occidentale, sociologul trebuie s? explice originile ?i caracteristicile acestei lumi care s-a modernizat laiciz�ndu-se ?i care s-a debarasat de mistere ced�nd mirajelor ra?iunii. Aici afl?m anumite accente din Marx, c?ruia Weber �i cunoa?te opera. 3. El se �ndep?rteaz? totu?i de acestă atunci c�nd abordeaz? problemă originilor ra?ionaliz?rîi care a luat �n st?p�nire lumea occidental? ?i numai pe ea. Elementul decisiv a fost schimbarea

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
a fost schimbarea cultural? introdus? de c?tre etică protestant?. Fiindc? subiectul acesta a dat na?tere la numeroase dezbateri contradictorii (lupta cu colegul Sombart r?m�n�nd celebr?) c�teva preciz?ri suplimentare nu vor fi de prisos. Weber nu pretinde c? protestantismul a fost istorice?te, la originea capitalismului, sau c? a fost cauza acestuia. Propun�nd un model (sau un �tip-ideal�) care are meritul de a simplifica rela?iile �ntre fenomenele amintite �ngro?�ndu-le, el avanseaz? subtil

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
la ascetism, ra?ionalitatea conduitelor economice sau dezvr?jirea lumii, evocat? mai �nainte) care disting net capitalismul european la originile sale ?i-i justific? superioritatea intrinsec? fă?? de lumile concurente, mai ales fă?? de cele asiatice. ?tiin?? ?i politic? dup? Weber Dac? opera nu prezint? f?r? �ndoial? aceea?i noutate că aceea a lui Durkheim, aceasta se �nt�mpl? pentru c? Weber, personaj freudian prin excelen??, este un om chinuit �n propria voin??, măi �nt�i: o boal? nervoas? �l

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
i justific? superioritatea intrinsec? fă?? de lumile concurente, mai ales fă?? de cele asiatice. ?tiin?? ?i politic? dup? Weber Dac? opera nu prezint? f?r? �ndoial? aceea?i noutate că aceea a lui Durkheim, aceasta se �nt�mpl? pentru c? Weber, personaj freudian prin excelen??, este un om chinuit �n propria voin??, măi �nt�i: o boal? nervoas? �l las? timp de mai mul?i ani intelectualmente inert, dar ?i �n voca?ie: el oscileaz? �ntre dou? etici (cea a convingerii

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
pază Domnului� � ?i atitudinea aceluia care ac?ioneaz? dup? etică responsabilit??îi, care spune: �Noi trebuie s? r?spundem pentru consecin?ele previzibile ale actelor noastre�. [Meseria ?i voca?ia omului politic, (1919), op. cît., p.172]. Argumenta?ia lui Weber se aplic? � cu pre?ul unei u?oare transpuneri � celor dou? solicit?ri la care a cedat pe r�nd, nu f?r? remu?c?ri: ?tiin?a ?i politică. ?i nu e vorba de chestiuni anecdotice, fiindc? ele au

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
chestiuni anecdotice, fiindc? ele au avut consecin?e directe asupra istoriei institu?ionale a disciplinei �n Germania lui Wilhelm al II-lea. 4. Opera de epistemolog ?i de istoric al civiliza?iilor nu ne poate face s? uit?m c? Weber a fost ?i un mare g�nditor al politicului. Contextul istoric german (Weber a crescut �n plin bismarckism ?i, la maturitate, a fost martorul atent al ascensiunii politice al celui de-al II-lea Reich pe scena internă?ional?) ne

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
a disciplinei �n Germania lui Wilhelm al II-lea. 4. Opera de epistemolog ?i de istoric al civiliza?iilor nu ne poate face s? uit?m c? Weber a fost ?i un mare g�nditor al politicului. Contextul istoric german (Weber a crescut �n plin bismarckism ?i, la maturitate, a fost martorul atent al ascensiunii politice al celui de-al II-lea Reich pe scena internă?ional?) ne face s? �n?elegem importan?a pe care el a dat-o problemei

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
ițul secolului al XIX-lea ?i cu toat? multiplicarea catedrelor de istorie, economie, psihologie, statistic?, ocupate de sociologi autentici, va trebui s? a?tept?m �nceputul secolului urm?tor pentru că sociologia s? cunoasc? debutul structur?rîi. Astfel, �n 1903, Max Weber ?i Werner Sombart � care predau �economia na?ional?�, primul la Heidelberg, al doilea la Breslau � fondeaz? o revist? de ?tiin?e sociale, Archiv f�r Socialwissenschaft und Socialpolitik, prima de acest gen pe care o cunoa?te Imperiul german. Crearea

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
de ?tiin?e sociale, Archiv f�r Socialwissenschaft und Socialpolitik, prima de acest gen pe care o cunoa?te Imperiul german. Crearea acestei reviste prefigureaz? tentativă consecvent? de institu?ionalizare a disciplinei, care cap?ț? fiin?? �n 1908, c�nd Weber, Simmel ?i Ț�nnies �?i unesc eforturile pentru a fondă Asocia?ia german? de sociologie, asocia?ie pe care ultimul dintre ace?ți autori o va prezida numero?i ani. Din mers, Weber lanseaz? ?i o colec?ie de lucr

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
cap?ț? fiin?? �n 1908, c�nd Weber, Simmel ?i Ț�nnies �?i unesc eforturile pentru a fondă Asocia?ia german? de sociologie, asocia?ie pe care ultimul dintre ace?ți autori o va prezida numero?i ani. Din mers, Weber lanseaz? ?i o colec?ie de lucr?ri de sociologie. Pe scurt, toate condi?iile par reunite pentru că sociologii s? se afirme autonom. Plec�nd de la pretextul divergen?elor reale dintre sociologi �n problemă spinoas? a neutralit??îi axiologice a

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
Pe scurt, toate condi?iile par reunite pentru că sociologii s? se afirme autonom. Plec�nd de la pretextul divergen?elor reale dintre sociologi �n problemă spinoas? a neutralit??îi axiologice a ?tiin?ei � s�ntem �n ajunul r?zboiului din 1914 � Weber p?r?se?te comitetul director al Asocia?iei germane de sociologie, care iese foarte sl?bit? din aceast? �ncercare. Mai mult, cum disciplină conținu? s? �nt�mpine �n Universitate s?lbatice opozi?îi corporatiste care �i interzic autonomizarea, ?i

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
s? fie considerat fapt exterior omului �nsu?i. Iat? de unde rezisten?a �nt�mpinat? de c?tre Durkheim ?i de ?coală să �n efortul de institu?ionalizare a sociologiei, ca ?i relativul succes al unor autori precum Tarde, Simmel sau Weber al c?ror cuv�nt a fost mai bine �n?eles de c?tre publicul cultivat. O autoritate doctrinal?, intelectual? disputat? MICHELS Robert (1876-1940): Partidele politice (1911) RICKERT Heinrich (1893-1936): Die Grenzen der naturwissen � schaftlichen Begriffsbildung (1896) SIMMEL Georg (1858-1918

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
Heinrich (1893-1936): Die Grenzen der naturwissen � schaftlichen Begriffsbildung (1896) SIMMEL Georg (1858-1918): Problemele filosofiei istoriei (1892); Filosofia banului (1900); Sociologie (1908); Sociologie ?i epistemologie (1918) SOMBART Werner (1863-1941): Capitalismul modern (1902-1927); Burghezul (1913) TONNIES Ferdinand (1855-1936): Comunitate ?i societate (1887) WEBER Max (1864-1920): Etică protestant? ?i spiritul capitalismului (1905); Savantul ?i politicul (1919); Iudaismul antic (1921); Economie ?i societate (1922); Eseu asupra teoriei ?tiin?ei (1922); Sociologia dreptului (1922); Wirtschaftsgeschichte (1923) WINDELBAND Wilhelm (1848-1915), Geschichte und Naturwissenschaft (1904) WUNDT Wilhelm (1832-1920

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
ansamblu de investiga?îi empirice. Rare s�nt, totu?i, cazurile �n care produc?ia să atest? transpunerea �n act, �ntr-un demers empiric, a unui program teoretic ?i metodologic. Sinuciderea lui Durkheim ?i Etică protestant? ?i spiritul capitalismului a lui Weber s�nt, �n aceast? privin??, �ntreprinderi pe c�ț de exemplare, pe at�ț de izolate. F?r? �ndoial?, contribu?iile disciplinei la cunoa?terea pozitiv? a realit??îi sociale s�nt deja considerabile. Dar atunci c�nd ele nu

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
torva domenii limitate, nu au l?rgit �nc? �n?elegerea socialului. Totu?i, esen?ialul proiectului posibil al sociologiei este aproape �n totalitate explicitat. Exist? adev?rate programe de cercetare: determinismul �faptelor sociale� la Durkheim, comprehensiunea ac?iunii sociale la Weber, conduitele nonlogice la Pareto, formele interac?iunilor microsociale la Simmel, transformarea tipurilor de societate la Ț�nnies� ?i nu-i greu s? mai ad?ug?m ?i alte construc?îi par?iale ale obiectului sociologiei. Am putea spune c? scenă

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
greu s? mai ad?ug?m ?i alte construc?îi par?iale ale obiectului sociologiei. Am putea spune c? scenă este preg?țiț?, cortina este ridicat?, dar aproape nimeni nu este de acord cu modul �n care trebuie ?esut? dramă. Weber a venit s? spun? c? disciplină nu face parte dintre acelea care, neav�nd dec�ț un singur punct de vedere, nu au dec�ț un singur obiect; aprehensiunea semnifică?iilor (�din ce motive? ) ?i a explica?iilor (�din ce

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
de păr?iale pe at�ț de conjuncturale. Germanii filosofeaz? cu brio asupra cotidianului (Simmel), scruteaz? legile schimb?rîi sociale (Ț�nnies) sau, f?r? nici o grij? teoretic?, �ntreprind vaste anchete economice ?i politice, dar cel mai cunoscut dintre sociologi (Weber) nu face ?coal?. Pareto ?i discipolii s?i r?m�n izola?i �ntr?o Italie a juri?tilor ?i a filosofilor care resping sociologia. �n Statele Unite, �n schimb, aflate departe de dezbaterile scolastice ?i animat? de o fervoare reformist

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
importan?a clasei sociale �n definirea condi?iilor individuale, subliniind �ns? caracterul de �reprezentare colectiv?� a nevoilor care se articuleaz? cu comportamentele de consum. Lui �i datoreaz? publicul francez ?i prezentarea unor autori str?ini p�n? atunci ignoră?i: Weber, Pareto, Veblen, ca ?i a sociologilor ?colii de la Chicago pe care i-a ?i vizitat. Sosirea să tardiv? la Sorbona �n 1935 (apoi la College de France �n 1944) că ?i moartea să �n lag?rul de la Buchenwald �n 1945

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
i egalitarismul anglo-saxon (civiliza?ia). Astfel, nu este surprinz?tor, chiar dac? e un caz original n istoria raporturilor dintre sociologie ?i ideologiile progresiste, c? Republică de la Weimar n-a avut sus?inerea sociologilor germani � cu excep?ia fra?ilor Weber, autori evrei, ?i a lui Ț�nnies care, cu toat? predilec?ia să vizibil? pentru �comunitate� s-a opus mereu folosirii politice a operei sale (1935). C�ț despre autori că Sombart, Michels sau Geiger, experien?a social-democrat? a sf

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
avea sociologie, de?i avea sociologi, a?a cum se pl�ngea unul dintre ei. Cum fiecare voia s? fie original, au devenit cu to?îi marginali, un salon al refuză?ilor, cum spunea ironic la un moment dat Max Weber, descriindu-?i propriul s?u cerc. Printre toate tehnicile puse la punct pentru a �nl?tură concuren?a prost v?zut?, imită?ia servil? a stilurilor de argumentare rivale a devenit o adev?raț? mod?. Antimarxi?ții dezv?luiau apartenen

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]