3,844 matches
-
proceselor s-au dovedit a fi false. În timp ce moștenitorii lui Cristea Marinovici se certau între ei și alcătuiau testamente, intervine în noiembrie 1889 și Aglaia Drogli, solicitând să i se restituie cei 2.000 de galbeni împrumutați de Gheorghe Eminovici (zestrea sa) în monezi de aur, capital cu dobânda de 10 la sută, datorat de la 23 aprilie 1888. Cum cei 12 succesori ai lui Cristea Marinovici nu s-au grăbit să-și plătească datoria, Aglaia Drogli, prin procuratorul său, avocatul Atanasie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Lucreția Herescu a stăpânit moșia Ipotești-Moritz până la 31 martie 1928. La această dată, împreună cu sora sa Virginia, soția lui Ramiro Săvinescu, își împart averea rămasă de la Alexandru Ștefanovici. Constituindu-se masa succesorală a întregii averi (inclusiv partea dată anterior ca zestre), s-au format două loturi, în valoare egală, câte unul pentru fiecare succesoare. Așa că moșia Ipotești-Moritz, având o suprafață de 103 ha (redusă prin împroprietărirea din 1918-1921 și prin vânzarea mai sus menționată), a revenit de astă dată Virginiei R.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
director) și iată-ne în ciudata casă-muzeu. Cam așa arăta, "inventariat" succint, interiorul de la Arbore: "cioburi de lut ars și pașnice unelte de lemn, alături de armele tuturor războaielor iatagane, zale ruginite, cărți și ghiulele, lăzi de grenade; lângă lăzile de zestre, opinci agățate de roata unui tun; un meteorit lângă cărbunii stinși într-o strachină, descântați cândva, leac pentru spaime; monedele tuturor târgurilor încheiate pe acest pământ, cu prețul șters și efigiile uitate de timp; plugul de lemn și balanța, lângă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
relație cu texte lirice din "Antologia Palatină", ori din "Spoon River Anthology" a lui Lee Edgar Masters. Dintr-un articol publicat în "Evenimentul zilei" (24 sept. 2007) aflăm că vestitul cimitir nu-i altceva decât "o colecție de cimilituri funerare". Zestrea culturală a românilor este în ansamblu persiflată ("realizări minore la scară europeană") după o rețetă simplă: în România are valoare mai ales ceea ce nu-i românesc până la capăt. Nu Voronețul, Tismana, Cozia, Putna entuziasmează, ci biserica din Densuș. Care este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
scria că, dintre toate județele țării, acesta, din nordul moldav, este singurul care are două inimi excepțional de viguroase: una "literară", la Fălticeni, și alta, "istorică", la Suceava. Acțiunea foarte migăloasă și serioasă de identificare și adunare a unei imense zestre de valori culturale de patrimoniu aflată azi, fie în expozițiile Galeriei, fie în colecțiile bogate din depozit, care sunt inventariate și pot fi consultate de specialiști a început-o, în deceniile din ajunul Primului Război Mondial, Vasile Ciurea, profesor de Științe ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
stins în 1970 și care, înainte de a-și alege locul odihnei de veci, la Voroneț, a dorit ca avuția sa culturală biblioteca și cu tot ce avea, să rămână Bucovinei! În 1973 s-a transferat la Muzeul Județean Suceava și zestrea culturală a unuia din cei mai vestiți învățători și apicultori ai Bucovinei Ion Vicoveanu (1879-1973): peste 3000 de cărți, reviste, manuale școlare, cele mai multe privind istoria Bucovinei între 1774-1918, peste 2000 de partituri muzicale ale unor compozitori români și străini multe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
care numai 4 ha arabil. Tatăl său provenea dintr-o familie cu 9 copii. Dintre aceștia, mai trăiau încă șase. Când s-a căsătorit, i s-a cuvenit de la părinți 0,5 ha. Dar mama sa, Mălina Lazăr, primise o zestre de 2,5 ha. Așa s-au făcut 3 ha. Și, cum mama mamei sale, Mărioara Lazăr, era văduvă din primul război mondial și primise 5 ha la reforma agrară soțul ei fusese rănit la ambele picioare la Mărășești, căzuse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
eu, cuscră dragă, răspunse hâtru, moș Costache. Dumitale, de bună seamă vorbești în șagă. Că nu l-ai strâns chiar de pe drumuri, că avea el destule porți la care putea să se oprească. Că ai de gând să-i dai zestre și casa asta arătoasă, aflu acum prima dată... Și m-aș bucura să fie așa. Dar, după cât văd eu, nici casa nu-i terminată, că a rămas nelețuită și netencuită. Iar fata nu știu dacă era chiar acum de măritat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
dificil și mai complicat... Doi indivizi se întâlnesc. Se plac. Se cunosc mai mult sau mai puțin. Și se căsătoresc... Apoi constată că între ei există o "nepotrivire de caracter" și se despart... Dar, în spatele fiecăruia există elemente diferite. De zestre genetică. De cei șapte ani de-acasă. De mediul rural sau urban. De mentalitate. De instrucție și educație. De ideal de viață. Temperament. Voință. Inteligență. Construcție fiziologică. Toleranță. Înțelegere. Capacitate de adaptare etc. Bițu n-a mai încercat să pună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
să înșeli cu istețimea ta ochiul neadormit al balaurului păzitor. Aetes, tatăl meu, a terminat ce avea de vorbit, iar voi, grecii, consternați, vă ridicarăți toți de la masă. Ce departe era atunci de tine regatul ce ți-l aduce drept zestre acum Creusa, fiica lui Creon! În acea seară, ai plecat foarte trist, iar eu te-am urmărit cu ochii înlăcrimați și ți-am zis «Mergi cu bine». După asta, ca și cum aș fi fost grav rănită, am plâns toată noaptea în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
luptară între ei cu acele arme periculoase, până ce se uciseră unii pe alții. Dar iată că balaurul neadormit, cu solzi zbârliți, trăsnind și șuierând, se descolăcește amenințător, măturând cu foc terenul în fața lânii de aur. Unde era atunci bogata-ți zestre? Unde-ți era soția regală și istmul ce separă cele două mări? Tot eu, eu care acum am devenit pentru tine o barbară, eu care acum pentru tine sunt săracă și mă consideri vinovată pentru că exist, eu am adormit cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
uneori se mai organizează bacanale. La culesul viilor, mai apar grupuri de femei care aparțin cultului lui Dionysos, alergându-se prin păduri și invocând pe Zeul vinului; acest alai e însoțit de dansatori beți care, cu gesturi obscene, își agită zestrea lor phalică. Sânge Ca să traversezi ritualul până la capăt, trebuie să verși sânge. Violență și sacrificiu sângeros. Pentru asta e nevoie să se tuteleze virginitatea în perioada fetiei, ca să se poată începe, datorită însângerării hymenului, un nou ciclu. Materia morții Numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Articolul UNIC Pe data prezenței hotărâri cantitățile de țiței cu valorile aferente prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, aflate în patrimoniul Societății Naționale a Petrolului "Petrom" - Ș.A. și care se regăsesc în zestrea conductelor și depozitelor Societății Comerciale "Conpet" - Ș.A. și Societății Comerciale "Oil Terminal" - Ș.A., se transmit Societății Comerciale "Petrotel Lukoil" - Ș.A. și Societății Comerciale "Petromidia" - Ș.A. și se predau la aceeași valoare cu care au fost preluate în anul 1996 de către
HOTĂRÂRE nr. 595 din 27 iulie 1999 privind transmiterea unor cantităţi de ţiţei de la Societatea Naţionala a Petrolului "Petrom" - S.A. Societăţii Comerciale "Petrotel Lukoil" - S.A. şi Societăţii Comerciale "Petromidia" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124933_a_126262]
-
Lukoil" - Ș.A. și Societății Comerciale "Petromidia" - Ș.A. și se predau la aceeași valoare cu care au fost preluate în anul 1996 de către fosta Societate Comercială "Rafirom" - Ș.A. PRIM-MINISTRU RADU VASILE Contrasemnează: --------------- Ministrul industriei și comerțului Radu Berceanu Anexă 1 Zestrea conductelor și rezervoarelor care se predă de către Societatea Națională a Petrolului "Petrom" - Ș.A. rafinăriilor Societatatii Comerciale "Petrotel Lukoil" - Ș.A. și Societății Comerciale "Petromidia" - Ș.A.
HOTĂRÂRE nr. 595 din 27 iulie 1999 privind transmiterea unor cantităţi de ţiţei de la Societatea Naţionala a Petrolului "Petrom" - S.A. Societăţii Comerciale "Petrotel Lukoil" - S.A. şi Societăţii Comerciale "Petromidia" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124933_a_126262]
-
pentru citit. Îmi aduc aminte că în vacanțe ne punea să citim și pentru a nu o păcali trebuia să facem și rezumate. Ea a fost cea care a contribuit în mare măsură la biblioteca familiei. Obișnuiește să spună că zestrea ei au fost cărțile. 9 Fratele meu a intrat și el în același an la ASE. 10 Îmi dau seama acum cât de mult am suferit din cauza devalorizării mele ca om, generată de faptul că eram femeie. Nu îmi judec
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
o vecinătate inducea Îngrijorare, nesiguranță, fiorii cotropirilor. Dreptul celui mai tare s-a afirmat de regulă dealungul secolelor numai pe rolul tradițional de existență. Totuși, nu de multă vreme, sub ochii generației noastre, acapararea de teritorii, subjugarea altor neamuri, creșterea zestrei militare nu mai sunt mijloacele unei victorii sigure și de durată. Toate armele, de toate soiurile, morale sau militare cunosc În scurt timp neutralizarea agresiunii și riposta pe măsură. Omenirea a intrat În veacul biblic privind pe cel ce va
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
fusăritul - fusarii, meșteri În confecționarea fuselor. Etapele de lucru sunt: scurtarea și despicarea lemnului În fâșii, uscarea lemnelor În uscătoare, cioplirea cu barda, strunjirea cu gruica la strungul cu sfoară. - lădăritul - lădarii, specializați În mobilier (mese, scaune, dulapuri, lăzi de zestre, lăcrițe și tronuri); - co(r)fari, care Împletesc co(r)fe sau coșuri din nuiele de alun, de răchită sau de salcie. Cofarii Înainte de a Începe Împletitul propriu-zis, călesc la foc lemnul de alun, apoi Îl taie În fâșii groase
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
omului alb. Puțini dintre ei mai pot fi Întâlniți În stare nomadă, În regiunile din centrul Australiei, care În parte le-au fost retrocedate, după Îndelungate demersuri, la sfârșitul secolului al XX lea, practicând ocupațiile tradiționale și Încercând să păstreze zestrea lor spirituală, În fața presiunilor agresive ale civilizației contemporane. În partea de nord a țării, În regiunea Kimberly ce conservă arta rupestră de excepție, trăiesc dintre aborigeni bardi, ngarinyin, nyul, punuba; În regiunea Fitzmaurice - gurindji, murrinh- patha; În regiunea septentrională tiwi
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
bujori. Din secolul al XVII-lea se impun porțelanurile albe cu decor pictat sub cuvertă cu albastru de cobalt sau brun de fier, mai sobre și mai simple decât În epoca Koryo 721. Din perioada feudală se păstrează lăzi de zestre, scrinuri cu intarsii de sidef și cu basoreliefuri În lemn de esență tare. Ornamentele sunt de influență populară: la copii cocorul ca simbol de viață curată, la femei păunul ca simbol al dragostei și fericirii, la bărbați cerbul ca simbol
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
albe, iar abia apoi În haine colorate. Femeile trebuiau să poarte un fel de glugă pe urechi când ieșeau afară din casă. Variată era și Încălțămintea. Se introduc umbrele din lemn În Chio, În secolul al XV-lea. Lăzile de zestre foloseau și ca bibliotecă. La căsătorie, ginerele Îi dădea lada cadou soacrei În semn de dragoste și respect. Mireasa era dusă Într-o lectică numită khuma la nuntă, de către prietenii mirelui. De Anul Nou se foloseau papuci cu talpa Înaltă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
om, nu glumă; Ți- ai găsit norocul.”. Lucid, Jupân Dumitrache Îi prezintă situația materială a Ziței lui Rică Venturiano, conștient că bărbatul are un ascendent social (nu neapărat și material): „Dacă dumnealui cabulipsește să ne onoreze cu atâta cinste... de! Zestrea nu-i așa mare, și dumnealui e... știi, ceva mai sus... noi suntem negustori.” (s.n.). Semnificativ este faptul că Zița nu așteaptă ca Jupân Dumitrache, În care-și pune toate nădejdile, să-i găsească alt bărbat („... și când oi vrea
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
n)tă și patetică, timidă și orgolioasă (plânge când Veta nu mai vrea să meargă la Union), ignorantă (comèdiile pe care le vede la grădina de vară sunt de neînȚeles și neînȚelese) și sentimentală. Ea are trei ani de pension, zestre puțină, o căsnicie ratată (e „văduvă”), veleități de femeie de lume. Citește Dramele Parisului, dorește să-și umple golul existențial cu senzaționalul intrigilor din foiletoane și lectura Îi modelează fatal perspectiva asupra amorului: raportează la dimensiunea livrescului viața ei sentimentală
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
obiective este dirijat de corpul medico-tehnic, iar învățământul de prof. Traian Dinculescu (București), E. Moraru (ClujNapoca), Ion Opreanu (Iași). A urmat o evoluție extraordinară, prin extinderea bazelor de tratament România devenind țara europeană cu cea mai diversificată și mai bogată zestre hidrominerală și diversitate peisagistică. Etapa actuală, considerată de tranziție, a limitat unele sectoare de cercetare și terapie, recomandându-și caracterul turistic potrivit tuturor investițiilor cu scop lucrativ. În ideea de a promova folosirea apelor minerale, a nămolului, a zonelor fitoterapeutice
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
necesare și gradul atestării științifice la stabilirea indicațiilor terapeutice. Redactarea legilor privind stațiunile balneare, cu valabilitate internațională, a întâmpinat dificultăți din cauza deosebirilor în caracteristicile fondului balnear. În unele țări europene, măsurile protecționiste au fost secvențiale, privind numai acele elemente ale zestrei balneare care există în țara respectivă. Astfel, în RFG “condițiile minime” s-au unificat, pe baza specificărilor landurilor Saxonia, BadenWürttenberg și Renania de Nord-Westphalia. Legea federală austriacă acceptă în statutul unei stațiuni numai clima cu efect terapeutic sau izvoarele mineralizate
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
omului de a se adapta la situații, procese și probleme de muncă noi impun cu hotărâre ca scoala, alături de funcția ei informativă, să dezvolte aptitudinile intelectuale ale elevilor, flexibilitatea, independența și creativitatea gândirii lor, capacitatea de a se folosi de zestrea lor de cunoștințe și de a dobândi altele noi. 3. RAPORTUL DINTRE NIVELUL INTELECTUAL ȘI CREATIVITATE "Inteligența superioară nu Înseamnă neapărat și creativitate. Creativitatea reprezintă Însă o completare și o lărgire a conceptului actual de inteligență.” GUILFORD În contextul Încercărilor
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]