2,805 matches
-
gresie calcaroasă, cu lățimea egală cu cea a zidurilor ce se sprijină pe ele și adâncime de fundare cuprinsă între -1,10 m și -4,50 m. Clădirea are un beci la adâncimea de -3,67 m. Pereții sunt din zidărie de cărămidă, planșeele din lemn, iar acoperișul din lemn cu învelitoare din tablă. În parcul conacului se află un mausoleu al familiei Carp. El a fost construit din beton, în stil neogotic, după planurile inginerului francez Gustave Eiffel care a
Conacul Carp din Țibănești () [Corola-website/Science/316362_a_317691]
-
consolidarea fundațiilor prin subturnări în ploturi armate, crearea unei centuri perimetrale din beton armat la nivelul cornișei, creerea prin cămășuiri a 4 tuburi de beton armat pe casa scărilor legate prin grinzi longitudinale de beton armat contravântuite, consolidarea masivelor de zidărie portantă prin refaceri, reteseri și injectare, consolidarea șarpantei și refacerea învelitorii, restaurarea pardoselilor și a tâmplăriilor, restaurarea zugrăvelilor policrome, a vitraliilor și feroneriei, restaurarea mobilierului original și restaurarea elementelor decorative. În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea "Seventy years
Templul Coral din București () [Corola-website/Science/316396_a_317725]
-
concomitent cu cele de le biserica de lemn alăturată, printr-o proastă inspirație, vechea învelitoare din șiță a fost înlocuită cu țiglă, necesitând întărirea pereților absidei cu stâlpi de susținere. În anii 1995-2000, pridvorul cât și turnul-clopotniță sunt reconstruiți cu zidărie de cărămidă, lucrare care a afectat și mai mult valoarea arhitecturală a monumentului, denaturându-i aspectul general.
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316405_a_317734]
-
vale adâncă, domnitorul a poruncit să se facă un pod umblător din piei de bivol, care era lăsat atunci când domnitorul și urmașii săi voiau să treacă de la cetate la biserică și apoi era ridicat. Cu toate acestea, asemănările tehnice ale zidăriei și prezența de cărămizi smălțuite (în pavimentul interior și în cele mai vechi cavouri din interiorul bisericii), la fel cu cele întâlnite la Cetatea de Scaun a Sucevei, duc la concluzia că Biserica Mirăuți a fost zidită în timpul domniei lui
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea. Biserica a fost reparată și apoi reconstruită pe locul celei vechi, caracteristicile arhitecturale și decorative ale noii biserici încadrând-o printre construcțiile din prima jumătate a secolului al XVII-lea. În zidăria turlei au fost descoperite o monedă suedeză cu monograma G.A. = Gustav Adolf (1611-1632) și una poloneză de pe vremea domniei lui Sigismund al III-lea Vasa (1587-1632). Nu se cunoaște înfățișarea vechii biserici, presupunându-se doar că actuala biserică, cu excepția
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
care a făcut ca biserica să arate așa cum se prezintă astăzi. Romstorfer a făcut unele descoperiri importante, printre care un mormânt de copil în partea nordică a naosului sau a monedelor poloneze emise de Sigismund al III-lea Wasa în zidăria turlei. Restaurarea coordonată de Romstorfer a introdus elemente noi în componența arhitecturală a bisericii: Cu acest prilej, între 1898-1903, pictorul vienez Karl Jobst a pictat pereții interiori ai bisericii în tempera, într-o factură occidentalizantă (stilul art nouveau) , diferit de
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
piatră, ce amintesc aceiași sursă de inspirație ce-a fost utilizată la crearea formelor exterioare. Clădirea se distinge prin unitatea stilistică a bisericii și clopotniței, cizelarea detaliilor și elementelor construcției, utilizarea savantă a materialului de construcție. Grație căptușirii originale a zidăriei, organizată în asize orizontale - două de pietre de nuanțe deschise și unul de nuanță întunecată, fațadele sunt pitorești. S-au păstra elementele de ameranjare a terenului - gardul compus din grilaje din fier forjat, ridicate pe soclu din piatră, izolate între
Biserica Sfântul Pantelimon din Chișinău () [Corola-website/Science/328950_a_330279]
-
însă sunt foarte încântați de ele. Ei se atașează foarte mult de învingătorii Jocurilor. Acest District se ocupă cu fabricarea de lucruri luxoase pentru Capitoliu. De aici provin Glimmer , Marvel , Gloss și Cashmere . În Districtul doi sunt mai multe ocupații: zidărie , producția de arme , construcția de trenuri și furnizarea de Apărători ai Păcii. De aici provin Cato, Clove , Enobaria și Brutus. În Districtul 3 oamenii se ocupă de electronice și gadget-uri.De aici provin Beetee și Wiress. Industria în Districtul
Jocurile foamei (trilogie) () [Corola-website/Science/325931_a_327260]
-
venit și denumirea noului sat -Călărași. Biserica din satul Călărași este începută în anul 1901 și se sfințește în anul 1905.Biserica este zidită din piatră și cărămidă, fiind acoperită cu tablă.Zidurile bisericii sunt formate din două părți de zidărie, la mijloc fiind umplute cu pământ. Ctitorii bisericii sunt boierii moșiei Ringhilești: Gheorghe, Jan și Bogdan Goilav, precum și pe locuitorii satului Călărași în frunte cu preotul lor paroh- Alexandru Băncilă. Biserica este mare, monumentală, în formă de navă, cu turn
Călărași, Botoșani () [Corola-website/Science/324489_a_325818]
-
zgomot atunci când se trăgea cu ea, făcând-o ideală pentru lunetiști. Arma a devenit celebră ca instrument preferat al lui Moriarty. Moriarty avea, de asemenea, o preferință pentru organizarea de "accidente". Încercările sale de a-l ucide pe Holmes includeau zidărie care se prăbușea și trecerea prin fața sa a unei trăsuri în viteză. El este, de asemenea, responsabil pentru coordonarea uciderii lui Birdy Edwards. Holmes îl descrie astfel pe Moriarty: Holmes își exprimă acest sentiment în "Valea terorii", el precizând următoarele
Profesorul Moriarty () [Corola-website/Science/324472_a_325801]
-
perforată, acoperită în lateral cu suprafețe mari de sticlă și închideri de lemn. Intradosul acoperișului era format dintr-o astereală din lemn, aparentă, îmbinată cu lambă și uluc. Între anii 1940-1941, halei i-au fost adăugate închiderile din pereți de zidărie, ferestrele cu arcade, basorelieful și în general construcția exterioară care formează aspectul până la demolare. Construcția metalică a șarpantei a fost păstrată și a rămas vizibilă (la interior), stâlpii metalici de susținere au fost păstrați, dar înglobați în zidăria noilor fațade
Hala Matache Măcelaru () [Corola-website/Science/324488_a_325817]
-
pereți de zidărie, ferestrele cu arcade, basorelieful și în general construcția exterioară care formează aspectul până la demolare. Construcția metalică a șarpantei a fost păstrată și a rămas vizibilă (la interior), stâlpii metalici de susținere au fost păstrați, dar înglobați în zidăria noilor fațade. l era, alături de Hala Traian (București) singura hală comercială de secol XIX care încă exista în Capitală la începutul secolului XXI. Valoarea ei istorică și culturală era considerată una de excepție, imobilul fiind clasat sub codul și identificat
Hala Matache Măcelaru () [Corola-website/Science/324488_a_325817]
-
în mod artificial pentru a evidenția un banc de nisip mai mare, care se extinde la aproximativ 40 de metri spre sud și vest, și a atenționa un pericol pentru circulația vapoarelor. Malul este fixat cu ziduri din piatră de zidărie. Insula a fost plantată în 1935 de către comunitatea artistică de pe Fraueninsel cu o salcie înaltă de aproximativ 6 m pentru a o face mai vizibilă pentru marinari. În timpul unei sărbători comunitatea artistică a "botezat-o" insula "Sahara". Salcia a fost
Schalch (Chiemsee) () [Corola-website/Science/327436_a_328765]
-
prezintă ca o constructie necompartimentată, cu o absidă semicirculară decroșată (13,5x4,40 m) și un turn simplu (3,90x2,80 m), cu foișor deschis de lemn și un coif amplu, învelit în tablă, sprijinit de doi stâlpi masivi de zidărie. Accesul la interior se face printr-o singură ușă, amplasată pe latura de vest. Edificiul trădeaza cel puțin două etape distincte de construcție. Astfel, în faza inițială s-ar fi ridicat un lăcaș de închinare de dimensiuni medii. Cândva, în
Biserica Nemeșilor din Sălașu de Sus () [Corola-website/Science/326920_a_328249]
-
a satului Bălcaciu, este o clădire gotică care a suferit în secolul XIX modificări, fiind ridicat un nou turn la 1856, din fortificația veche a bisericii păstrându-se un reduit situat deasupra corului gotic și descărcat pe exterioare construite din zidărie de piatră și cărămidă. Biserica a fost prevăzută cu două curtine de ziduri dispuse concentric, astfel în prima fază (a doua jumătate a secolului XV) o primă curtină de ziduri de formă ovoidală era prevăzută cu un turn de poartă
Biserica fortificată din Bălcaciu () [Corola-website/Science/323795_a_325124]
-
de ziduri de formă ovoidală era prevăzută cu un turn de poartă, respectiv în cea de a doua fază (începutul secolului XVI) fiind realizată o a doua curtină exterioară înzestrată cu șase turnuri de apărare de tip „coajă”, adică cu zidărie doar pe cele trei laturi exterioare, latura interioară fiind lăsată liberă. Curtina exterioară a fost prevăzută cu cămări pentru familiile din Bălcaciu, iar turnurile erau prevăzute cu metereze pentru arme de foc. Fortificația era prevăzută cu fântână adâncă de 25
Biserica fortificată din Bălcaciu () [Corola-website/Science/323795_a_325124]
-
Biserica „Cuvioasa Paraschiva” din Gura Râului, județul Sibiu, a fost construită în secolul XVIII. Lăcașul de cult figurează pe lista monumentelor istorice 2010, . Edificiul este unul dintre cele mai vechi monumente ale Mărginimii Sibiului. Este ridicat din zidărie (piatră, cărămidă) cu un plan de tip sală, la care sanctuarul pentagonal se leagă de capătul mai îngust al naosului. Cel din urmă se continuă la vest cu un pronaos și un turn-clopotniță, prin al cărui parter se face accesul
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Gura Râului () [Corola-website/Science/323815_a_325144]
-
a publicat lucrarea "Die Burgkirche zu Michelsberg in Siebenbürgen" (Biserica fortificată din Cisnădioara, în Transilvania) în care preciza că biserica fortificată a fost ridicată în trei etape. Primul a fost înălțat corul, fapt dovedit de modul în care se leagă zidăria sa de cea a zidurilor de est ale navelor laterale, precum și tencuiala calcifiată ce pătrunde adânc în zidărie. La cor se observă și azi tencuiala de pe pereți, în timp ce la cele trei nave atașate ulterior se vede numai zidărie de gnaisuri
Biserica Sfântul Mihail din Cisnădioara () [Corola-website/Science/323818_a_325147]
-
că biserica fortificată a fost ridicată în trei etape. Primul a fost înălțat corul, fapt dovedit de modul în care se leagă zidăria sa de cea a zidurilor de est ale navelor laterale, precum și tencuiala calcifiată ce pătrunde adânc în zidărie. La cor se observă și azi tencuiala de pe pereți, în timp ce la cele trei nave atașate ulterior se vede numai zidărie de gnaisuri și micașisturi. Într-o a treia etapă a fost construit etajul turnului din nord. Pentru a permite o
Biserica Sfântul Mihail din Cisnădioara () [Corola-website/Science/323818_a_325147]
-
se leagă zidăria sa de cea a zidurilor de est ale navelor laterale, precum și tencuiala calcifiată ce pătrunde adânc în zidărie. La cor se observă și azi tencuiala de pe pereți, în timp ce la cele trei nave atașate ulterior se vede numai zidărie de gnaisuri și micașisturi. Într-o a treia etapă a fost construit etajul turnului din nord. Pentru a permite o mai bună apărare, ușa de acces a fost mutată în zona acoperișului navei laterale nordice, și se putea ajunge la
Biserica Sfântul Mihail din Cisnădioara () [Corola-website/Science/323818_a_325147]
-
altarului de formă semicirculară și cu un turn clopotniță deasupra exonartexului (construit ulterior). Edificiul are următoarele dimensiuni: lungime - 29 m, lățime - 9 m și înălțime - 20 m. Fundația bisericii are o adâncime de 1,40-1,55 m. Soclul este din zidărie realizată cu mortar din nisip și var. Colțurile de sud-vest și de nord-vest ale bisericii sunt susținute de contraforturi înalte, în trepte. În decursul timpului, Biserica „Cuvioasa Parascheva” din Târgu Frumos a fost înzestrată cu mai multe obiecte (icoane, cărți
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]
-
interior din 1848 a condus inevitabil la deformări structurale în deceniile care au urmat. Scopul principal al lucrărilor din 1911 au fost de a stabiliza structura de lemn cu tiranți de fier transversali și a opri deformațiile din fundația de zidărie cu o chingă de fier, de jur-împrejur. Este posibil ca timpanul de vest să fi apărut atunci, sau mai înainte, odată cu adausul turnului peste pridvor. Tot la 1911 se presupune că a fost închis pridvorul cu scânduri, pentru a mări
Biserica de lemn din Sârbenii de Jos () [Corola-website/Science/323025_a_324354]
-
s-a constatat un aspect îngrijit, el având în compoziție pietre cioplite și mortar de culoare albă cu o grosime de circa 2 - 3cm. Partea superioară a lui era constituită din pietre mici care dau impresia de structură neîngrijită. Talpa zidăriei a fost măsurată față de creasta mantalei de pământ, distanța fiind de 1,5m. Așa cum structura a fost dezvelită, s-a putut constata că zidăria a fost așezată direct pe solul stâncos, acest lucru fiind evident datorită tăieturilor descoperite pe stâncă
Fortificația medievală de la Avrig-Racovița () [Corola-website/Science/323305_a_324634]
-
Partea superioară a lui era constituită din pietre mici care dau impresia de structură neîngrijită. Talpa zidăriei a fost măsurată față de creasta mantalei de pământ, distanța fiind de 1,5m. Așa cum structura a fost dezvelită, s-a putut constata că zidăria a fost așezată direct pe solul stâncos, acest lucru fiind evident datorită tăieturilor descoperite pe stâncă. În partea inferioară a secțiunii s-a evidențiat o adâncitură de formă neregulată, iar în exterior s-a constatat existența unui strat consistent de
Fortificația medievală de la Avrig-Racovița () [Corola-website/Science/323305_a_324634]
-
plus de această concluzie intuitivă se poate constata ca în hărțile din secolele al XVIII'lea - XIX'lea sunt figurate pe drumurile de creastă posturi de graniță numite "wachtpost"-uri. Cetatea de la Avrig-Racovița poate fi inclusă în categoria cetăților de zidărie din partea montan-central-sud transilvăneană prin luarea în considerare a planului simplu de construcție. În plus se constată ultilizarea unor structuri de zidărie cu piatră, legate cu mortar de slabă calitate și stângaci executate. Stratigrafia secțiunilor arheologice de la Avrig-Racovița și dimensiunile considerabile
Fortificația medievală de la Avrig-Racovița () [Corola-website/Science/323305_a_324634]