3,039 matches
-
Maicii Domnului pentru ca să-i ierte păcatele și să-l ajute să termine pictarea icoanei. Când s-a trezit a doua zi și a ridicat pânza de pe icoană, bătrânul iconar batranul a văzut că pictura era finalizată, chipul Maicii Domnului fiind zugrăvit în chip minunat și nefăcut de mână omenească. Auzindu-se de această minune, au început să vină aici o mulțime de bolnavi în speranța vindecării. Temându-se că domnitorul Cuza va lua icoana de la schit, ieromonahii Nifon și Nectarie au
Mănăstirea Bucium din Iași () [Corola-website/Science/311314_a_312643]
-
metri lățime. Ea datează din 1788 și cuprinde 40 de icoane, majoritatea acestora fiind pictate în secolul al XVIII-lea. Domnitorul Miron Barnovschi a comandat câteva icoane la Moscova, dar acestea nu au mai fost trimise la Iași, deși fuseseră zugrăvite și plătite. În prezent, dintre icoanele vechi păstrate sunt cea a "Mântuitorului Iisus Hristos" (din 1679), a "Sf. Ana" (ferecată în argint), a "Sf. Nicolae" și a hramului ("Adormirea Maicii Domnului" - pictată în 1734 și ferecată în argint în 1806
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
Alexandru cel Bun, probabil prin grija tatălui acestuia, voievodul Roman I (1391-1394), căruia "Târgul de Jos" i-a moștenit și numele. Cea ce știm sigur este faptul că în 1415 Alexandru cel Bun a cerut pictorilor Nichita și Dobre să zugrăvească această biserică, semn că lucrarea în discuție fie că nu se realizase până atunci, fie că - din anumite cauze - trebuia refăcută. Prima biserică de la Episcopia Romanului a dăinuit și în vremea lui Ștefan cel Mare, acesta pomenind-o în documente
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
a transgresat convențiile atât formale cât și sociale. Cu scurtă povestire din 1900, "Lieutenant Gustl" ("Locotenentul Gustl"), este primul scriitor de limba germană care a folosit într-o ficțiune genul monologului interior (germ. Bewusstseinsstrom, engl. stream-of-counsciousness) într-o narațiune. Povestirea zugrăvește un portret deloc măgulitor al protagonistului și al obsesivului cod militar formal al onoarei. Îi va aduce lui Schnitzler degradarea din corpul medical al ofițerilor în rezervă — ceea ce poate fi considerat în strânsă legătură cu creșterea antisemitismului din acea vreme
Arthur Schnitzler () [Corola-website/Science/311477_a_312806]
-
trimise la mânăstirile Adam, Agapia și Văratec, rămânând 12 monahii (cele foarte bătrâne) în chiliile lor. Sub păstorirea marelui cărturar și patriot Melchisedec Ștefănescu, episcop al Dunării de Jos își recapătă toate drepturile, iar după 1879 biserica este refăcută și zugrăvită de Stoica Ioniță Gheorghe (Păcătosul). Mănăstirea capătă din nou puteri, astfel în primul război mondial primește refugiați din Muntenia. În ciuda dificultăților create de "liber cugetătorii" comuniști se reușește restaurarea bisericii și pictarea ei în interior în stil neobizantin de Anatolie
Mănăstirea Buciumeni (Galați) () [Corola-website/Science/312339_a_313668]
-
a făcut o nouă reparație capitală a bisericii prin contribuția benevolă a credincioșilor parohiei, schimbându-se pardoseala de brad de la pereții exteriori cu alta, tot de brad și înlocuindu-se o parte a acoperișului de tablă. Tot atunci s-au zugrăvit pereții interiori și s-au vopsit stranele. În anul 1940 a fost construită o biserică de piatră cu hramul "Sf. Ilie". Redeschisă în anul 1945, după război, este reînchisă din nou în septembrie 1959, odată cu promulgarea Decretului Consiliului de Stat
Mănăstirea Brădicești () [Corola-website/Science/312337_a_313666]
-
acoperită cu șindrilă. Pictura bisericii este realizată de către pictorul Simion Darabant care a pictat și biserica din Tărcăița în 1816 și biserica din Gurani în 1814. O inscripție din partea de nord a iconostasului ne amintește: Această sfântă beserică s-au zugrăvit cu cheltuiala satului Totoreni cu strădania parohului Mihail, sfăt Mlende Urs în anul Domnului 1818"". Continuarea inscripției o găsim în partea de sud a iconostasului:""...și cu cheltuiala Bălenilor prin sârguința preotului Mihai Popovici, sfăt Popa Ștefan în anu 1818
Biserica de lemn din Totoreni () [Corola-website/Science/312402_a_313731]
-
satului Totoreni cu strădania parohului Mihail, sfăt Mlende Urs în anul Domnului 1818"". Continuarea inscripției o găsim în partea de sud a iconostasului:""...și cu cheltuiala Bălenilor prin sârguința preotului Mihai Popovici, sfăt Popa Ștefan în anu 1818...zile. Au zugrăvit Simion Darabant pentru pomenirea sufletelor"". În absida altarului, în partea de sud găsim următorul text: „"Acest sfânt altar s-au făcut cu cheltuiala părinte(lui) Popovici Mihai paroh în Totoreni în anul 1818 iunie"". În anul 1927, acoperișul de șindrilă
Biserica de lemn din Totoreni () [Corola-website/Science/312402_a_313731]
-
sub formă de cruce. Modificările ulteriore aduse bisericii au determinat lărgirea ferestrelor dar și închiderea cu grinzi verticale a ușii ce comunica cu perindelele. Aceste ultime modificări se presupune că au avut loc în anul 1818, atunci când biserica a fost zugrăvită, după această dată perindelele pierzându-și rolul de "loc de detenție". Biserica este acoperită cu țiglă iar vârful turnului este decorat cu un inel, inel întâlnit și la alte biserici din zonă ( Rieni, Valea de Jos, Mierag, Lazuri de Beiuș
Biserica de lemn din Totoreni () [Corola-website/Science/312402_a_313731]
-
locașului a fost pictat în 1818, dată când biserica a trecut printr-o amplă renovare și tot atunci ușa care ducea din tindă în perindele a fost desființată. În locul ușii s-au bătut scânduri groase care și ele au fost zugrăvite în continuarea pereților tindei. Rezultă că perindele au putut fi folosite ca loc de pedeapsă între anii 1697 și 1818, dar nu mai târziu. Informații despre perindele găsim și în alte părți din județul Bihor. Pe o carte veche păstrată
Biserica de lemn din Totoreni () [Corola-website/Science/312402_a_313731]
-
pe la 1791, fapt întărit și de înscripțiile aflate pe o bârnă de la intrarea în biserică . În anul 1880 biserica este pictată de către Dionisie Iuga, conform inscripției pictate pe iconostasul bisericii. Inscripția aflată pe iconostasul bisericii este următoarea: „"Santa bis. sa zugrăvitu în vara a. 1880 sub stăpanitoru F:Josif I imp și rege! Mironu Romanulu arch. și Mitropolitu Ioanu Melianu Eppu. Teodoru Filipu Administratoru Protopopesc Simeonu Butiri adm. paroch!!! Georgiu Darabanu Notariu cerc. Ilea Toderu Alexi titoru Ilea Mihaiu burzuc jude
Biserica de lemn din Bucea () [Corola-website/Science/312403_a_313732]
-
pe patru coloane de piatră și care avea la mijloc emblema cantacuzină: vulturul bicefal. După cum descriu istoricii, încăperea cea mai spațioasă avea 16 m lungime și 7 m lățime, iar înălțime ei era de 4 m. Camera avea un plafon zugrăvit în culorile roșu și albastru. Ulterior, Mihalache Cantacuzino-Pașcanu, care a refăcut și biserica de curte, a construit casele din marea curte alăturată. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, conacul îl are ca proprietar pe Constantin Cantacuzino-Pașcanu, participant la mișcarea unionistă din
Conacul Cantacuzino-Pașcanu de la Ceplenița () [Corola-website/Science/312431_a_313760]
-
din temelie în zilele Sfinției Sale părintelui Teoclit, la anul 1810, iar acum în zilele Sfinției Sale starețul Dionisie s-au mai înnoit și s-au mai împodobit cu catapeteasma săpată și poleită, cum si altarul si tinda si slonul s-au zugrăvit dupa cum se vede, în zilele Măriei Sale Grigore Dimitrie Ghica Voievod și a Preasfinției Sale Kirio Kir Kesarie Episcopul Buzăului de la 1827, iulie 20."
Biserica de lemn din Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312443_a_313772]
-
1658 din porunca doamnei Bălașa, care era soția domnitorului Constantin Șerban Basarab. A fost terminată în 1701 de egumenul Popa Luca de la Sfetagora și de Petru Obedeanu care era mare armaș. Conform unei inscripții din 1731, tot atunci au fost zugrăvite tinda și chiliile. Alte reparații au fost făcute în 1812, de Arhimandritul Dorotei Craioveanul și 1856, când a fost restaurată și pictura despre care nu există alte date. După secularizarea averilor mănăstirilor din 1864, la Jitianu n-a mai fost
Mănăstirea Jitianu () [Corola-website/Science/312450_a_313779]
-
este în ulei, în stil bizantin, făcută de pictori necunoscuți. Starea de conservare este bună. În exterior nu există decât pe frontispiciu trei icoane în frescă, reprezentând cele trei hramuri pe care le-a avut succesiv biserica. În pronaos sunt zugrăviți ctitorii arătați în pisanie. Biserica are un pridvor deschis, susținut de șase coloane, bolta și zidul dinspre pronaos fiind zugrăvite în frescă. Catapeteasma este din zid, iar turla, de formă octogonală, este așezată peste pronaos. Fațadele exterioare ale bisericii poartă
Mănăstirea Logrești () [Corola-website/Science/312451_a_313780]
-
pe frontispiciu trei icoane în frescă, reprezentând cele trei hramuri pe care le-a avut succesiv biserica. În pronaos sunt zugrăviți ctitorii arătați în pisanie. Biserica are un pridvor deschis, susținut de șase coloane, bolta și zidul dinspre pronaos fiind zugrăvite în frescă. Catapeteasma este din zid, iar turla, de formă octogonală, este așezată peste pronaos. Fațadele exterioare ale bisericii poartă un brâu median înconjurător, însoțit deasupra și dedesubt, la douăzeci de centimetri distanță, de un alt brâu, mai subțire. Atât
Mănăstirea Logrești () [Corola-website/Science/312451_a_313780]
-
Prooroci, iar în partea superioară Răstignirea, fiind datată prin inscripție în anul 1796. Bolta naosului prezintă în ax imaginile în medalioane a Celui vechi de zile, Pantocratorului, Sf. Duh și Maica Domnului. De o parte și de alta au fost zugrăvite scene din ciclul Hristologic și cel Marial (Sf.Maria, Sf.Duh, Bunavestire, Nașterea lui Iisus, Botezul Domnului) o atenție deosebită fiind acordată Patimilor. Pronaosul, adăugat ulterior, nu este decorat. Pictura murală a bisericii se datorează zugravului Dumitru Ispas din Gilău
Biserica de lemn din Straja () [Corola-website/Science/312912_a_314241]
-
fragmentar următoarea inscripție , redactată în română cu caractere chirilice: „Cine se vor întâmpla a sluji în această sfântă biserică ca să fie dator a pomeni...Teodor, Iov, Ioan, Dimitrie, Marie, ...neamul lor ca și pre dânșii să-i ierte milostivul Dumnezău. Zugrăvitu-s-au acest sfânt altar al doilea ... meșterul zugrav Dimitrie Ispas și Ștefan, 1806. Și fiind preot popa Teodor de la Agârbici cu ...Petre. Ficurator a fost Tătar Onisie, birăul satului Costea Teodor, sfătul au fost Costea Gheorghe august în 15
Biserica de lemn din Straja () [Corola-website/Science/312912_a_314241]
-
Biserica a fost construită din lemn și se găsește în mijlocul cimitirului. Potrivit tradiției locale, aceasta a fost înălțată înițial pe „Leșioară”, de unde s-a mutat pe actualul loc. Mutarea bisericii s-a făcut înainte de 1829, dată la care s-a zugrăvit. Cu ocazia acestei mutări s-au făcut și unele înlocuiri de bârne din pereții bisericii. Astăzi biserica are absida construită din bârne de brad, peretele vestic din bârne de stejar, iar ceilalți pereți din brad și stejar. Lăcașul a fost
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
anul 1829 în zilele preaînălțatului împărat Franciscus al Doilea și fiind arhiereu pravoslavnic țării Ioan Bob și fiind protopop Teodor Baldi și fiind preot satului popa Ioan Prodan, diacul Irimieș Gligor, sfătul Irimieș Tirilă, ficurator Duma Ștefan și s-au zugrăvit prin cheltuiala a tot satul, prin mâna mea Dimitrie Ispas împreună cu fiul meu Ioan ne rugăm de iertăciune ”. După cum îl caracterizează istoricul de artă Marius Porumb, pictorul era ,originar din Gilău” și ,s-a format în ambianța artistică românească de la
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
în altar. În pronaos, deasupra ușii se află cea mai amplă, adevărata pisanie, în stilul caracteristic meșterului nostru: „Slavă, cinste și închinăciune unuia Dumnezeu cel slăvit în Sf. Troiță care ne-au ajutat după început de-am ajuns și sfârșitul. Zugrăvitu-s-a aceasta s[ântă]. b[eserică]. în anul 1829 în zilele Preaînălțatului Împărat Franciscus al Doilea și fiind archiereu pravoslavnic țării Ioan Bob și fiind protopop Teodor Baldi și fiind preot satului Pop Ioan Prod [a] n, diacul Irimieș
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
în anul 1829 în zilele Preaînălțatului Împărat Franciscus al Doilea și fiind archiereu pravoslavnic țării Ioan Bob și fiind protopop Teodor Baldi și fiind preot satului Pop Ioan Prod [a] n, diacul Irimieș Trilă, ficurator Duma Stefan. Și s-au zugrăvit prin cheltuiala a tot satul prin mâna mea Dimitrie Ispas împreună cu fiul meu ioan. Din același perimetru cultic al tindei femeilor, dar pe peretele nordic, unde a găsit un loc potrivit, își cere iertare, mai pe scurt: „Eu smeritul zugrav
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
turnul cu coif piramidal. Suprafața totală a bisericii este de 72 mp (4x18m). Biserica din Stolna “deține una dintre cele mai mici ferestre și uși dintre bisericile din lemn din județ” Iconostasul se prezintă ca un perete, fără molene având zugrăvite patru registre. Există doar două dvere (în loc de uși). Intrarea în biserică este pe latura sudică pe care se găsește plasat și pridvorul, “simplu, fără parapet, pardosit cu pământ bătătorit... el provine de la casele țărănești și la origine consta dintr-un
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
un altul de 38 de kilograme executat de S.C. Armătura S.A. din Cluj-Napoca. Acoperișul original unic pentru naos și pronaos și mai scund pentru altar este din șindrilă, peste acesta a fost așezată tablă. Absida altarului și iconostasul au fost zugrăvite în 1730 de un zugrav anonim, iar 1772 a fost rezugrăvită complet așa cum rezultă din inscripția de pe tâmplă. Repictarea iconostasului și a altarului a însemnat o retușare a chipurilor, mâinilor, nimburilor și cutelor de la veșminte, fără alterarea poziției inițiale a
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
lucrată numai cu securea și închiotorată cu măestrie, după anul înscripționat deasupra ușii, care cu greu se mai poate descifra, pare să fi fost ridicată în anul 1781 și zugrăvită mai târziu. Deasupra strănii e scris pe perete: ,S-au zugrăvit această s. biserică în zilele Înălțatului Împărat Ferdinand, fiind Episcop Ardealului Măria Sa Ioan Lemény și protopop acestei Dieceză Theodor Baldi, iar preot local Pop Ananie și s-au zugrăvit în cheltuiala satului prin mâinile lui Macarian Simion din Vaidahaza, din
Biserica de lemn din Berindu Deal () [Corola-website/Science/312950_a_314279]