6,121 matches
-
ca vouă! Mie nici oamenii prea veseli, ca Victor, nu-mi plac, cum o tot duce el, din glumă În glumă, din taxi În vagonul-restaurant, de gât, ba cu cine știe ce om important, ba cu toți bișnițarii, și plimbă de colo-colo zvonuri, bârfe, povești jumătate adevăr, jumătate minciună, nici una spusă la Întâmplare. Victor, abonatul șopurilor, regele pieței negre, cumpără și vinde de peste tot informații de o jumătate de secol, spune Daniel despre el. Mă și mir că n-a apărut Între timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
detalii. Moda Galatée transforma rochia într-o veritabilă „draperie udă”, perfect mulată pe formele posesoarei. La Paris, femeile care adoptaseră moda asta erau numite les merveilleuses. Numai că boierii și jupânesele autohtone încă nu apucaseră să vadă așa ceva. Circulau doar zvonuri. Lumea vorbea pe ocolite despre goliciunile modei franțuzești, dar acum vedeau cu ochii lor. Deși soția consulului nu era chiar una dintre frumusețile răpitoare ale Parisului, primii vizitatori încremeniră lângă ușă ca și cum le-ar fi apărut dinainte însăși zeița frumuseții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Alecu, om talentat, rafinat și inteligent, dar peste măsură de cheltuitor și mare amator de petreceri. Acuzat de asasinat și găsit vinovat de moartea mătușii Venețiana, se mai alesese și cu povestea unei iubiri nefericite pentru Maria, fiica mătușii. Simple zvonuri, ziceau unii. Însă cei mai mulți credeau că numai iubirea fusese, de fapt, adevăratul mobil al crimei. Din fericire, chiar atunci sosiră spectaculos sarmalele înecate în smântână și aburind de jur-împrejurul unei mămăligi fierbinți. Două codane înalte, subțiri purtau tipsia pe umeri. Intrarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
fie vreo legătură între el și văduvă?) Kutuzov o urmă preocupat pe Nanone în cabina ei. Era sau nu era agent? ― Mă simt flatat, daragaia maia! Probabil că lumea care mă iubește îmi atribuie și această intenție. Dar sunt numai zvonuri. Constantinopolul?... Ha, ha, ha!... Încă nu mi-am propus așa ceva. Fața primadonei Nanone era toată numai miere și strălucire. De mai multă vreme privea peste umărul generalului, spre ușa cabinei. Acolo, în picioare, învăluit în acea aură aeriană a poeților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
că era doar cineva care avea trăsături asemănătoare. Oricum, îl stăpânea deja certitudinea că acea femeie surprinsă în intimitatea ei, indiferent cine era, nu putea fi decât iubita de taină a pictorului. Între timp femeia dispăruse. Răzbeau doar aburii, un zvon de glasuri și râsul femeii. Și tocmai acest râs desenă în el conturul îndepărtat, dureros de drag, încă neșters al primei sale soții, Avet. Prezența ei acolo, în el, acolo unde nu se mai aștepta să o găsească atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
seara, mai ales, ăia rod oase cu carne, nu glumă! Și pe veresie, nu altfel! În sfârșit, iată că stăpânul și-a înfipt cu nădejde pana într-un ghem de idei! Scrie despre apropiata sosire a amiralului Pavel Ciciagov... Despre zvonurile legate de semnarea tratatului de pace. Multă animație, dar și neliniște, pentru că încă nu se știe ce va aduce această pace atât de mult așteptată. Ce frumos a formulat asta! Uite! Uite că a mai pescuit și evenimentul zilei: plecarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
el Îl furase nu era, Doamne-ferește!, lucru de-furat, era lucru de-găsit, Îl găsise el, În colb... Boje moi, cum să fure el?, să zmulgă el o halcă din Moldova? - Și cui: aliatului, protejatului, gazdei? A, nuuu, astea-s zvonuri dujmănoase! Antiruse! Naționalist-șovine! El, dacă a luat ceva - se mai Întâmplă, nu? - apoi nu l-a hrâștit de la Moldovean, l-a primit, l-a căpătat ca pradă de război, că așa-i prada-de-război: aștepți ca Învinsul să ți-o ofere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
dintr-un oraș vecin, spionul se adresă colegilor săi. — Ați văzut articolul din ziar despre cazul Chawla? E complet revoltător. Până și presa din țara asta susține porcăria asta. De fapt, presa e de vină pentru propagarea ei. Prinde un zvon și îl traduce în limbaj oficial și normal că toată lumea care citește înghite imediat chestia ca fiind adevărul curat. Locul nebunului ăstuia e la azil, dar priviți cum dau fuga toți la el să-i ofere cadouri. Vorbi atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
una de ori, căci în toți acei ani - atât de mulți încât le pierduse socoteala - în nici o noapte, acolo sus, în vârful dunei, singur, nu se căise de hotărârea luată. Lumea trăise între timp evenimente ciudate despre care îi ajungeau zvonuri foarte confuze aduse de rarii călători, și se bucura că nu le văzuse de aproape, căci veștile de demult vorbeau de moarte și războaie, de ură și foamete, de mari schimbări, tot mai rapide, schimbări de care nimeni nu părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
albă, la mai puțin de un metru de nasul lui, cocoțată pe piatră, observându-l cu ochișorii ei rotunzi, negri și jucăuși, neîncrezătoare în acel animal necunoscut, doar ochi, nas și gură, care îi invadase teritoriul. Ascultă. Vântul nu aducea zvon de glasuri omenești, iar soarele, foarte sus, căzând vertical, îi arătă că era ceasul de gaila, când puțini oameni rezistă moleșelii și nevoii de-a trage un pui de somn. își înălță capul, aproape fără să-și miște corpul, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
rău dacă m-aș fi întors cu cinci cadavre. Guvernatorul îl dezaprobă, clătinând încet din cap, și se lăsă pe spate în fotoliul său, ca și cum ar fi considerat conversația terminată. — Asta ar fi trebuit s-o decid eu, și din zvonurile care mi-au ajuns la ureche, ne-ar fi prins mai bine cinci cadavre. Noi moștenisem respectul impus de francezi triburilor nomade și acum, pentru prima dată, din cauza acestui beduin și a prostiei de care ați dat dovadă dumneavoastră, acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
gest ce se voia definitiv. Eu refuz. Era clar că tovarășul său îi împărtășea punctul de vedere. Totuși, Razman insistă: — Chiar dacă ordinul vine de sus? - coborî vocea instinctiv. Știți pe cine căutăm? — Da, încuviință cel ce conducea discuția. Am auzit zvonuri, dar astea sunt problemele politicienilor, în care n-ar trebui să fim amestecați noi, militarii. Tăcu și apoi arătă spre hartă cu un gest larg. Dacă mi se ordonă să aterizez în orice punct din acest deșert pentru că suntem în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
ostenească? Și până la urmă, cine ar fi în drept? De când se știe Rafael, pomii și parcul, balta asta puturoasă a Văcăreștilor, toate au fost ale nimănui și ale tuturor, și tocmai că de vara trecută a început să se vânture zvonul că s-ar fi privatizat. Un patron cică ar fi cumpărat sau închiriat ca să curețe, să dreneze, să amenajeze, mă rog, n-or fi departe vremurile când n-o să mai umbli pe-aici ca-n grădina raiului, întinzând mâna după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
care împușcă francul de la pescarii ăștia pensionari dându-se drept paznic piscicol, angajat al patronului bălții pe care de bună seamă că nu-l știe nici cum arată, păi, cum dracu’, aschimodia asta s-a priceput de minune să valorifice zvonul cu privatizarea bălții. După cum își găsește fraierii, percepe taxe de câte douăzeci, douăzeci și cinci de mii de lei, și uite-l că-i luat în serios. Îi merge, altminteri și-ar fi închis prăvălia, măcar că n-arată că s-ar simți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
să nu lase să se vadă cât de tare îl impresiona chestia asta - ziarist, după nopțile din ultimele luni petrecute în oficiu printre vrafuri de ziare, concentrat asupra distracției ăleia cu știri și evenimente comentate și analize politice, povești și zvonuri de tot felul, și uite că și Milică, tocmai Milică... E de admirat, de invidiat, cine l-ar fi crezut în stare? Un pârlit de supraveghetor, un dulgher plecat cu traista-n băț de la țară, și uite-l cum face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
un grup de sclavi negri, unși cu uleiuri și purtând doar o cârpă În jurul mijlocului? — În linii mari, despre asta e vorba. — Poate să facă asta? — Numai Dumnezeu știe. Dar poți să-ți imaginezi că, și dacă n-ar putea, zvonul ăsta nu e de natură să ne liniștească În vreun fel. A amenințat că-i va da afară pe unii, dar cred că au fost doar vorbe goale. Cu toate astea, numai ideea În sine e de-ajuns să pună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
venise cu mine la toaletă, ca să vadă cu ochii lui cadavrul Lindei. Altfel, până ajungea poliția, s-ar fi putut pierde o confirmare importantă a alibiului meu. — Cine mai era acolo, Jeff? l-am Întrebat eu direct. De Îndată ce se răspândise zvonul, la ușa toaletei se strânsese un grup de oameni cărora nu le venea să creadă ce auziseră și care voiau să arunce o privire, Împinși nu atât de morbiditate, cât de simplul fapt că totul li se părea incredibil. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
supușilor ca un mare suveran, ferm și drept. Dar o cleveteală, hrănită de rivalii săi, avea să-l urmărească: În vreme ce sterpului Toghrul i se atribuia o virilitate debordantă, Alp Arslan, părinte a nouă copii, avea, prin hazardul deprinderilor și al zvonurilor, imaginea unui bărbat pe care sexul opus Îl atrăgea prea puțin. Dușmanii săi Îl porecleau „Fătălăul“, curtenii evitau să-și lase conversațiile să alunece spre un subiect atât de stânjenitor. Și această reputație, meritată sau nu, avea să-i aducă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
ale cărei pagini le Înnegrește cu Înverșunare, ca și cum războiul n-ar exista pentru el decât prin Înțelepciunea detașată pe care i-o inspiră. Numai Djahane Îl leagă de realitățile dramei Înconjurătoare, ea Îi relatează, În fiecare seară, veștile de pe front, zvonurile de la palat, pe care Khzzan le ascultă fără prea multă tragere de inimă. Pe teren, Înaintarea lui Alp Arslan este lentă. Încetineala unei trupe prea numeroase, disciplina aproximativă, bolile, mlaștinile. Și rezistența, uneori Înverșunată. Un bărbat, Îndeosebi, Îi face viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Samarkand, bătălia e urmărită Îndeaproape. O dată la trei zile, sosește un porumbel căruia apărătorii Îi dau drumul. Mesajul nu este niciodată o chemare În ajutor, el nu zugrăvește epuizarea merindelor și a oamenilor, nu vorbește decât despre pierderile dușmane, despre zvonurile de epidemii răspândite În rândurile asediatorilor. De azi pe mâine, comandantul locului, un anume Iusuf, originar din Horezm, devine eroul Transoxianei. Vine, totuși, ceasul În care mâna de apărători este copleșită, În care temeliile fortăreței sunt minate, iar zidurile, escaladate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
vizir. A reușit să organizeze o rețea stufoasă de iscoade, falși neguțători, falși derviși, falși pelerini, care străbat În lung și-n lat imperiul selgiucid, nelăsând nici un palat, nici o casă, nici un capăt de bazar la adăpost de urechile lor. Comploturi, zvonuri, clevetiri, totul e raportat, explicat, dejucat, În mod discret sau pe față, ca exemplu. În primele momente, Nizam e copleșit, Înspăimântătoarea mașinărie se află În mâinile sale. Ea Îi aduce prețuirea sultanului Malik Șah, până atunci reticent. Părintele său, Alp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
a refuza să zămislească nu sunt identice. Ea acționează din prisos de ambiție, el, din prisos de detașare. Dar se regăsesc, bărbat și femeie, strâns uniți printr-o atitudine care condamnă toți bărbații și toate femeile Persiei, lasă să circule zvonul că unul sau celălalt e sterp, fără a Încerca măcar să răspundă, iată ce țese, În momentul acela, o complicitate adâncă. O complicitate care are totuși limite. Se Întâmplă ca Djahane să-i ceară lui Omar părerea prețioasă a unui om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
era aproape noapte. După un ceas, mi s-a adus ceai negru, mi s-au răsucit țigări, s-a Înfiripat o conversație. Câteva fraze tărăgănate În persană, câteva cuvinte În franceză, mi s-a explicat cui Îmi datoram salvarea. Umblase zvonul prin cartier că un complice al asasinului șahului se găsea În hotelul străinilor. Văzându-mă fugind, Înțeleseseră că eu eram eroicul vinovat, voiseră să mă protejeze. Motivele gestului? Soțul și tatăl lor fusese executat cu cincisprezece ani În urmă, acuzat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Rusia. De ani de zile, unele societăți secrete acționau În rândurile populației, ele se revendicau de la Djamaledin, uneori chiar de la Mirza Reza, ridicat de Împrejurări la rangul de simbol al luptei Împotriva absolutismului. Cazacii au Înconjurat cartierele din centru. Anumite zvonuri, puse În circulație de autorități, anunțau că asupra protestatarilor avea să se abată o represiune fără precedent, că bazarul avea să fie deschis prin forța armelor, lăsat pe seama jafului trupei, o amenințare care-i Îngrozește de milenii pe negustori. Iată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
lui Morgan Shuster pentru reorganizarea finanțelor țării. De acum Înainte, acesta avea să fie invitat În mod regulat să asiste la ședințele Consiliului de Miniștri. Între timp, un alt incident dădea naștere la discuții În bazar și În cancelarii. Un zvon, de origine necunoscută, dar lesne de ghicit, Îl acuza pe Morgan Shuster de apartenență la o sectă persană. Chestiunea putea părea absurdă, dar cei care o răspândeau Își distilaseră bine veninul, spre a da bârfei o Înfățișare de verosimilitate. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]