5,341 matches
-
uzului, punânduse în evidență raporturile dintre ele; c) prin interpretarea datelor rezultate din analiza discursului în sistemul parametrilor de variație culturală se schițează câteva particularități ale "stilului cultural de a vorbi"5 al românilor. Integrarea celor trei perspective de analiză pune în evidență interacțiunile dintre specificul structural și specificul pragmatic al limbii române. Analizând, în acest cadru teoretic, uzurile pronominale actuale într-un corpus semnificativ, voi schița câteva elemente de gramatică discursivă a pronumelui românesc în limba română actuală. 1. EVOLUȚIA PRONUMELOR SPRE
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
distanță, respectiv identitate - diferențiere spațio-temporală și cognitivă. De aceea, accesibilitatea discursivă a demonstrativelor este condiționată de o cantitate mai mare de informație partajată situațional sau prin istoria conversațională comună a interlocutorilor. În ciuda acestor constrângeri discursive, analiza cantitativă de corpus a pus în evidență frecvența ridicată a demonstrativelor în conversație (pentru o statistică a ocurențelor demonstrativului vezi Nicula, în acest volum, p.), iar analiza calitativă pe care am realizat-o a relevat anaforicitatea/deicticitatea difuză a demonstrativului care contractează relații la distanță cu antecedentul
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
uzului, iar exprimarea subiectului ca limitată la situații de emfaza și contrast discursiv. Lucrările normative atrag atenția asupra caracterului greșit, superfluu, al exprimării subiectului prin pronume în alte situații decât cele menționate anterior (Avram 1986: 327). Analiza pe corpus a pus în evidență că lexicalizarea subiectului vid participă la procese pragmatice și discursive complexe, sprijinind diverse mecanisme ale implicitului. 2.1.1. Marcarea structurii informaționale a enunțului Parametrul structural pro-drop modelează organizarea informațională a propoziției în limba română. Astfel, în structurile românești nemarcate
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
personal formă tare, nonclitică de acuzativ (El te-a întrebat pe tine); complementul indirect exprimat prin clitic dativ se dublează facultativ prin pronume personal formă tare, nonclitică de dativ (El ți-a spus ție). Observarea fenomenului în dinamica sa discursivă pune în evidență faptul că, mai mult decât o expresie a contrastului și emfazei, dublarea clitică se înscrie în mecanisme pragmatice variate, ca, de pildă, cele ilustrate în continuare: explicitarea semnificației codificate prin clitic, disocierea între instanțele discursive, stabilirea unei relații adversative implicite
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
ăsta↓ nu știu cine↓ am întrebat p-o tipă ┴ (IVLRA: 81) B: săru' mîna ↓ bună dimineața. A: ă: să vi-l prezint pe fratele meu↓ răzvan și ei sînt colegii mei dan [udrea↓ sportu (IVLRA: 86). Interpretarea dublării la nivel transfrastic 12 pune în evidență existența unor mecanisme pragmatice subiacente acestui fenomen. În secvența următoare, reluarea rezultă dintr-o strategie de autocorecție, cu rol de clarificare referențială: vorbitorul A evocă prin clitic un referent implicit din discurs (ideea despre care vorbește B) și apoi îl
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
inzaghi se spune↓ într-un sondaj făcut printre femeile din italia↓ este ă: cel care seamănă cel mai tare cu leonardo di caprio dintre toți fotbaliștii din: C: da' mie nu-mi place leonardo di [caprio (IVLRA: 245). Exemplele următoare pun în evidență interferența dintre mecanismele tematizării și ale focalizării: A: da' CUM de-au aflat cei de la inspectorat. B: păi EL le-a [spus. A: [pe mine așa m-a luat domnu c*** direct↓ B: EL le-a spus. (IVLRA: 36) B
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
Deși prescrierile normative nu recomandă astfel de structuri (Avram 1986: 168), persistența lor în uz se explică nu doar prin încărcătura afectivă, ci și prin participarea la mecanisme discursive. Contextul mai larg în care se produce acest tip de focalizare pune în evidență intenția vorbitorului de a da proeminență discursivă protagonistului, nu acțiunii: A: eram în brăila↓ sînt brăileancă↓ și ă# timpurile care le trăim acuma le-am trăit io atunci în brăIla. TOT așa cu criza asta financiară↓ cu LIPsuri multe. era
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
de noi personal/*ne apărați pe noi de noi în persoană/*ne apărați pe noi de noi singuri) , iar emfaza prin intonație pare insuficientă (?ne apărați pe noi de NOI). Substituțiile sunt blocate de sistemul intradiscursiv de presupoziții: progresia discursului pune în evidență existența presupoziției "nu există o justificare pentru prezența forțelor de ordine, nu există un inamic de care forțele de ordine ar trebui să îi protejeze pe demonstranți"; pronumele de întărire funcționează ca declanșator al acestor presupoziții, pe de o parte
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
asertivitate și agresivitate în stilul comunicativ al persoanelor tinere, educate în spiritul valorilor occidentale. Global, românii manifestă un grad relativ scăzut de asertivitate (tinzând spre pasivitate), în timp ce agresivitatea discursivă se manifestă emoțional, nonargumentativ (Șerbănescu 2007:165). Analiza de corpus a pus în evidență constituirea în română a unor strategii discursive de gradare a asertivității în care sunt implicate și pronumele. 6.1. Pasivitatea comunicativă Când optează pentru a nu-și asuma explicit aserțiunile, evitând marcarea lor ca puncte de vedere personale, vorbitorii apelează
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
FEL DE Întrebare propriu-zisă 128 35 30 27 8 1 Alte tipuri de întrebări (retorice, legătură discursivă, ecou, fatice, ritualice etc.20) 66 7 3 1 - Valoare exclamativă 13 - - - - - TOTAL 207 42 33 28 8 1 Valorile înscrise în tabel pun în evidență următoarele trăsături ale ocurenței pronumelor interogative în corpusul studiat: cel mai frecvent pronume interogativ este ce (urmat de de ce; vezi și nota 19); între numărul ocurențelor lui ce și al celorlalte pronume interogative în ansamblu există o diferență considerabilă; aproape
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
de plante dar mai ales la vița de vie. analiza diversității genetice , respectiv ADN-ul cloroplastic, utilizarea markerilor moleculari, care presupune utilizarea unui sistem bazat pe markeri ADN ce reproduc amprentele genetice ale unui soi. Astfel, de exemplu se pot pune în evidență bazele moleculare ale rezistenței soiurilor de viță de vie la secetă, boli, dăunători sau alți factori de stres, se pot calcula distanțele genetice dintre diversele soiuri și linii, evitându-se posibilitatea introducerii în cultură a unor soiuri cu bază genetică
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
al coardei . 5.3. Culoarea generală a scoarței (cod OIV 103; UPOV 18; IBPRG 6.1.4.) se notează culoarea internodiilor de pe mijlocul coardei. 5.4. Prezența lenticelelor pe coardă (cod OIV 104; UPOV 19; IBPRG 6.1.45.) se pune în evidență odată cu analiza culorii scoarței și se întâlnește mai des la specia Vitis rotundifolia, în timp ce la soiurile aparținând speciei Vitis vinifera, lenticelele sunt absente. 5.5. Desimea perilor scurți, rigizi pe noduri (cod OIV 405; UPOV 20; IBPRG 6.1.46
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
prin “componentul” care diferențiază cel mai bine indivizii între ei. Prin “component” se înțelege o variabilă sau o combinație liniară a ansamblului de indicatori analizați. Identificarea sa permite evidențierea factorului principal de diferențiere spațială raportat la ansamblu de variabile. Odată pus în evidență acest component se observă că norul de puncte va fi alungit în direcție ortogonală pe acesta. Norul de puncte din figura 2.68b, care are forma unui balon de rugby aplatizat, indică care sunt cele 3 axe de elongație ortogonale
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
VIE 3.1. METODE BIOCHIMICE Tehnicile moderne de analiză izoenzimatică și marcaj molecular, bazate pe utilizarea markerilor biochimici și moleculari, constituie un progres important în studiul soiurilor de viță de vie. Astfel, prin tehnicile moderne de diagnoză biochimică au fost puse în evidență existența unor dependențe între diferitele sisteme enzimatice (λ esterază, gluconat - oxalacetat transaminaze etc.) și anumite caractere ampelografice, originea genetică și cea geografică probabilă a soiurilor. Prin tehnici de electroforeză au putut fi identificate soiuri de viță de vie pornind de la
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Vitis vinifera, cu ajutorul markerilor RADP, determinând distanțele genetice dintre probele analizate și întocmind dendrograma soiurilor (programul RAPDistance 1.04) au putut confirma în mare măsură originea soiurilor studiate precum și faptul că în interiorul soiurilor V. vinifera, există un polimorfism ușor de pus în evidență la nivel molecular. De remarcat în acest experiment a fost faptul că soiul Fetească albă a fost încadrat în același grup cu soiul Merlot, aflându-se față de acesta la o distanță genetică mai mică, comparativ cu cea față de soiul Fetească
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
raportul intensității semnalului și concentrației. Metoda este numită specifică atunci când funcția este semnificativă (mare) pentru un singur constituent de măsurat. Ea este selectivă atunci când coeficientul este ridicat pentru toți constituenții selecționați, excluzând pe toți ceilalți. Pentru a studia specificitatea, trebuie pus în evidență un număr mare de constituenți. Studiul este deci greu și complex. Prezența interferențelor este pusă în evidență prin metoda supraîncărcărilor aducând substanțe interferente de concentrații diverse în eșantionul conținând constituentul. Influența altor substanțe Prezența medicamentelor asociate, metaboliților, compușilor de concentrații
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
constituent de măsurat. Ea este selectivă atunci când coeficientul este ridicat pentru toți constituenții selecționați, excluzând pe toți ceilalți. Pentru a studia specificitatea, trebuie pus în evidență un număr mare de constituenți. Studiul este deci greu și complex. Prezența interferențelor este pusă în evidență prin metoda supraîncărcărilor aducând substanțe interferente de concentrații diverse în eșantionul conținând constituentul. Influența altor substanțe Prezența medicamentelor asociate, metaboliților, compușilor de concentrații ridicate (bilirubină, hemoglobină, lipide ..) sau chiar a reactivilor sau impurităților reactivilor necesită măsurarea influenței constituenților asupra reacției
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
Cristofor Simionescu, Marțian Cotrău, Ilie Dodea, Petre Brânzei, Vasile Pavelcu. Impetuoasa evoluție impusă industriei de dictatura de dezvoltare și ca o consecință alterarea mediului natural a adus în prim planul cercetării științifice problemele ecologiei. În toate centrele universitare domeniul ecologiei punea în evidență necesitatea îmbunătățirii raportului dintre om și mediu într-o epocă în care toată atenția și eforturile priveau în exclusivitate productivitatea și progresul material. Mișcarea ecologistă și-a extins preocupările asupra funcționării și dezvoltării vieții sociale dezvăluind incompatibilități și erori de
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
înregistrate de România în domeniul MCV, acestea neavând un caracter normativ. În cele ce urmează, vom analiza rapoartele asupra progreselor înregistrate de România în aplicarea MCV din iulie 2012166 și din ianuarie 2013167. Primul raport este important datorită faptului că pune în evidență evoluția întregului mecanism, din 2007 până în prezent. Acest raport a fost redactat în circumstanțe excepționale, cu doar câteva zile după suspendarea Președintelui României de către Parlament, într-o perioadă de criză politică. Perioada în care raportul a fost redactat coincide cu
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
aceleași condiții experimentale. Se elimină astfel erorile determinate de neomogenitatea materialului probei și condițiile diferite de experimentare. În figura 5 este prezentată vulcanizarea și descompunerea unei rășini poliamidice: după tranziția vitroasă (a) și topirea materialului la cca. 120șC (b) (fenomene puse în evidență prin DSC), curbele TG pun în evidență etapele inițiale a unei reacții exoterme de vulcanizare (c) care determină și o scădere a masei de 7%. Descompunerea endotermă a acestei rășini are loc, conform curbei TG, la cca. 430șC (d), valoare
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93481]
-
determinate de neomogenitatea materialului probei și condițiile diferite de experimentare. În figura 5 este prezentată vulcanizarea și descompunerea unei rășini poliamidice: după tranziția vitroasă (a) și topirea materialului la cca. 120șC (b) (fenomene puse în evidență prin DSC), curbele TG pun în evidență etapele inițiale a unei reacții exoterme de vulcanizare (c) care determină și o scădere a masei de 7%. Descompunerea endotermă a acestei rășini are loc, conform curbei TG, la cca. 430șC (d), valoare ce este folosită la calculul căldurii de
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93481]
-
puternic odată cu creșterea frecvenței. Conținutul unor mărimi ca intensitatea câmpului, inducția magnetică sau permeabilitatea magnetică capătă, în aceste condiții, o semnificație modificată față de situația în care avem de-a face cu câmpuri continue. In aceste cazuri aparatura uzuală nu poate pune în evidență decât valori medii ale acestor mărimi, în afara situațiilor în care ne-ar interesa valori punctiforme sau instantanee ale lor. Incercările de a realiza o analogie formală între procesele de magnetizare în câmpuri continue și alternative au dus pe de o
Pierderi de energie în materiale magnetice by Marinel Temneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91555_a_93178]
-
timp dintre momentul declanșării secvenței de achiziție și momentul în care se realizează eșantionarea semnalului de pe primul canal iar prin ∆t2 - durata în timp dintre momentele în care se realizează eșantionarea pe cele două canale citite. In aceste condiții se pun în evidență următoarele posibilități: a) Citirea dublă Primul dintre semnale este aplicat simultan canalelor de achizitie 3 și 0. Alegând drept reper momentul startării achiziției și luând în considerare o aproximație liniară a evoluției semnalului de intrare între momentele eșantionării celor două
Pierderi de energie în materiale magnetice by Marinel Temneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91555_a_93178]
-
cu valori ale frecvenței cuprinse între 50 și 1000 de Hz, inducția magnetică maximă luând valori între 0.2 și 1.8 T. Rezultatele obținute au reliefat o bună concordanță între pierderile măsurate și cele calculate. Erori relative ridicate fost puse în evidență In Figura 3.9 sunt redate curbele experimentale, [26], [27], și teoretice de variație a pierderilor de energie în aliajul FeSiAl (Si 1.8%, Al 1.8%, grosime tolă 0.2mm) funcție de ponderea armonicii a treia din spectrul inducă iei
Pierderi de energie în materiale magnetice by Marinel Temneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91555_a_93178]
-
nenumărate articole științifice care dovedesc erorile mari în aprecierea pierderilor de energie în materiale magnetice prin Această metodă. fără a intra în detalii ăcare au fost examinate în primul capitol) aceste erori s-ar datora neomogenității circuitului magnetic, care se pun în evidență la îmbinarea pachetelor de tole, dar și principiului de măsurare propriuzis care consideră regimul de variație a inducă iei magnetice ca fiind permanent periodic sinusoidal. măsurătorile efectuate pe aceleași probe prin procedee mai precise ăcalorimetrie, integrare numerică) au evidențiat prezența
Pierderi de energie în materiale magnetice by Marinel Temneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91555_a_93178]