29,295 matches
-
a unei tipe ce s-a sinucis pe la 80 de ani, sireaca... și nuvela aia de Sorokin, aia de-i zice Dragostea lui Sanka, de n-o să ne vadă nimeni. Așa că tot nu scăpi, puicuța taichii, că tare mi-e dor de buzișoara ta spuzită și de ochioii tăi cât farfuriile cu mătrăgună clipocind de-amor. Rogu-te, când te dezbraci seara de cele toate, ai un gând spurcat și pentru unchiul tău din Iași, de-i zice hobăbăitul. Te străpup
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
localizare la nivelul joncțiunii neuromusculare (plăcuței neuromotorii); 6. descoperirea structurii circulației splenice (a joncțiunii arterio- venoase la nivelul capilarelor) și clasificarea glandelor epiteliale; 7. procedeul Paulescu de anastomoză ureterală și coledociană cap la cap, împreună cu Paul Reyner. În anul 100, dorul de patrie, de familie, convingerile sale naționaliste și religioase, dorința de a participa la emanciparea învățământului și cercetării medicale românești, îl determină să se întoarcă în țară. Lăsa în urmă regrete, dar și speranța că va reveni în lumea medicală
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și talentului de povestitor al lui Wodehouse. Traducere din limba engleză și note de Carmen Toader, colecția „Biblioteca Polirom“, Editura Polirom, 2006, 22.90 lei TRIMISUL NOSTRU SPECIAL Noutăți din astral Florin L|Z|RESCU Mi s-a făcut brusc dor de două chestii: de vremea când prezentam la rubrica mea din „Supliment“ diverse site-uri și, totodată, de doamna Nina Petre. Nu mai știți cine e? Oo, labuntur anni, fugit ireparabile tempus și aquila non capit muscam! Doamna Nina a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
și au continuat cu Ora de vârf 3 (Rush Hour 3). Însă voi începe cu al doilea film, la care m-am distrat foarte bine și care mi s-a părut, așa superficial cum e, mult mai sincer.Mi-era dor de Chris Tucker, chiar dacă cei șase ani de absență de pe marile ecrane se pare că și i-a petrecut mâncând. Seamănă acum cu Cabral - îmi șoptea Alex. Leo Șerban de pe rândul din spate. Da, dar și cu Aurelian Temișan, răspundeam
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
criticul literar un scriitor? Doris Mironescu Cunoscătorii nu vor fi surprinși auzind că, prin cartea recent dedicată lui Ibrăileanu, Antonio Patraș a realizat un eseu de o consistență și în același timp finețe de care, poate, cititorului român îi era dor, la atâta vreme după exploziile de inteligență eseistică numite Jocul poeziei, Viața și opiniile personajului, Biblioteci deschise, Eros și utopie sau Cealaltă față a prozei. Este, e adevărat, abia prima parte a unui proiect intitulat Eseu despre literatura criticilor, prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
Nu e cu adevărat o poveste. Sunt eu și-atât. Dar dacă n-aș ști că nu se poate decât în vis, aș lua o daltă măsura doi și-aș ciopli, câte puțin, în fiecare dimineață în care mi-e dor, o fetiță cu ochi mari care să-și ia copilăria de la început. Ugo Scotti-Berni, Logodnica lui Pinocchio, Editura Ion Creangă, București, 1978. În românește de Mih.M. Ionescu Interviu cu Philippe Claudel „Lectura mi-a deschis apetitul pentru scris și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
ți rămâne de făcut? O altă carte, un alt disc, un alt proiect? Și pe urmă? Abisul e tot acolo, nemișcat & consistent, îl poți atinge cu unghia. Un văr, un cumnat, un prieten au trecut dincolo, te așteaptă, le duci dorul. Uneori, în alte nopți de somn chinuit îi vezi în vis cum stau pe peronul gării și se uită muți la tine, și oarecum îți reproșează că nu izbutești să ajungi la ei, nu te urci în trenul nevăzut, cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
et flammes și Le jardin passionné, și două romane, Amor vincit și Le Sortilège. Versurile din cele două culegeri au un farmec puternic, o frumoasă armonie, o tristețe dezamăgită, profundă, dureroasă, ca o chemare a morții. Pesimismul, angoasa, regretul, dorința, dorul, cum se spune în română, fac să tremure fiecare pagină. Sunt vise, renunțări, evocări, amintiri, tristeți ale unei inimi îndurerate care este: "La fleur sans joie éclose au bord des nuits". Acest adio spus tinereții au un farmec care te
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Poveștile Peleșului, Printre veacuri, Cântece din valea Dâmboviței, traduse în franceză de Elena Văcărescu, Meșterul Manole, tragedie în 4 acte jucată la Opera din Viena în 1891; Neaga, operă în 4 acte, muzică de Hallströom, jucată la Stockholm; Vârful cu dor, dramă lirică, muzică de Lubicz; Mărioara, dramă lirică jucată la Praga; și mai multe piese din Cuibul meu. Michelet și Edgard Quinet au tradus în franceză câteva din aceste povești, iar altele au fost traduse de Ubicini și Antonin Roques
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
mai are nimic de spus lumii; vorbește numai obiectului iubit... Sub această formă adevărată, sinceră de tandrețe și pasiune se străvede un mare mister național." Românii au un cuvânt frumos care nu există altundeva și care este greu de tradus, dor, provenit, pare-se, din desiderium. Este un sentiment unic. Intră în el mai multe idei conexe, dar diferite, regretul pentru ceva pierdut, suferința pentru lipsa lui, speranța de a-l recupera, dorința de fericire, iubirea sau infidelitatea, farmecul sau tristețea
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
multe idei conexe, dar diferite, regretul pentru ceva pierdut, suferința pentru lipsa lui, speranța de a-l recupera, dorința de fericire, iubirea sau infidelitatea, farmecul sau tristețea naturii, tandrețea, dragostea, melancolia, neliniștea, nostalgia, amintirea. Ascultați-l pe păstorul lovit de dor: "Frunză verde mărăcine, Nimic se prinde de mine! De când dorul m-a lovit Mințile mi-au rătăcit; De când dorul m-a cuprins, Sufletul mi s-a aprins! Sui în deal, cobor în vale Și-mi pierd ziua tot pe cale; Valea
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
pentru lipsa lui, speranța de a-l recupera, dorința de fericire, iubirea sau infidelitatea, farmecul sau tristețea naturii, tandrețea, dragostea, melancolia, neliniștea, nostalgia, amintirea. Ascultați-l pe păstorul lovit de dor: "Frunză verde mărăcine, Nimic se prinde de mine! De când dorul m-a lovit Mințile mi-au rătăcit; De când dorul m-a cuprins, Sufletul mi s-a aprins! Sui în deal, cobor în vale Și-mi pierd ziua tot pe cale; Valea sui, dealul cobor, Îmi trec viața tot cu dor. Puiculiță
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
de fericire, iubirea sau infidelitatea, farmecul sau tristețea naturii, tandrețea, dragostea, melancolia, neliniștea, nostalgia, amintirea. Ascultați-l pe păstorul lovit de dor: "Frunză verde mărăcine, Nimic se prinde de mine! De când dorul m-a lovit Mințile mi-au rătăcit; De când dorul m-a cuprins, Sufletul mi s-a aprins! Sui în deal, cobor în vale Și-mi pierd ziua tot pe cale; Valea sui, dealul cobor, Îmi trec viața tot cu dor. Puiculiță, floare-n gură! Când te văd în bătătură Îmi
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
De când dorul m-a lovit Mințile mi-au rătăcit; De când dorul m-a cuprins, Sufletul mi s-a aprins! Sui în deal, cobor în vale Și-mi pierd ziua tot pe cale; Valea sui, dealul cobor, Îmi trec viața tot cu dor. Puiculiță, floare-n gură! Când te văd în bătătură Îmi uit plugu-n arătură Sapa-nfiptă-n curătură, Și las boii ca să pască, Plugul să se ruginească Și sapa să putrezească. Alei! puico, dac-ai vrea, Patru pluguri aș dura, Țara-ntreagă aș
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Alei! puico, dac-ai vrea, Patru pluguri aș dura, Țara-ntreagă aș ara. Graiul dulce de muiere Varsă-n suflet mângâiere Și dă omului putere Ca să facă tot pe vrere. Dar nu vrei, sărman de eu! Și eu mor de dorul tău!" Acesta este însuși fondul sufletului românesc, a cărui sensibilitate este extrem de fină și ascuțită, încordată și excitabilă. El iubește cu înflăcărare, cu hotărâre, cu dăruire deplină și fără rezerve. Dacă se refuză, nu mai există altă șansă și trebuie
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
tulburat: "Cât e țara ungurească, Cât e țara românească, Nu e floare pământeancă Ca fetița ardeleancă! Ea-i năltuță, mlădioară, Ca o verde trestioară, Și-i frumoasă, vorbitoare Și de suflet iubitoare. Când văd sânu-i rotunjor Mă ajunge foc de dor, Când văd păru-i de mătasă, Cumplit dorul mă apasă Când văd fața-i rumeoară, Dorul aprig mă omoară. Iar când trece și zâmbește, Câmpu-n față-i înflorește". Tulburarea este împărtășită, dorul este reciproc, iar tinerele țărănci românce seamănă, în
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
românească, Nu e floare pământeancă Ca fetița ardeleancă! Ea-i năltuță, mlădioară, Ca o verde trestioară, Și-i frumoasă, vorbitoare Și de suflet iubitoare. Când văd sânu-i rotunjor Mă ajunge foc de dor, Când văd păru-i de mătasă, Cumplit dorul mă apasă Când văd fața-i rumeoară, Dorul aprig mă omoară. Iar când trece și zâmbește, Câmpu-n față-i înflorește". Tulburarea este împărtășită, dorul este reciproc, iar tinerele țărănci românce seamănă, în mare parte, cu frumoasa Ileana: "A fost odată
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Ea-i năltuță, mlădioară, Ca o verde trestioară, Și-i frumoasă, vorbitoare Și de suflet iubitoare. Când văd sânu-i rotunjor Mă ajunge foc de dor, Când văd păru-i de mătasă, Cumplit dorul mă apasă Când văd fața-i rumeoară, Dorul aprig mă omoară. Iar când trece și zâmbește, Câmpu-n față-i înflorește". Tulburarea este împărtășită, dorul este reciproc, iar tinerele țărănci românce seamănă, în mare parte, cu frumoasa Ileana: "A fost odată ca niciodată, într-un sat de munte, o
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Când văd sânu-i rotunjor Mă ajunge foc de dor, Când văd păru-i de mătasă, Cumplit dorul mă apasă Când văd fața-i rumeoară, Dorul aprig mă omoară. Iar când trece și zâmbește, Câmpu-n față-i înflorește". Tulburarea este împărtășită, dorul este reciproc, iar tinerele țărănci românce seamănă, în mare parte, cu frumoasa Ileana: "A fost odată ca niciodată, într-un sat de munte, o fată pe care florile o opreau când trecea ca să-i spună: Rămâi cu noi, surioară!". Iar
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
emoționant de a se iubi, simplu și profund, fără ocolișuri și cochetării, iar iubirea lor este frumoasă și lacrimile lor le cheamă pe ale noastre. Nu le putem auzi plângerile fără a-i plânge; între inima lor și a noastră, dorul întinde un fir de simpatie care vibrează de durerea lor. Priviți-o pe Smaranda, fiica sălciilor. Ea nu văzuse niciodată pe nimeni și n-avea alt prieten decât chipul său oglindit în apă. Dar, într-o zi, un tânăr și
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
plânge, dar, respectând voința mortului, îi caută nurorii un nou soț. Iar nunta este o petrecere zgomotoasă. Dar bătrânul tată este trist, la ospăț se ridică și spune: "Vinul care vi-l dau eu L-am făcut cu fiul meu, Dorul sufletului meu, Și cât viaț-oi mai avea, Vin din vie n-oi mai bea". Coboară încet până în via înflorită și o nimicește, smulgând, rupând și tăind butucii. Trece atunci un călăreț, care întreabă: "Ce-o fi, Doamne, și asta? Cine
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
câne turbat! Multe-n lume ți-am răbdat, Dar venit-a timpul meu, Ca să mă răzbun și eu! Trageți hora ca să joc La lumina celui foc". Sunt rușii, cazacii și alții: "Frunză verde de mohor, Vai de sânu-ți plin de dor, Cât e el de hrănitor Și la iepe căzăcești, Și la câini flămânzi nemțești, Și la pilafgii turcești, Și la râme ciocoiești!". Ciocoii sunt parveniții, plini de bogății și lingușitori ai fanarioților. Poporul le poartă o ură puternică. "Alelei! pui
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
priceput la afaceri, acaparează banii și pământul. "N-are loc în țara lui Și-i ca pleava câmpului". Religia nu apare deloc în folclor și nu constituie o preocupare. Întâlnim câteva călugărițe îndrăgostite ca maica Magdalena, câțiva călugări pe care dorul îi urmărește la mănăstire și care se luptă împotriva iubirii cu o stranie energie a termenilor și sentimentelor: "Arză-te focul, pădure, Ș-ai cădea sub o secure! Arde-ar lemnele din tine Cum arde inima-n mine. Că mă
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
fi, Păcat și-or plăti ............................ Să le mai spui iar, De n-o fi-n zadar, Ca să mă îngroape De stână aproape, Oi ca să-mi privesc, Dor să-mi potolesc; Spre partea de luncă, Aproape de strungă, Strunga oilor, Jocul mieilor, Dorul bacilor, În dosul stânii Să-mi auz câinii, Că ei, d-or lătra, Stăpân c-or chema; Să le mai spui iar, De n-o fi-n zadar, Să le spui așa, De te-or asculta: Când m-or îngropa
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
prin nota lor personală, ele țin mai degrabă de un studiu (pe care-l vom face) al operelor literare ale reginei. De la Sinaia se văd sau se ghicesc toți acești munți legendari ai Carpaților, Bucegii, Alpii Transilvaniei. Pe Vârful cu Dor, odinioară, un cioban a pus rămășag miza fiind șapte iepe că va petrece toată iarna pe munte, singur, departe de turmă și de iubită. El își face o colibă ca să se apere de ninsoare și vânt. Stătea ceasuri lungi în fața
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]