28,018 matches
-
perioadă. Mies a folosit rame de fier, o tehnică revoluționară, care i-au permis să renunțe la ziduri de sprijin și să aranjeze spațiul interior în așa fel încât să accentueze senzația de spațiu și lumină. Un perete este o foaie de sticlă glisantă care coboară la subsol așa cum sunt coborâte geamurile unui automobil. Mies a proiectat toată mobila, în colaborare cu designerul de interior Lilly Reich (două fotolii proiectate pentru clădire, scaunul „Tugendhat” și scaunul „Brno”, se mai produc și
Vila Tugendhat () [Corola-website/Science/309775_a_311104]
-
bisericii prin intermediul unei scări scobite din trunchiul unui copac. Același timp de scară mai poate fi întâlnit și la biserica de lemn din Noțig. Trecerea din pronaos spre naos se face prin intermediul unei uși ce avea atât ancadramentul cât și foaia, cândva frumos decorată cu pictură. Din păcate deteriorarea picturii face ca scenele pictate să fie destul de greu de recunoscut. Cu toate acestea deasupra intrării în naos este prezentată scena Schimbării la față. De remarcat faptul că peretele despărțitor dintre naos
Biserica de lemn Sf. Maria din Letca () [Corola-website/Science/309785_a_311114]
-
venit tătarii. Așa spunea preotul bătrân Moldovan. Biserica din Bănișor a fost loc de rugă (ca și o mănăstire) a Sălăjenilor. Despre biserica din Zalnoc a scris profesorul de la Universitatea din Budapesta Géza Czirbusz călugăr piarist în anul 1900 în foaia ”Magyar állam”. Pe lângă biserica de mult a fost cemeteriu, așa se deduce pentrucă când au făcut fântâna preotului, în mai multe locuri au aflat tot oase de om. Locul unde stă biserica l-a dat baronul Kemény dela Chiejd, ai
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
Bălgradului, fiul lui Raț Adam care avea în posesie satele Măgura, Poiana Blenchii și Gâlgău. 2. Molitfelnic - tipărit la Iași în anul 1739 în timpul domniei lui Ion Grigore Ghica pe cheltuiala și cu binecuvântarea Mitropolitului Kir Nechifor Peloponesianul de Nefpal. Foaia de titlu a acestei cărți poartă următoarea însemnare: "Această carte este a lui Roman Teodor din Măgura, anul 1800" 3. Liturghier - tipărit la București în anul 1741 în timpul lui Ion Constantin Nicolae Mavrocordat cu cheltuiala lui Kir Anania Mitropolit de
Biserica de lemn din Măgura () [Corola-website/Science/309789_a_311118]
-
Pentru a fi nominalizat, candidatul trebue să se remarce într-unul din următoarele cinci domenii științifice: agricultura, chimia, matematică, medicina și fizica, sau într-una dintre următoarele arte: arhitectură, muzica, pictură și sculptură. Propunerea candidatului se face folosind formularul și foaia de instructaj livrate de Fundație. Sunt acceptate propunerile de candidatură care vin din partea, sau sunt susținute de următorii: Regulile Fundației Wolf impun următoarele limitări: Formularele candidaturilor trebue să parvină până la data de 31 august. Cele sosite ulterior vor putea fi
Premiul Wolf () [Corola-website/Science/309821_a_311150]
-
este explicabilă, întrucât latura sudică adăpostește și intrarea în biserică. Construcția este înconjurată de un brâu decorativ, simplu amplasat în partea mediană a pereților. Intrarea în biserică este tratată cu o grijă aparte. Partea superioară a intrării este rotunjită iar foaia ușii este formată din stânduri prinse cu cuie de fierărie. Ușa este încadrată de decorațiuni sculptate de forma unei frânghii. Interiorul, împărțit în cele trei încăperi consacrate: pronaos, naos și altar păstrează fragmente din decorul pictat. Trecerea din pronaos în
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
Din momentul stabilirii diagnosticului, durata supraviețuirii pentru încă 5-10 ani a fost apreciată la 50%. În cazul persoanelor cu forme grave de BPOC (cu valorile VEMS sub 1 litru) șansele de supraviețuire sunt de 1-3 ani. Fumatul de țigară de foi (trabuc, havană) este un factor de risc cunoscut în apariția certă a BPOC. Un studiu realizat printre bărbați cu vârsta cuprinsă între 30-85 de ani, fumători și nefumători de țigări de foi, în perioada 1971-1985 în SUA, evidențiază că, independent
Fumat () [Corola-website/Science/309937_a_311266]
-
sunt de 1-3 ani. Fumatul de țigară de foi (trabuc, havană) este un factor de risc cunoscut în apariția certă a BPOC. Un studiu realizat printre bărbați cu vârsta cuprinsă între 30-85 de ani, fumători și nefumători de țigări de foi, în perioada 1971-1985 în SUA, evidențiază că, independent de alți factori de risc, fumatul activ de țigară de foi crește semnificativ riscul de îmbolnăvire prin BPOC (cu 45% mai mare). În cazul femeilor fumătoare, se pare că riscul de a
Fumat () [Corola-website/Science/309937_a_311266]
-
certă a BPOC. Un studiu realizat printre bărbați cu vârsta cuprinsă între 30-85 de ani, fumători și nefumători de țigări de foi, în perioada 1971-1985 în SUA, evidențiază că, independent de alți factori de risc, fumatul activ de țigară de foi crește semnificativ riscul de îmbolnăvire prin BPOC (cu 45% mai mare). În cazul femeilor fumătoare, se pare că riscul de a suferi de BPOC este mai mare și că există o vulnerabilitate mai mare la instalarea formelor severe de BPOC
Fumat () [Corola-website/Science/309937_a_311266]
-
Glasul Basarabiei", "Curierul Slănicului" sau "Carmen Silva". A colaborat și la periodice din străinătate, cum sunt: "Revue Parisienne", "La Revue Franco-Italienne", "L'Université Literaire", "Revue Firenziènne" și "Geflügel Börse" (Leipzig). El însuși a editat mai multe reviste: "Scrieri amuzante" (1875-1876), foaia literară săptămânală "Cabinetul de lectură" (1878), "Arta" (1883-1884) și revista socială și literară "Lupta cu viața" (1903-1905). În decursul timpului, N. A. Bogdan a fost decorat cu diverse ordine și medalii, între care Ordinul „Coroana României” în grad de cavaler, acordat
Nicolai Andriescu-Bogdan () [Corola-website/Science/310362_a_311691]
-
feluri de pește pentru a se obține un gust desăvârșit si plin. Gustul este completat și de mirodeniile adăugate, mirodenii care variază de la piper boabe sau măcinat, ardei iute (dacă se poate neapărat roșu si uscat) pâna la cimbru sau foi de dafin. Se iau trei feluri de pește: mic (oblet, regină etc.), mijlociu (caras) și mare (crap, novac sau sânger, somn), se frig pe o tablă (plită) încinsă presărată în prealabil cu sare mare. Se lasă aproximativ 10 minute, timp
Saramură () [Corola-website/Science/310427_a_311756]
-
sala teatrului au loc întâlniri cu scriitori din zonă și din restul țării, prezantări de carte, conferințe. Avându-se în vedere poziționarea geografică, istorică, socială, culturală a orașului s-a înființat asociația culturală "Mittel Europa" sub egida căreia apare revista "Foaia Oraviței". Manifestările culturale se desfășoară și la Casa de Cultură care are conducere separată. Formațiile artistice dau spectacole în oraș și în alte localități. Se organizează concursuri de dans și muzică populară. Aici își desfășoară activitatea ansamblul de cântece și
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
Dâmbovița, Muntenia, România. Orașul este situat în partea de sud-vest a județului Dâmbovița, în Câmpia Găvanu-Burdea, între Valea Argeșului la sud-vest și Valea Sabarului la sud-vest, ocupând o suprafață de 22,3 km². În apropierea orașului se află comunele Gura Foii și Petrești. Regiunea în care se află amplasat orașul este o importantă zonă agricolă. Datorită avantajelor pe care le prezintă această regiune, zona Găeștiului a fost populată din cele mai vechi timpuri, dovadă fiind descoperirile arheologice ale prof. univ. dr.
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
în Sabar. Are următoarele coordonate geografice: 44˚ și 50' latitudine nordică și 25˚ și 19' longitudine estică , iar altitudinea este de 190,62 m. Ocupă o suprafață de 22,4 km². Are incluse in teritoriul său administrativ comunele suburbane Gura Foii - 22,4 km² și Petrești - 69,7 km². Din punct de vedere administrativ, in structura actuală, orașul se învecinează cu următoarele comune: la Nord-est cu comunele: Cobia, Dragodana, Mogoșani, la sud cu comuna Petrești, la Vest și Nord-vest cu comunele
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
și Petrești - 69,7 km². Din punct de vedere administrativ, in structura actuală, orașul se învecinează cu următoarele comune: la Nord-est cu comunele: Cobia, Dragodana, Mogoșani, la sud cu comuna Petrești, la Vest și Nord-vest cu comunele Crângurile și Gura Foii. Legătura cu reședința de județ - Municipiul Târgoviște - se realizează prin intermediul drumului național DN 72, cu Municipiul București și orașul Pitești prin drumul național DN 7 și prin autostrada București-Pitești(prin intermediul drumului național DN 61). Cu centrele urbane București și Pitești
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
friabilă sau bine consolidată. Gresiile sunt utilizate în industria materialelor de construcții, în industria sticlei (gresiile cuarțoase), în sculptură și în arta decorațiunilor interioare și exterioare în general. O gresie argiloasă, cu granule fine, care se poate desface usor în foi subțiri, utilizate la acoperirea caselor, ca dale pentru pardoseli și, în trecut, la fabricarea tăblițelor pentru școlarii începători, se numește ardezie . În Europa, exploatarea gresiei este concomitentă cu apariția activităților cotidiene ale omului primitiv, faptul fiind lesne explicabil prin relativa
Gresie (geologie) () [Corola-website/Science/305028_a_306357]
-
mare număr de situri prin intermediul cărora aceeași pagină zilnică ("Daf Yomi") de Talmud este studiată simultan în întreaga lume. Talmudul babilonian este compus din 6 "Ordine" sau "Categorii": Fiecare "ordin" sau "categorie" este subdivizată în tratate, cărți, capitole, pagini și foi. Există diferențe semnificative între cele două compilații talmudice. Limba Talmudului de Ierusalim este un dialect arameică de vest care diferă ca forma de arameică folosită în Talmudul de Babilon. Talmudul Ierushalmi (din Ierusalim) este fragmentar și adesea greu de citit
Talmud () [Corola-website/Science/305049_a_306378]
-
organizează Partidul Național Moldovenesc. Conduce efectiv vasta acțiune de organizare a învățământului în limba română, inexistent în 1917 și reușește deschiderea de școli românești în toată Basarabia, începând cu toamna anului 1917. Tipărește apoi ”Ardealul” (de la 1 octombrie 1917), prima ”foaie” cu tipar latin din întreg Imperiul Rus, transformat mai apoi în cotidianul ”România Nouă” (de la 24 ianuarie 1918) - ”organ de luptă pentru unirea politică a tuturor românilor”. În primul număr publică marea ”Declarație” - întocmită și cu prima semnătură a lui
Onisifor Ghibu () [Corola-website/Science/305079_a_306408]
-
mijloacele pentru ducerea acestei lupte lipseau aproape cu desăvârșire, dar și pentru că cei care erau hotărâți să se sacrifice pentru idealul acesta erau nespus de puțini. În anul 1922, când se hotărăște la conducerea Mitropoliei Sibiului să se înceapă apariția foii religioase pentru popor numite „Lumina Satelor”, la conducerea ei a fost așezat ca redactor preotul Iosif Trifa, acesta păstrând în paralel și postul de duhovnic al teologilor și de director al orfelinatului. Așa s-a ajuns la Noaptea de Bilanț
Iosif Trifa () [Corola-website/Science/306007_a_307336]
-
cărui rol este contraîmpingerea bolților sau arcadelor interioare, sporind rezistența zidurilor. Este un element structural specific arhitecturii gotice, derivat din contrafort, al cărui rol este contaîmpingerea arcadelor interioare, preluarea și distribuirea la sol a sarcinilor. Vitraliul este un ansamblu de foi de sticlă pictată cu diferite grade de opacitate, legate între ele prin rețele de plumb și prinse prin tije metalice de șasiul ferestrei. Este un element specific al arhitecturii gotice în care sunt reprezentați sfinți sau scene din Sfânta Scriptură
Biserică (edificiu) () [Corola-website/Science/306006_a_307335]
-
specii azonale, precum "jimla" (care nu se întâlnește nicăieri altundeva pe glob), "daria", "coada iepurelui" (singurul loc din țară unde poate fi văzută) și altele. Ambele mlaștini sunt un mediu propice pentru plante carnivore, cele mai întâlnite fiind "roua cerului", "foaia grasă" și "otrățelul bălților". În pădurea Prejmer, printre stejari, cresc "laleaua pestriță" și "garoafa de munte". Prezența acestor specii la Prejmer, Hărman și Dumbrăvița demonstrează faptul că pe teritoriul Țării Bârsei au fost răspândite relicve glaciare. Restrângerea lor în jurul izvoarelor
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
1943, München) a fost un profesor de filosofie și de teorie muzicală la Universitatea din München, membru al grupului Trandafirul Alb, executat de autoritățile Germaniei naziste, sub acuzația că ar fi subminat „adevărata unitate a poporului german” prin redactarea unor foi volante împotriva războiului. Născut în Elveția din părinți germani, familia s-a transferat la Stuttgart pe când Kurt avea numai 4 ani. A frecventat Gimnaziul "Eberhard-Ludwigs", din 1913. După moartea tatălui său s-a mutat cu mama la München. Aici - grație
Kurt Huber () [Corola-website/Science/306243_a_307572]
-
mișcare de rezistență non-violentă în Germania nazistă. Acest grup de tineri curajoși au activat din iunie 1942 până în februarie 1943, când membrii grupului au fost arestați, judecați și condamnați la moarte prin decapitare. Mișcarea a redactat, tipărit și distribuit șase foi volante, prin care populația era îndemnată să se opună regimului nazist. Membrii principali ai mișcării au fost frații Sophie Scholl și Hans Scholl, precum și colegii lor Christoph Probst, Willi Graf și Alexander Schmorell, toți cu vârsta cuprinsă între 20 și
Trandafirul Alb () [Corola-website/Science/306242_a_307571]
-
Probst), arhitectul Manfred Eickmayer, în atelierul căruia se întâlneau adesea membrii grupării, pictorul Wilhelm Geyer, care închiriase atelierul lui Eickmeyer, punându-i-l la dispoziție lui Hans Scholl, și librarul Joseph Söhngen, a cărui pivniță a servit ca ascunzătoare pentru foile volante. Așa cum afirma Franz J. Müller, nu este cert încă de unde provine numele de „Die Weiße Rose”. Acesta s-ar putea datora "Divinei Comedii" a lui Dante, unde sufletele celor drepți, înveșmântați în alb, formau un trandafir de aceeași culoare
Trandafirul Alb () [Corola-website/Science/306242_a_307571]
-
să declanșeze raiduri aeriene viguroase împotriva industrei germane de îndată ce va fi posibil, s-a pregătit numai de atacuri aeriene împotriva Kriegsmarine - marinei militare germane. După au avut loc câteva acțiuni în care avioanele britanice de bombardament Vickers Wellington au lansat foi volante de propagandă deasupra orașelor germane, având mare grijă ca pachetele să fie dezlegate inainte de a fi aruncate, ca nu cumva să rănească pe cineva la sol. Pierderile britanice în timpul "ofensivei aeriene împotriva Germaniei" au fost scăzute: șapte bombardiere
Trădarea occidentală () [Corola-website/Science/304855_a_306184]