28,509 matches
-
a rezilienței (Gunderson, 2000), capacitatea de reînnoire și aducere la zi a informației sistemului aflat într-un mediu dinamic reprezintă un tampon ecologic ce împiedică sistemul să ia decizii sau măsuri bazate pe o înțelegere incompletă a situației. E de remarcat aici că depășirea situației de risc, a adversității sau chiar a evenimentului traumatic nu semnifică „revenirea la starea inițială”, ci întotdeauna este o reînnoire, o schimbare prin dezvoltare, găsirea unui echilibru nou, creștere, expansiunea sistemului și sporirea funcționalității lui. Multiplele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cu reziliența, în aceste cazuri, de-a lungul întregii vieți, sunt bunele relațiile sociale. Determinante nu mai sunt caracteristicile individului (inteligență, gen, temperament facil) și nici cele de mediu (coeziunea socială sau criminalitatea sporită), ci interacțiunea dintre acestea. Rutter (2007) remarcă faptul că influențele extrafamiliale pot modera, diminua, efectele relațiilor intrafamiliale și că mecanismele de coping se dovedesc a fi factori importanți în geneza rezilienței individului. în orice caz, acumularea de evenimente nefericite duce la diminuarea rezilienței persoanei (copil, adult) sau
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de revoltă împotriva sistemului comunist, de victorie care se cerea sărbătorită. Procurarea hranei, o obligație stringentă, mai ales când aveai copii, „ne transformase pe toți, întreaga populație, în delincvenți!”, cum spunea o prietenă, „pentru a putea să supraviețuim”. Este de remarcat faptul că după 1989, aceste rețele de „prieteni”au încetat să mai funcționeze. b) „consumul”de cultură, lectura, audițiile muzicale, vizitarea expozițiilor și vizionarea spectacolelor de teatru era un comportament generalizat și care asigura momente de „evadare”din cotidianul frustrant
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
erau tratate cu resemnare și renunțare la vizitarea altor locuri, mai îndepărtate, ale țării. Puțini români cunoșteau bine România. Resemnarea includea renunțarea la idealuri, la planuri, funcționarea într-o ubicuitate derizorie, scăderea stimei de sine. Aceste semne mai pot fi remarcate încă și astăzi (Kogan, 2001) în sentimentele de incompetență și nesiguranță trăite de români în interacțiunea cu vesticii. e) Umorul debordant arunca o altă privire asupra cotidianului coercitiv. Fronda împotriva regimului se manifesta în cercurile de prieteni prin bancurile care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
face eforturi pentru a uita, a nu-și aminti, a depăși stările disfuncționale biopsihosocioculturale induse de evenimentul traumatic (Merridale, 2000). Probabil că acest tip de comportament, de mecanism protectiv, generează așa-zisele „pete albe” din istorie, perioade despre care istoricii remarcă faptul că se cunoaște prea puțin, că alcătuiesc un „tabu, ceva ce nu trebuie spus [”] partea de umbră (ce) există în toate epocile” (Ferro, 2009). în ultimii 20 de ani de construire a unei societăți democratice, comunismul din România a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o dictatură, instituțiile aparțin statului, deci dictaturii, credem că profesiunile chemate să vină în sprijinul omului prin sistemul educațional, sistemul de sănătate și sistemul de protecție socială pot promova anumite valori și orientări care să sprijine reziliența beneficiarilor. Kadushin (1983) remarcă faptul că structurile sociale influențează sănătatea mentală a individului prin: 1. crearea situațiilor mai mult sau mai puțin stresante pentru clienți; 2. promovarea unor practici care pot sensibiliza sau imuniza individul față de factorii stresori din mediu; 1. Altruismul este recunoscut
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
2001) 4. Concluzii și perspective de viitortc "4. Concluzii Și perspective de viitor" În studiul de față, am explicat rolul instituțiilor internaționale În elaborarea și implementarea politicilor publice pentru romii din România. În funcție de perioada de aplicare a politicilor publice, se remarcă rolul unora sau al altor instituții internaționale. De exemplu, În prima perioadă (1990-1997), rolul Uniunii Europene este mai puțin semnificativ, În comparație cu cel al Consiliului Europei sau al OSCE. Cele două organizații au jucat un rol semnificativ În procesul de democratizare
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
După Revoluția din decembrie 1989, în România, se înnoiește și extinde opera de fundamentare științifică a elaborării dreptului. În cursurile de teorie generală a dreptului sau Introducere în studiul dreptului, problematicii de profil i se acordă atenția cuvenită. Astfel cum remarcă Profesorul Nicolae Popa15, în literatura de Teorie generală a dreptului, se constată că, în condițiile amplificării îndatoririlor organelor cu atribuții normative, ale sporirii capacităților de a recepționa comandamentele sociale și de a le evalua, în condițiile perfecționării tehnicii juridice nu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
bună ocazie de a intui spirtul general al reglementării, mentalitatea juridică ce o prezidează. Ea nu conduce, însă, la o identitate de reglementări și de soluții. Nu mai puțin, însă, existența codurilor, ocupând un loc special în rândul legilor organice remarca, în mod nuanțat, autorul amintit reprezintă una dintre caracteristicile tuturor sistemelor naționale care fac parte din marea familie de drept romano-germanică. Încă o recomandare, venită din partea aceluiași specialist, care s-a dovedit foarte utilă în activitatea de armonizare legislativă, față de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
principiale, cu respectul unor norme esențiale de drept și conduită internațională. Considerăm ca fiind semnificativ că și astăzi prestigioși autori moderni de drept internațional aderă la acest punct de vedere. Așa, de pildă, profesorul Pierre-Marie Dupuy (Universitatea Paris II), deși remarcă "o indiscutabilă diversificare a actorilor relațiilor internaționale", constată că, în pofida acestui fapt, "statele suverane rămân astăzi subiectele originare sau fundamentale ale dreptului internațional"8. Profesorii Jean Combacau și Serge Sur (de la aceeași universitate) apreciază și ei că "dreptul, care este
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
german Friederich Hacker, este utilizarea metodelor de teroare de către cei care cred că actele de terorism sunt singura metodă pentru a fi băgați în seamă. Teroriștii vor cu orice preț ca opinia publică să știe de existența lor, să-i remarce și să găsească interesante acțiunile lor, să-i fie teamă de acestea. Ele sunt destinate să dovedească că autorii lor sunt gata și capabili oricând să acționeze. Efectul pe care îl obțin în rândul opiniei publice dă semnificație acțiunilor lor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
împotriva actelor cu caracter terorist. Aceasta a făcut ca ulterior, în acțiunile lor antibritanice, membrii Armatei Republicane Irlandeze (IRA) să caute să fie mai selectivi în alegerea obiectivelor, atacând îndeosebi pe cele cu caracter militar. În ultimii ani, a fost remarcat faptul ca terorismul este tot mai mult adoptat ca metodă de acțiune și de către mișcările naționaliste, separatiste, precum și de organizații și grupări ce pretind a avea caracter religios. Adeseori sub mantia unor pretinse revendicări și motivații politice, religioase sau de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
subiect, o fac sotto-voce. Cei de la Chișinău par chiar loviți de o superamnezie și ignoră cu nonșalanță faptul că la Chișinău a fost organizată o Conferință internațională cu tematica: "Pactul Molotov-Ribbentrop și consecințele sale asupra Basarabiei" (Chișinău, 26-28 iunie 1991). Remarcăm că, la reuniunea sus-menționată, au participat, între alții, delegații din SUA, Anglia, Franța, Israel, Polonia, țările baltice, România, fosta URSS etc. și că Declarația de la Chișinău pe această temă a fost adoptată de participanții la Conferință cu aplauze (Anexa I
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
corelat cu prevederile din art. 19 alin. 2 și 3 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, prin care este exclusă posibilitatea de ratificare a tratatelor la nivel de stat prin ordonanță și prin ordonanță de urgență a Guvernului. De remarcat faptul că, în Tratat, sunt stabilite o serie de soluții alternative, în funcție de ipoteze, atât în ceea ce privește documentele la care România va deveni parte (chiar dacă ratifică ambele seturi de documente), cuprinzând proceduri diferite și chiar efecte diferențiate, cât și în privința determinării datei
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a nu influența negativ negocierile care urmau, dar vorbește despre "necesitatea reînnoirii formei politice a Europei pentru a ține pasul cu vremurile" și pentru așezarea Uniunii Europene pe noi baze comune înainte de următoarele alegeri pentru Parlamentul European (2009). Totuși, trebuie remarcat faptul că, ceea ce s-a evitat să se spună expres în declarații oficiale comune, a spus cancelarul german în calitatea sa de președinte al Consiliului European. Ea a declarat că structura internă a Uniunii Europene trebuie adaptată la o Uniune
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
potențiale ale aderării, în special în domeniul pescuitului, ceea ce a condus la votul împotriva aderării. Călătoria în timp propusă de autor se dovedește a fi, în cele din urmă, "o celebrare, dar și o lamentare pentru un ideal pierdut", după cum remarca o cronică la piesa respectivă. Una din concluziile articolului este că răspunsul la nevoile și așteptările imediate ale cetățenilor europeni nu poate fi găsit în constituții "oricât de lungi sau scurte, transparente sau opace, provizorii sau finale ar fi acestea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
el de atâta unitate în diversitate, am enumerat principalele simboluri ale Uniunii Europene, unanim recunoscute, dar tocmai eliminate din Tratat. România a fost prezentă la cele două reuniuni la nivel înalt de la Lisabona (octombrie-decembrie 2007), înregistrând un succes major, cum remarca ironic presa de la București, și anume, faptul că, la ultima dintre ele, președintele și primul ministru au călătorit împreună în același avion. 7. Poziția României În timpul consultărilor și negocierilor pentru convenirea textului Tratatului de reformă, România nu a formulat cereri
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
al Uniunii. Cu privire la energie, Consiliul European a reiterat importanța punerii în aplicare a planului global de acțiune pe perioada 2007-2009 pentru realizarea celor trei obiective stabilite în martie 2007: securitatea aprovizionării, competitivitatea și schimbările de mediu. În acest context, trebuie remarcat faptul că, în contrast cu preocupările majore ale Uniunii în problema energiei, România a ratat până în prezent șansele de participare într-o formă sau alta la marile proiecte europene. Probabil că drumurile gazului rusesc spre Vest, trasate potrivit intereselor geo-strategice ale Moscovei
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
II al Protocolului privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană este consacrat cooperării interparlamentare. Protocolul stabilește că Parlamentul European și parlamentele naționale definesc împreună organizarea și promovarea unei cooperări interparlamentare eficiente și periodice în cadrul Uniunii 58. În această privință, este de remarcat că, încă înainte de Tratatul de reformă, s-au adoptat o seamă de măsuri în acest spirit. Liniile Directoare adoptate de Conferința președinților parlamentelor din statele Uniunii Europene de la Haga (2-3 iulie 2004), evocate mai sus59, definesc deja un ansamblu de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
că încheierea celor două Acorduri constituie întronarea unui segment important, din ceea ce reprezintă participarea Uniunii Europene la viața internațională; dimensiunile acestei forme de cooperare (sfera de aplicare teritorială pe două continente" precum și paleta acțiunilor convenite) sunt demne de a fi remarcate; la rândul lor, statele membre ale Uniunii Europene sunt interesate în mod special, în acest gen de cooperare. Cu toate acestea, acest pas spre globalizarea de nivel intercontinental (Uniunea Europeană Statele Unite ale Americii) nu poate trece neobservat și merită credem noi
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
statelor socialiste, pentru dreptul partidelor comuniste, de guvernământ în aceste țări, la o politică proprie, națională. În baza pozițiilor exprimate în Declarație, România dovedea un spirit de inițiativă crescând pe plan internațional. Martori ai vremii, dar și cercetători ai istoriei remarcă faptul că, mai ales după aprilie 1964, Ministerul de Externe român devenise un adevărat laborator, unde se elaborau proiecte și planuri de acțiuni pe o gamă largă de probleme de interes internațional, între care un accent deosebit era pus pe
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
mediatizat, devenea un mesaj clar nu numai și nu în primul rând pentru gazdele finlandeze, ci pentru toate statele participante. Este de menționat că după consumarea acestui moment, ideea privind rotația a câștigat rapid în audiență. Totodată, este interesant de remarcat că, după o scurtă perioadă de răceală, colegii noștri finlandezi nu ne-au "purtat pică". Este, desigur, adevărat că delegația noastră a făcut eforturi deosebite spre a-i convinge pe oficialii finlandezi că atitudinea României nu era îndreptată împotriva țării
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
României din Paris. Se propunea ca reprezentantul român să prezinte planul de sistematizare și modernizare rurală, situația minorităților, abordarea dezvoltării economice și autogestiunea, precum și poziția României față de problemele Coșului 3 drepturile omului al reuniunii C.S.C.E. de la Viena. A ținut să remarce că această invitație este o primă experiență cu o țară din Est, care a avut constant contacte cu Consiliul Europei și numeroși deputați și conducerea Adunării Parlamentare, interesându-se de posibilitatea instituirii statutului de observator. De asemenea, a afirmat că
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ca și în unele orașe, dar nu crede că totul este distrus în România. Constată că România este singura țară socialistă care își plătește datoria externă. O țară care plătește datoriile sale este un lucru mare. Acest fapt se va remarca și în raportul Consiliului. Dorința sa de a veni în vizită în România, cu soția, rămâne valabilă. Intenționează să o facă după ce nu va mai fi Președinte al Adunării Parlamentare. La încetarea mandatului său de președinte, va prelua locul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
constituie înființarea, în cadrul Universității din Seul, de catedre de limbi străine est-europene, fiecare cu două clase, inclusiv în limba română, catedre care ființează și în zilele noastre. 2. În ceea ce privește poziția țării noastre în problema relațiilor cu Republica Coreea, se pot remarca trei etape distincte: până în 1970 (de respingere), între 1971-1989 (de interes, dar nefinalizat) și după 1990 (de stabilire și dezvoltare). În prima etapă, toate încercările de a stabili unele contacte sau relații venite din partea autorităților sud-coreene sau chiar și din partea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]