28,018 matches
-
selected papers of the 15th, Congress of European Anthropological Association, editat de Éva B. Bodzsár and Annamária Zsákai, Humanbiologia Budapestinensis 30, Budapesta, Plantin Publ.&Press Ltd, 2007, pp. 213-221. 4. Rada Cornelia, "Young people's opinion regarding appropriate age for sexual debut and marriage", Biométrie Humaine et Anthropologie, Paris, tom. 23, nr. 3-4, 2005, pp. 135-138 (ISI). 5. Vârtej Petrache, Ginecologie, curs de obstetrică-ginecologie al spitalului Universitar București, Universitatea de Medicină și Farmacie ,,Carol Davila", București, 1994. 6. Vârtej Petrache, Vârtej
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
evidență de TârguMureș și Iași, unde numărul ideal mediu de copii este cel mai mare, peste 2. La nivel etnic, etnia rromă se diferențiază semnificativ, numărul ideal mediu de copii considerat fiind peste 3. 5.2. Vârsta potrivită prima relație sexuală, prima căsătorie, nașterea copiilor Subiecților li s-a cerut să indice intervalul de vârstă pe care îl consideră cel mai potrivit pentru patru evenimente existențiale majore din viața individuală și a familiei sale. Răspunsurile date sunt prezentate în Tabelul 26
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
mai potrivit pentru patru evenimente existențiale majore din viața individuală și a familiei sale. Răspunsurile date sunt prezentate în Tabelul 26. Eveniment Nu doresc evenimentul 36 ani și peste 31-35 26-30 21-25 18-20 15-17 Total Vârsta potrivită pentru prima relație sexuală 0,5 0,1 0,2 1,1 16,7 56,3 25,2 100 Vârsta potrivită pentru căsătorie 0,8 0,7 3,3 32,3 56,3 6,1 0,5 100 Vârsta potrivita pentru nașterea primului copil
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Vârsta potrivită pentru nașterea unui alt copil 12,8 2,5 24,5 48,5 11,4 0,3 0,0 100 Tabelul 26. Opinii privind vârsta potrivită pentru evenimentele existențiale majore Majoritatea respondenților (56,3%) consideră că prima relație sexuală este potrivită în intervalul 18-20 ani. Sunt totuși 25,2% din respondenți care consideră intervalul 15-17 ani ca adecvat pentru prima relație sexuală. Intervalul 21-25 ani este indicat de respondenți ca fiind cel mai potrivit pentru căsătorie (56,3%); urmează
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
26. Opinii privind vârsta potrivită pentru evenimentele existențiale majore Majoritatea respondenților (56,3%) consideră că prima relație sexuală este potrivită în intervalul 18-20 ani. Sunt totuși 25,2% din respondenți care consideră intervalul 15-17 ani ca adecvat pentru prima relație sexuală. Intervalul 21-25 ani este indicat de respondenți ca fiind cel mai potrivit pentru căsătorie (56,3%); urmează cei care apreciază intervalul 26-30 ani (32,3%). Intervalele 21-25 și 26-30 sunt indicate de respondenți aproximativ în aceeași proporție ca potrivite pentru
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
ar trebui să se nască în intervalul 26-30 (48,5%) sau în intervalul 31-35 ani, după cum indică 24,5% din respondenți. De remarcat că 12,8% apreciază că nu doresc un al doilea copil. Opinia respondenților despre optimul debutului vieții sexuale în funcție de sex, vârstă, nivel de instruire și pe localități Diferențele semnificative de opinie dintre bărbați și femei privind vârsta potrivită pentru prima relație sexuală sunt date de tendința bărbaților de a indica intervale de vârstă mai mici decât femeile (p
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
12,8% apreciază că nu doresc un al doilea copil. Opinia respondenților despre optimul debutului vieții sexuale în funcție de sex, vârstă, nivel de instruire și pe localități Diferențele semnificative de opinie dintre bărbați și femei privind vârsta potrivită pentru prima relație sexuală sunt date de tendința bărbaților de a indica intervale de vârstă mai mici decât femeile (p < 0,05). Astfel, proporția bărbaților care indică vârsta potrivită 15-17 ani este de aproape trei ori mai mare (39,3%) decât cea a femeilor
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
același interval de vârstă (11,8%). Se poate observa de asemenea că un sfert din femei (25,4%) indică vârsta potrivită în intervalul 21-25 ani (Figura 28). Figura 28. Variabilitatea pe sexe a opiniei privind vârsta potrivită pentru debutul vieții sexuale Pe grupe de vârstă, optimul indicat pentru debutul vieții sexuale diferă semnificativ (p < 0,05). Disociază cu precădere indicarea intervalului apreciat ca potrivit pentru începerea vieții sexuale între 15-17 ani, pe care persoanele peste 50 de ani îl percep potrivit
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
asemenea că un sfert din femei (25,4%) indică vârsta potrivită în intervalul 21-25 ani (Figura 28). Figura 28. Variabilitatea pe sexe a opiniei privind vârsta potrivită pentru debutul vieții sexuale Pe grupe de vârstă, optimul indicat pentru debutul vieții sexuale diferă semnificativ (p < 0,05). Disociază cu precădere indicarea intervalului apreciat ca potrivit pentru începerea vieții sexuale între 15-17 ani, pe care persoanele peste 50 de ani îl percep potrivit într-o proporție de două ori mai mică decât tinerii
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Figura 28. Variabilitatea pe sexe a opiniei privind vârsta potrivită pentru debutul vieții sexuale Pe grupe de vârstă, optimul indicat pentru debutul vieții sexuale diferă semnificativ (p < 0,05). Disociază cu precădere indicarea intervalului apreciat ca potrivit pentru începerea vieții sexuale între 15-17 ani, pe care persoanele peste 50 de ani îl percep potrivit într-o proporție de două ori mai mică decât tinerii cu vârsta între 15-24 ani. În sens invers disociază indicarea intervalului potrivit pentru debutul sexual între 21-25
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
începerea vieții sexuale între 15-17 ani, pe care persoanele peste 50 de ani îl percep potrivit într-o proporție de două ori mai mică decât tinerii cu vârsta între 15-24 ani. În sens invers disociază indicarea intervalului potrivit pentru debutul sexual între 21-25 ani, pe care persoanele cu vârsta peste 50 de ani îl percep potrivit într-o proporție de două ori mai mare decât tinerii cu vârsta între 15-24 ani (Figura 29). Nivelul de instruire nu diferențiază semnificativ opinia despre
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
care persoanele cu vârsta peste 50 de ani îl percep potrivit într-o proporție de două ori mai mare decât tinerii cu vârsta între 15-24 ani (Figura 29). Nivelul de instruire nu diferențiază semnificativ opinia despre vârsta optimă pentru debutul sexual. La un p < 0,05 opinia respondenților diferă semnificativ pe localități. Astfel, în București (cu 36,6%) și în Timișoara (cu 30,0%), Figura 29. Variabilitatea pe grupe de vârstă a opiniei privind vârsta potrivită pentru debutul vieții sexuale ponderea
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
debutul sexual. La un p < 0,05 opinia respondenților diferă semnificativ pe localități. Astfel, în București (cu 36,6%) și în Timișoara (cu 30,0%), Figura 29. Variabilitatea pe grupe de vârstă a opiniei privind vârsta potrivită pentru debutul vieții sexuale ponderea opiniilor favorabile ideii începerii vieții sexuale mai devreme (15-17 ani) este peste media eșantionului de 25,4%. La polul opus, în Iași această opinie este împărtășită de numai 19,6%. Intervalul 21-25 ani este considerat potrivit în proporție mai
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
opinia respondenților diferă semnificativ pe localități. Astfel, în București (cu 36,6%) și în Timișoara (cu 30,0%), Figura 29. Variabilitatea pe grupe de vârstă a opiniei privind vârsta potrivită pentru debutul vieții sexuale ponderea opiniilor favorabile ideii începerii vieții sexuale mai devreme (15-17 ani) este peste media eșantionului de 25,4%. La polul opus, în Iași această opinie este împărtășită de numai 19,6%. Intervalul 21-25 ani este considerat potrivit în proporție mai mare decât media eșantionului de 16,8
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
În Constanța opinia cea mai favorabilă vizează intervalul 18-20 ani (66,4%), superioară mediei eșantionului de 56,6%, opinie apropiată de cea din Iași, unde ponderea favorabilă este de 60,0% (Tabelul 27). Locul aplicării Vârsta potrivită pentru prima relație sexuală Total 26-30 21-25 18-20 15-17 ani București 8,4 55,0 36,6 100 Timișoara 10,1 59,9 30,0 100 Craiova 0,5 25,2 50,5 23,9 100 Târgu-Mureș 1,5 28,7 48,9 21
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
25,1 52,0 21,1 100 Ploiești 1,7 14,5 61,7 22,1 100 Total 1,1 16,8 56,6 25,4 100 Tabelul 27. Variabilitatea pe localități a opiniei privind vârsta potrivită pentru debutul vieții sexuale Opinia respondenților despre vârsta optimă la căsătorie în funcție de sex, vârstă, nivel de instruire și pe localități Bărbații și femeile au opinii diferite semnificativ privind optimul vârstei pentru căsătorie (p < 0,05) (Figura 30). Femeile tind să indice o vârstă potrivită
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
familie crește odată cu nivelul de instruire. Cei cu nivel de instruire scăzut apreciază în mai mică măsură o lipsă de responsabilitate fertilitatea ilegitimă (Tabelul 36) . Percepția unei nașteri în afara căsătoriei Sexul Feminin Masculin Total Un accident datorat lipsei de educație sexuală Deloc de acord 52,5 47,5 100 Parțial de acord 52,2 47,8 100 Total de acord 47,1 52,9 100 Un act de curaj Deloc de acord 44,9 55,1 100 Parțial de acord 49
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
9 100 Total de acord 47,7 52,3 100 Tabelul 34. Variabilitatea opiniilor privind sarcina în afara căsătoriei în funcție de sex Percepția unei nașteri în afara căsătoriei Grupe de vârstă 15-24 25-34 35-49 peste 50 Total Un accident datorat lipsei de educație sexuală Deloc de acord 22,5 27,3 24,4 25,8 100 Parțial de acord 27,0 26,4 26,8 19,8 100 Total de acord 22,5 24,0 26,3 27,2 100 Un act de curaj
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
trecut și în prezent Se poate observa că pe primele trei locuri la utilizarea mijloacelor de contracepție în trecut și prezent se situează prezervativul, pilulele contraceptive și calendarul. Specificăm că multe femei căsătorite anterior sau necăsătorite care își începuseră viața sexuală, dar nu erau active sexual în momentul studiului, nu aveau nevoie de contracepție. Rata prevalenței contracepției la femei a crescut în mod constat în România după 1989, când s-a permis accesul legal la acestea, mai ales după abrogarea decretului
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
avea copii atât din punct de vedere biologic, ca potențial de fertilitate cât și din punct de vedere al stării civile, la aceste vârste fiind cele mai ridicate rate ale nupțialității (sunt persoane în cuplu marital sau consensual cu activitate sexuală constantă), ponderea cea mai mare o dețin cei care utilizează metodele de contracepție (aproape 3/4 din aceștia). Și la grupa de vârstă 35-49 de ani ponderea cea mai mare o dețin cei care folosesc metodele de contracepție. Cei între
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
de ani folosesc/nu folosesc contracepția în proporții relativ egale. Situația necesită un anume comentariu, deoarece este un grup cu potențial ridicat de fertilitate, chiar în lipsa unui partener sexual stabil. Din întregul eșantion, în jur de 11% nu începuseră viața sexuală, aproape 100% fiind între 15-24 de ani, așadar putem spune că aproximativ 21% dintre aceștia pot avea o sarcină (respondenta sau partenera respondentului). Folosirea metodelor contraceptive în prezent Grupe de vârstă Total 15-24 25-34 35-49 peste 50 Nu 47,0
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
stabil. În rândul persoanelor care folosesc metode de contracepție ponderea cea mai mare o dețin cele care au un partener sexual stabil. Totuși, persoanele care nu folosesc mijloace de contracepție dețin proporții relativ egale în rândul celor cu/fără partener sexual stabil (Tabelul 57). Folosirea metodelor contraceptive în prezent Partener sexual stabil Nu Da Total Nu 44,9 55,1 100 Da 16,7 83,3 100 Total 30,0 70,0 100 Tabelul 57. Prevalența utilizării metodelor contraceptive în prezent
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
metodelor contraceptive în prezent Partener sexual stabil Nu Da Total Nu 44,9 55,1 100 Da 16,7 83,3 100 Total 30,0 70,0 100 Tabelul 57. Prevalența utilizării metodelor contraceptive în prezent în funcție de prezența/absența partenerului sexual stabil 6.3. Motivele neutilizării mijloacelor contraceptive În eșantionul studiat, 55,5% dintre subiecți nu au folosit mijloace contraceptive în ultimele trei luni. Subiecții care nu au folosit mijloace contraceptive au fost întrebați care au fost motivele neutilizării acestora în
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
mijloace contraceptive au fost întrebați care au fost motivele neutilizării acestora în ultimele 3 luni. Motivele neutilizării curente a metodelor de contracepție s-au constituit în următoarele categorii: dorința de avea copii, infertilitatea (subfertilitate, menopauză), sarcina (lăuzia), lipsa unui partener sexual, teama de efecte secundare, opoziția față de planificarea familială, neglijența și lipsa de informații. Se poate observa în Tabelul 58 că motivele principale sunt legate de lipsa riscului sarcinii în virtutea inactivității sexuale sau infertilității. În 2,4% din cazuri avem de
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
copii, infertilitatea (subfertilitate, menopauză), sarcina (lăuzia), lipsa unui partener sexual, teama de efecte secundare, opoziția față de planificarea familială, neglijența și lipsa de informații. Se poate observa în Tabelul 58 că motivele principale sunt legate de lipsa riscului sarcinii în virtutea inactivității sexuale sau infertilității. În 2,4% din cazuri avem de a face cu o opoziție declarată față de planificarea familială. Neglijența și lipsa de informații formează un grup de 8,7%. Motivul neutilizării mijloacelor de contracepție Deloc Mult Foarte mult Total Doresc
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]