274,383 matches
-
blestemată, încât nu primește trupul nici unui înecat”". Romanul "Întunecare" este împărțit în trei părți (denumite cărți), formate dintr-un prolog, 14 capitole numerotate cu cifre romane și un epilog. Edițiile anterioare anului 1953 conțin o împărțire în două părți (denumite cărți), fiecare dintre ele având câte opt capitole. În ediția din anul 1953 autorul a reîmpărțit romanul în trei părți, susținând că împărțirea sa inițială era sub formă de triptic. Romanul "Întunecare" este primul roman al lui Cezar Petrescu și a
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
sub formă de triptic. Romanul "Întunecare" este primul roman al lui Cezar Petrescu și a fost conceput și scris în anii imediat următori de după încheierea Primului Război Mondial, după cum a susținut autorul într-un cuvânt înainte la ediția publicată în 1953. „Această carte a fost gândită și scrisă în cei dintâi ani de după primul război mondial. A fost gândită și scrisă cu toată amărăciunea destrămărilor și a scufundărilor de atunci. Cu toată revolta tinerească a acelei epoci, în care se pregătea cel de
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
mărturisiri în presă etc. Cezar Petrescu nu fusese niciodată pe front, fiind reformat medical din cauza faptului că era bolnav de tuberculoză ganglionară (se îmbolnăvise în 1913, pe când era student la Iași în anul II de facultate), iar reprezentările războiului din cartea sa își aveau originea în poveștile prietenilor și camarazilor săi, care fuseseră martori vii ai tragediei. Cu toate acestea, descrierile realizate de el au fost veridice, aspect remarcat de unii cititori ce luptaseră în război. „La fața locului nu m-
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
Războiul stegulețelor” (în nr. 11/15 martie 1925 (anul IV), pp. 329-335). Titlul romanului "Întunecare" a fost precizat abia în numărul 10 din 1 martie 1925. Există diferențe minore între conținutul acestor capitole și primele capitole din ediția definitivă a cărții: diferențe ortografice, inclusiv ale unor nume (Virgil Probota, Zoe Vezbianu), fraze formulate diferit, unele pasaje eliminate ulterior (o scurtă referință la boierul Bibi Murgescu ce se cuplase cu o cântăreață de cabaret, discuții cu privire la colaborarea unor funcționari guvernamentali cu legațiile
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
în nr. 5-6/mai-iunie 1926 (anul XVIII), pp. 252-264; călătoria lui Radu Comșa la Oituz), și epilogul romanului (în nr. 7-8/iulie-august 1926 (anul XVIII), pp. 133-168). Există diferențe minore între conținutul acestor capitole și textul din ediția definitivă a cărții: diferențe ortografice, nume diferite (prințul Korșaghin va deveni ulterior Vorșaghin), fraze formulate diferit, unele pasaje nesemnificative eliminate ulterior etc. Unul dintre pasajele modificate și reduse semnificativ se referă la discuția lui Radu Comșa cu un soldat moldovean din Armata Rusă
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
prima variantă) peste Nistru (în varianta finală) și eliminând o referire antisemită a soldatului la „jîdani”. Manuscrisul romanului a fost încredințat pentru publicare mai multor edituri care l-au ținut în sertare aproape trei ani, ferindu-se să publice o carte de 800 de pagini scrise mărunt și cu multe idei incomode, despre care credeau că le-ar fi putut aduce pierderi financiare. Editura Cartea Românească i-a restituit manuscrisul după un an, afirmând că romanul este prea gros, prea complex
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
multor edituri care l-au ținut în sertare aproape trei ani, ferindu-se să publice o carte de 800 de pagini scrise mărunt și cu multe idei incomode, despre care credeau că le-ar fi putut aduce pierderi financiare. Editura Cartea Românească i-a restituit manuscrisul după un an, afirmând că romanul este prea gros, prea complex și prea ambițios în atacarea unor probleme atât de grave. O altă editură a cerut reducerea textului cel puțin la jumătate, iar o a
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
manuscrisul după un an, afirmând că romanul este prea gros, prea complex și prea ambițios în atacarea unor probleme atât de grave. O altă editură a cerut reducerea textului cel puțin la jumătate, iar o a treia a condiționat publicarea cărții de existența unei prefețe semnate de un academician. Prima parte a apărut în foileton în primăvara anului 1927 în cotidianul "Universul" din București, după îndelungi amânări și după ce autorul renunțase în disperare de cauză la orice drept de autor. Publicarea
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
Prima parte a apărut în foileton în primăvara anului 1927 în cotidianul "Universul" din București, după îndelungi amânări și după ce autorul renunțase în disperare de cauză la orice drept de autor. Publicarea a fost întreruptă în același an (1927), deoarece cartea întâia a romanului "Întunecare", intitulată " Acolo șezum și plânsem" (după titlul ultimului capitol), a fost tipărită în Biblioteca ziarului Universul prin folosirea zațului tipografic de la foileton. Acest prim volum avea 191 de pagini și trebuia să fie urmat de alte
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
Asfaltit”). Contractul de editare fusese obținut cu mare greutate de un coleg de gazetărie al autorului, când acesta din urmă își pierduse orice speranță că va mai vedea vreodată romanul tipărit. Editura Scrisul Românesc publica la acea vreme în special cărți școlare, precum și literatură scrisă de rude (gineri sau nepoți) ale conducătorilor politici care o sprijineau cu fonduri. Prima ediție completă a romanului, tipărită într-un tiraj de 7.000 de exemplare, s-a epuizat în mai puțin de o lună
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
interviuri", Ed. Mi-nerva, București, 1986.) Criticul literar Mihai Gafița considera că apariția romanului "Întunecare" a marcat începutul unei etape fundamentale în activitatea literară a lui Cezar Petrescu, care a dat măsura personalității sale creatoare. Succesul primei ediții a determinat Editura Cartea Românească (ce refuzase inițial publicarea pe motiv că-i va aduce pierderi financiare) să se ofere să editeze edițiile următoare, iar apoi cartea a trecut, împreună cu altele, la Editura Cugetarea - Georgescu Delafras. Au avut loc numeroase reeditări în cursul vieții
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
a lui Cezar Petrescu, care a dat măsura personalității sale creatoare. Succesul primei ediții a determinat Editura Cartea Românească (ce refuzase inițial publicarea pe motiv că-i va aduce pierderi financiare) să se ofere să editeze edițiile următoare, iar apoi cartea a trecut, împreună cu altele, la Editura Cugetarea - Georgescu Delafras. Au avut loc numeroase reeditări în cursul vieții autorului, cu modificări ale numerotației capitolelor și ale ortografiei. Astfel au fost tipărite: ed. a II-a (Editura Cartea Românească, București, 1929, 2
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
edițiile următoare, iar apoi cartea a trecut, împreună cu altele, la Editura Cugetarea - Georgescu Delafras. Au avut loc numeroase reeditări în cursul vieții autorului, cu modificări ale numerotației capitolelor și ale ortografiei. Astfel au fost tipărite: ed. a II-a (Editura Cartea Românească, București, 1929, 2 vol.), ed. a III-a (Editura Cartea Românească, București, 1930, 2 vol.), ed. a IV-a (Editura Cartea Românească, București, 1937, 2 vol.), ed. a V-a (Editura Cugetarea - Georgescu Delafras, București, [1942], 2 vol. - intitulată
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
Cugetarea - Georgescu Delafras. Au avut loc numeroase reeditări în cursul vieții autorului, cu modificări ale numerotației capitolelor și ale ortografiei. Astfel au fost tipărite: ed. a II-a (Editura Cartea Românească, București, 1929, 2 vol.), ed. a III-a (Editura Cartea Românească, București, 1930, 2 vol.), ed. a IV-a (Editura Cartea Românească, București, 1937, 2 vol.), ed. a V-a (Editura Cugetarea - Georgescu Delafras, București, [1942], 2 vol. - intitulată ediție definitivă), ed. a VI-a (Editura Cugetarea - Georgescu Delafras, București
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
autorului, cu modificări ale numerotației capitolelor și ale ortografiei. Astfel au fost tipărite: ed. a II-a (Editura Cartea Românească, București, 1929, 2 vol.), ed. a III-a (Editura Cartea Românească, București, 1930, 2 vol.), ed. a IV-a (Editura Cartea Românească, București, 1937, 2 vol.), ed. a V-a (Editura Cugetarea - Georgescu Delafras, București, [1942], 2 vol. - intitulată ediție definitivă), ed. a VI-a (Editura Cugetarea - Georgescu Delafras, București, 1943, 2 vol. - intitulată ediție definitivă), ed. a VII-a (Editura
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
și Artă, București, 1960, 1 vol. - intitulată ediția a 4-a). Toate edițiile publicate până în anul 1953 au fost tipărite în două volume, din motive tehnice tipografice și comerciale, determinându-l pe autor să renunțe la împărțirea inițială în trei cărți (așa cum susținea scriitorul că fusese conceput romanul), ce reprezentau trei perioade și trei faze în evoluția personajelor. Ediția din 1953 a restabilit împărțirea inițială în triptic, fiind operate unele intervenții și ameliorări de ordine stilistică, precum și restabiliri ale unor inadvertențe
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
paternă), cât și moșierească (pe linie maternă). Căsătoria părinților săi seamănă cu unirea conjugală proiectată între Radu Comșa și Luminița Vardaru. Tatăl scriitorului, Dimitrie D. Petrescu (1860-1907), era fiul unui clăcaș oltean ce plecase desculț în lume pentru a învăța carte. Acesta a absolvit Institutul Agronomic din Paris și s-a întors în țară ca inginer și doctor în științe agronomice. El s-a căsătorit cu o fată de mari proprietari rurali, care aveau moșii întinse în județele Neamț și Iași
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
ocupat prin examen la 19 septembrie 1916 postul de administrator (girant) de plasă în comuna Mălini din județul Suceava, având îndatorirea de a asigura aprovizionarea cu alimente și furaje a trupelor din garnizoana Fălticeni. Scriitorul era pasionat de jocul de cărți, aspect ce reiese pregnant în romanul "Întunecare". Potrivit unor zvonuri, în mai 1918, pe când era girant de plasă la Mălini, a pierdut o mare sumă de bani în urma unei partide de cărți cu ofițeri străini, achitându-și datoria de onoare
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
garnizoana Fălticeni. Scriitorul era pasionat de jocul de cărți, aspect ce reiese pregnant în romanul "Întunecare". Potrivit unor zvonuri, în mai 1918, pe când era girant de plasă la Mălini, a pierdut o mare sumă de bani în urma unei partide de cărți cu ofițeri străini, achitându-și datoria de onoare din sa-la-riile funcționarilor. Alte surse susțin că Cezar Petrescu ar fi fost un funcționar conștiincios, dar care nu a putut dovedi faptul că achizițiile s-ar fi făcut cu respectarea unor anumite
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
societății: „cu cealaltă fată am greșit-o (...). I-am ales un bărbat cum nu credeam să găsesc altul. Cine putea bănui ce gărgăuni ascunde-n cap? Cuminte nu zic; nici un viciu. Citit, nevoie mare, toată ziua căra acasă vrafuri de cărți, reviste, broșuri, parcă vrea să cântărească lumea de la început. Când s-a declarat mobilizarea ce crezi c-a făcut? Nu, că se duce pe front «la datorie»... M-am închis în birou cu el, l-am descântat, a plâns nevastă
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
visa în tranșee nu va avea loc, sacrificiile făcute de generația sa fiind zadarnice. Personajul se simte invidios pe liniștea celorlalți: oameni care nu au idealuri și prin urmare nici suferințe. Deznădăjdea îl împinge către sinucidere. Mai multe personaje ale cărții (Radu Comșa, Onisfor Sachelarie, Stelian Minea, Mihai Vardaru, Gabriel Ghenea, Bogdan Cernegură, Vasile Mogrea) își exprimă speranța că războiul va aduce transformări sociale și economice și o schimbare morală a societății, trăind o stare de derută. Un rătăcit al acestei
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
fim alți oameni...”" Plecat voluntar pe front, va muri împușcat și va fi găsit căzut cu fața într-o băltoacă, transformat în hrană pentru lipitori. Studentul la filozofie Stelian Minea perorează astfel pe tema războiului: "„A sunat mobilizarea, las tot: cărți, examene, dragostea, liniștea mea, risc tot ce am, și viața, adică tot ce am mai scump, dar nu pentru triumful ideii de libertate ori de dreptate; ci fiindcă, de astă dată, ideea de libertate și de dreptate o văd și
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
poate învinge deoarece astfel și-ar anula propria sa condiție de „intelectual”. Tânărul savant respingea această resemnare mioritică a intelectualului român, căutând în scrierile sale alte atitudini intelectuale în fața acelorași provocări. Ulterior, scriitorul a folosit unul dintre personajele secundare ale cărții, sublocotenentul Bogdan Cernegură, ca erou central al romanului "Ochii strigoiului" (1939-1941), imaginând revenirea acestuia printre oameni după ce zăcuse 20 de ani în spital în urma unei răni la cap ce-l făcuse să-și piardă memoria. Personajul descoperă o societate contemporană
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
se simte cum cresc. Romanul "Întunecare" a avut parte de un mare succes comercial și de un succes critic parțial la momentul apariției sale, criticii literari considerând că acesta a contribuit la creșterea interesului publicului românesc pentru romanul original. Apariția cărții a fost întâmpinată cu elogii de scriitorii și criticii epocii precum Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Alexandru Philippide, Mihail Dragomirescu, Perpessicius etc., singurele rezerve aparținându-i criticului Pompiliu Constantinescu care a reproșat predominarea documentului („paralelism până la identificare între realitate și artă
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
lui I.Al. Brătescu-Voinești. Inadaptarea intelectualilor lui Cezar Petrescu provine din izolarea lor psihologică într-un oraș uniform și banal care strivește visurile indivizilor. Tânărul scriitor Mircea Eliade publica la 20 mai 1927 o cronică nepărtinitoare despre primul volum al cărții în ziarul "Cuvântul" (condus de profesorul Nae Ionescu) în care evidenția imaginea autentică a anilor grei ai Primului Război Mondial, precum și a societății contemporane românești prezentată de romanul lui Cezar Petrescu. „Oglinda pe care mi-a dat-o Cezar Petrescu, e cea
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]