27,363 matches
-
niște schije de obuz și suferind alte răni minore (la gură și la ochi). Discuțiile purtate cu Vasile Mogrea, colegul său de salon, în cele două luni de spitalizare în care a avut ochii acoperiți cu un bandaj, îi cristalizează concepția de viață și îl încurajează să lupte pentru schimbarea rânduielilor sociale. Rănile se vindecă, dar Radu Comșa rămâne desfigurat, având două cicatrici hidoase pe față (una la colțul gurii și alta la tâmplă). Luminița se străduiește să-l iubească în
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
o boltă semicilindrică peste pronaos și cu o turlă pe plan pătrat așezată peste naos. Pictura interioară actuală, realizată în ulei, cuprinde pe pereți un panotaj cu icoane de sfinți, la bolți folosindu-se motivul de "cer înstelat". Fațadele păstrează concepția plastică arhitecturală, specifică secolului XVIII, în care se mai regăsesc unele influențe brâncovenești.
Biserica Manea Brutaru () [Corola-website/Science/336577_a_337906]
-
a găsit-o pentru expresia modificării vitezei luminii prin efectul mișcării unui corp; pentru că, deși faptul că această lege a fost găsită ca fiind adevărată poate fi o dovadă foarte puternică în favoarea ipotezei căreia îi este doar o consecință, probabil, concepția lui Fresnel ar părea atât de extraordinară, și, în unele privințe atât de dificilă, încât să admitem că va mai fi nevoie de alte dovezi și de o analiză profundă din partea geometricienilor, înainte de a o adopta ca pe o expresie
Experimentul Fizeau () [Corola-website/Science/336665_a_337994]
-
Mulți dintre artiștii francezi au dorit să regăsească lumina în natură. Eu am vrut să găsesc lumina pe fața personajelor pe care le-am pictat. În figura lui Isus am înfățișat reprezentarea acesteia dinspre interior spre exterior”." Asemănător lui Dostoievski, concepția lui von Uhde despre frumusețe s-a întrupat în chipul lui Isus, motiv pentru care el însuși s-a considerat a fi "... primul dintre idealiștii naturalismului". După moartea soției sale din anul 1886, von Uhde a fost foarte implicat în
Fritz von Uhde () [Corola-website/Science/336699_a_338028]
-
limbii ladino, care a activat în România și Turcia. A stat vreme de 32 ani în fruntea comunității evreilor sefarzi din București, iar după aceea, între anii 1920-1931 a fost locțiitor (kaimakam) al șef rabinului Turciei. Rabinul Bejerano a avut concepții sioniste și s-a numărat printre întemeietorii mișcării Hovevey Tzion. Hâim Moshe Bejerano s-a născut la Stara Zagora (în turcă - Eski Zagra) în Bulgaria, în timpul dominației otomane. El era fiul lui Moshe Bejerano, din familia evreiască sefarda Bahar, al
Haim Bejerano () [Corola-website/Science/336737_a_338066]
-
cognitive, emotive și comportamentale. Elaborarea la origine a teoriei lui Ellis a fost influențată de mai mulți factori: citirea scrierilor filozofilor antici ca cei din școala stoică ca Marcus Aurelius și Epictet și moderni - precum Kant, Karl Popper, Bertrand Russell, concepțiile altor psihoterapeuți ca Alfred Adler, Karen Horney și experiențele sale personale ca de pildă modul în care și-a învins timiditatea în tinerețe. Citatul din Epictet „Oamenii nu sunt preocupați de lucruri ci de punctele de vedere din care ei
Albert Ellis () [Corola-website/Science/336806_a_338135]
-
până în secolele 17-18, înțelegerea și cercetarea minții și a problemelor mintale au fost subiecte de interes atât pentru filozofie cât și pentru știința medicală din cele mai vechi timpuri. Prin urmare, istoria psihiatriei include în mod necesar o istorie a concepțiilor despre funcțiile psihice, bolilor mintale și a tratamentului lor de la începuturile istoriei umane și până azi. În Tratatul de Medicină Internă al Împăratului Galben (sec 5 i.Hr - sec 3 î.Hr) tulburările mintale sunt explicate ca fiind urmărea tulburărilor
Istoria psihiatriei () [Corola-website/Science/336889_a_338218]
-
comportamentul uman poate fi util înțeles neurologice, mai degrabă decât filozofice sau religioase termeni. Phrenologists, de asemenea, a pus accentul pe modularitatea minții. Unii dintre studenții de la medicină, inclusiv William A. F. Browne (1805-1885), au reacționat foarte pozitiv la această concepție materialista a sistemului nervos și, implicit, de tulburare psihică. George Combe (1788-1858), o Edinburgh avocat, a devenit un rival exponent al phrenological gândire, și fratele său, Andrew Combe (1797-1847), care mai târziu a fost numit un medic de la Regina Victoria
Istoria psihiatriei () [Corola-website/Science/336889_a_338218]
-
focul direct, și acoperirea lor cu pământ, ca să nu poată fi distruse de al mortierelor. Șanțurile erau necesare, deoarece prin scăderea înălțimii zidurilor acestea ar fi fost mai ușor de escaladat. Forma rotundă, care nu oferea colțuri slabe și domina concepția fortificațiilor precedente, crea "unghiuri moarte" (v. figura) care erau ferite de focul apărătorilor, care nu putea fi dirijat de-a lungul unui zid curbat. Ca urmare, forma bastioanelor s-a schimbat din rotundă sau pătrată într-una de romb, care
Fortificație bastionară () [Corola-website/Science/337078_a_338407]
-
un stil personal de rezonanță balcanică, cu influențe ale artei decorative bizantine. A fost profesor al multor generații de arhitecți. În paralel cu arhitectura, a pictat multe acuarele (acum în arhiva Uniunii Arhitecților din România). Clădirile sale poartă amprenta unei concepții clare, care se repercutează de la volume la decorații, la finisaje și în modul limpede, definit al decupării lor în spațiul, în peisajul urban al unei capitale acum profund devastate de monumente istorice de arhitectură. (Editură Simetria) s-a născut în
Gheorghe Simotta () [Corola-website/Science/337070_a_338399]
-
de antropologie alimentară" (Junimea, 2011) este o călătorie literară pe teme culinare prin literatura universală de la Epopeea lui Ghilgameș și textele biblice până la operele literare ale unor scriitori români precum Costache Negruzzi, Mihail Kogălniceanu, Păstorel Teodoreanu și Mihail Sadoveanu. În concepția lui Petru Ursache, arta este subsumată unei dualități umano-divine, orice abordare a ei de pe una din cele două poziții fiind lacunară și deformată: „frumosul a intrat în conștiința europeană asemenea lui Ianus bifrons: cu o față luminată de sacralitatea divină
Petru Ursache () [Corola-website/Science/337138_a_338467]
-
La reuniune au participat regele Ferdinand, prim-ministrul Ion I.C. Brătianu, generalii români Constantin Prezan, Alexandru Averescu și Constantin Christescu, generalii ruși Dmitri Șcerbaciov, Nikolai Golovin, precum și generalul Henri Berthelot, șeful Misiunii Militare Franceze. în cadrul reuniunii au ieșit în evidență concepțiile diferite ale lui Averescu și Prezan, primul propunând ca rolul cel mai important să revină Armatei 2, al cărui comandant era. Ea trebuia să dea lovitura principală la joncțiunea celor două grupuri de armată inamice dispuse din Bucovina până la Oituz
Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1917 () [Corola-website/Science/337140_a_338469]
-
Poezia lui Ioan Milea glisează, potrivit criticului Iulian Boldea, „în spațiul nuanței și al imaginarului cu irizații livrești”. Poeziile sale sunt închise de multe ori în formă fixă a haiku-ului, dezvăluind un univers liric minimalist. Haiku-ul este, in concepția lui Ioan Milea, „promisiunea de a putea regăsi, prin sclipătul unei intuiții minimal exprimate, acel profund și tainic echilibru între tăcere și cuvânt, pe care poezia vremii noastre pare a-l fi pierdut”.
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]
-
Lycophron, Alkidamant, Thrasymachos, Critias) sunt tot mai implicați în luptele politice. Mai mult, aceștia susțin ideea că oamenii sunt egali de la natură și că legile sunt create pentru a apăra interesele cetățenilor. Școlile filozofice care au evoluat după sofism sunt: Concepțiile acestor școli conțineau elemente de dialectică sau de metafizică și de materialism. Deși în privința relativității legilor umane se situa în tradiția sofiștilor, Socrate respinge ideea dreptului celui mai tare și considera cunoașterea ca fiind obiectivul suprem al omului politic. Astfel
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
sunt considerați cetățeni: sclavii (considerați instrumente cuvântătoare), meșteșugarii și agricultorii (munca fiind asociată sclaviei), străinii, femeile. Unul dintre meritele marelui gânditor o constituie "teoria celor trei puteri", de unde mai târziu avea să evolueze ideea separației puterilor în stat. Astfel, în concepția sa, statul ar fi alcătuit din trei părți, de a căror bună funcționare depinde vitalitatea întregului: Formele ideale de guvernare sunt considerate: monarhia, aristocrația și "politeia" (termen aproape sinonim cu democrația constituțională modernă). Acestea, pervertite prin abuzul de putere devin
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
la baza doctrinei epicuriene (fondată de Epicur) se află materialismul. Astfel, libertatea, considerată principala valoare politică, reprezenta posibilitatea de alegere a comportamentului, precum și responsabilitatea pentru alegerea făcută. Interesul suprem era atingerea plăcerii și a fericirii. Utilitarismul este vizibil și în concepția despre stat. În opoziție cu doctrinele lui Platon și Aristotel, statul nu mai are un caracter natural, ci este rezultat al activității umane și trebuie să fie rezultatul unui contract prin care se obligă să realizeze beneficiul comun al oamenilor
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
aceasta, motiv pentru care poate fi considerat unul dintre primii viitorologi antici. În scrierile sale ("De republica", "De legibus" și "De officiis"), Cicero ierarhizează datoriile cetățeanului astfel: față de patrie, față de semeni și în ultimul rând față de genul uman. Stoic în concepție și respingând acel "otium" al epicurienilor, Cicero este adept al teoriei lui Polybius despre guvernarea mixtă, susținând necesitatea echilibrului în stat și prevenirea răsturnărilor, schimbărilor de regim, care creează în cetăți dezordine și pagube. Spre deosebire de greci, consideră că proprietatea nu
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
două mari direcții în ceea ce privește raportul dintre politică și religie. Deși intolerantă față religia greco-romanilor, Biserica Catolică asimilează elemente ale ideologiei antice, cum ar fi filozofia platonică și aristoteliană (prin intermediul bizantinilor și arabilor) și jurisprudența romană. Astfel apar "patristica" și "scolastica", concepții religioase despre lume, care nu posedă un caracter unitar și care se constituie ca două mari perioade în gândirea politică și religioasă medievală. Patristica este prima perioadă a gândirii creștine (secolele I - al VIII-lea) care a avut ca reprezentanți
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
social-politică a perioadelor următoare. Opoziția maselor față de ideologia catolică se va manifesta prin curente ca: misticismul, gnosticismul, maniheismul, donatismul, pelagismul etc. Prin lucrările sale ("Confesiunile", "Despre trinitate", "Despre împărăția cerească" ș.a.), Augustin a marcat în mod definitiv gândirea creștină europeană. Concepția sa despre lume are un caracter fideist. Astfel, statul nu ar fi o necesitate naturală, apariția sa având la origine păcatul comis de Adam și Eva. Fiind un rău necesar, statul trebuie să fie supus Bisericii, finalitatea sa fiind restabilirea
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
Puterea executivă, în același timp civilă și canonică, aparține doar divinității, față de care toți cetățenii sunt egali, deci doar teoretic există un fel de "democrație". Unul dintre primii mari filozofi arabi, Al-Farabi, a scris și câteva tratate de politică: "Despre concepțiile locuitorilor orașului virtuos", "Aforismele omului de stat", "Politica civilă". Orașul este imaginat ca un întreg, ale cărui părți interacționează ca într-un organism. Fiecărui membru al societății îi este destinată sarcina cea mai potrivită cu abilitățile sale. Șeful statului trebuie
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
la necesitatea reformei în cadrul acesteia, prin care s-a înlăturat gândirea scolastică și s-a schimbat raportul dintre stat și Biserică. Aceasta a condus ulterior la constituirea monarhiilor absolute, dar și a statelor naționale. Reprezentanții Renașterii au emis o nouă concepție prin care omul era valoarea supremă, problema centrală a societății și a politicului devenind raportul guvernanți - guvernați și nu stat - biserică, cum fusese anterior. Umaniștii, a căror ideologie puneau în centrul atenției omul, au format trei mari orientări: Uneori concepțiile
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
concepție prin care omul era valoarea supremă, problema centrală a societății și a politicului devenind raportul guvernanți - guvernați și nu stat - biserică, cum fusese anterior. Umaniștii, a căror ideologie puneau în centrul atenției omul, au format trei mari orientări: Uneori concepțiile social-politice ale umaniștilor percepeau societatea doar ca o sumă de indivizi izolați și chiar au încercat să preconizeze societatea viitoare cu un caracter utopic (cazul lui Thomas Morus și Tommaso Campanella). Umanismul s-a răspândit mai mult în rândul categoriei
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
democrație, propunând formarea unui "Consilium" mare înzestrat cu puteri legislative, iar în fruntea statului să se afle un "Consilium" mic, cu rol executiv. Ca și Machiavelli, manifestă ostilitate față de religie și preoțime. În Franța, un gânditor apropiat de Machiavelli în concepții este Jean Bodin. În lucrarea "Metoda pentru cercetarea ușoară a istoriei" își exprimă concepțiile politice, iar în "Șase cărți despre republică " pe cele juridice. Susține că statul apare independent de voința omului și că numai capii de familie pot avea
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
să se afle un "Consilium" mic, cu rol executiv. Ca și Machiavelli, manifestă ostilitate față de religie și preoțime. În Franța, un gânditor apropiat de Machiavelli în concepții este Jean Bodin. În lucrarea "Metoda pentru cercetarea ușoară a istoriei" își exprimă concepțiile politice, iar în "Șase cărți despre republică " pe cele juridice. Susține că statul apare independent de voința omului și că numai capii de familie pot avea calitatea de cetățeni. Un accent deosebit îl pune pe conceptul de suveranitate a statului
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
lucrările sale, “Filozofia democrației prin simțuri” și “Cetatea Soarelui”, Tommaso Campanella a teoretizat o organizare rațională a societății care se baza pe desființarea proprietății private, fiind astfel, alături de Thomas Morus, unul dintre cei mai importanți precursori ai teoriei comunismului. Potrivit concepției sale, monarhul ar trebui să fie ajutat de trei principi numiți astfel: Sunt suprimate deosebirile dintre sexe: femeile iau parte cu drepturi egale la adunarea poporului; ele servesc în armată, luând parte alături de bărbați la exerciții militare zilnice. Regimul economic
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]