28,495 matches
-
infracțiuni bază" din care pot proveni bunurile. Aceste considerente care au fundamentat soluția de respingere a excepției de neconstituționalitate pronunțată de Curte sunt valabile și în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe. În același sens sunt și Decizia nr. 889 din 16 octombrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 771 din 14 noiembrie 2007, Decizia nr. 517 din 9 aprilie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIE nr. 379 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273736_a_275065]
-
capabil să le desfășoare, în condițiile în care, potrivit art. 2 din Legea nr. 14/2003 , prin activitatea lor partidele politice promovează valorile și interesele naționale. Cu referire la dispozițiile art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie ( deciziile nr. 61/2010 și nr. 419/2009), apreciind că cele statuate în aceste cauze își mențin valabilitatea. Arată și că, recent, prin Decizia nr. 246/2016 *), nepublicată până la data pronunțării prezentei decizii, Curtea Constituțională a
DECIZIE nr. 287 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (4), art. 49 alin. (2), art. 50 alin. (2), art. 51 şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273727_a_275056]
-
115/2015 , apreciază că "instituie un prag de reprezentativitate rezonabil de minim 1%, ușor de atins în practică, și care nu este de natură să lipsească de conținut dreptul de vot și de a fi ales". Invocă în acest sens jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și Recomandările Comisiei de la Veneția, cuprinse în Codul bunelor practici în materie electorală. Cât privește art. 101 alin. (2) și (3) din Legea nr. 115/2015 , apreciază că "sistemul electoral astfel
DECIZIE nr. 287 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (4), art. 49 alin. (2), art. 50 alin. (2), art. 51 şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273727_a_275056]
-
art. 121 alin. (1) și art. 122 alin. (2) din Constituție, în același sens fiind și prevederile art. 3 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost interpretat în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Mai arată că prin Decizia nr. 246 din 4 mai 2016 *), nepublicată la data prezentului punct de vedere, Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 alin. (2) și (3
DECIZIE nr. 287 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (4), art. 49 alin. (2), art. 50 alin. (2), art. 51 şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273727_a_275056]
-
periodică a opiniei publice privind prezența populației la vot." ... Prin urmare, legea circumscrie în mod clar competența Biroului Electoral Central, în concordanță cu cerințele principiului legalității stabilite de art. 1 alin. (5) din Constituție, astfel cum a fost interpretat în jurisprudența Curții Constituționale. Contrar susținerilor autorilor sesizării, niciuna dintre aceste atribuții stabilite de lege nu privește legiferarea, ca activitate a Parlamentului. 26. Cât privește art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , se susține că încalcă dreptul de a fi
DECIZIE nr. 287 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (4), art. 49 alin. (2), art. 50 alin. (2), art. 51 şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273727_a_275056]
-
legiuitor nu este un indicator real și nu garantează egalitatea de șanse, ci discriminează în raport cu art. 16 alin. (3) din Constituție. Se invocă, de asemenea, încălcarea dispozițiilor referitoare la suveranitatea națională. 27. Cu privire la aceste critici, Curtea reține că, într-o jurisprudență constantă, a statuat că "suveranitatea națională, principiu fundamental al statului român, aparține, potrivit art. 2 din Constituție, poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. Textul constituțional invocat exprimă
DECIZIE nr. 287 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (4), art. 49 alin. (2), art. 50 alin. (2), art. 51 şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273727_a_275056]
-
politice și cei independenți. Astfel fiind, contrar susținerilor autorilor excepției, nu se poate reține încălcarea art. 16 din Constituție referitor la egalitatea în drepturi. 31. Cât privește proporționalitatea acestei măsuri, Curtea constată că sunt aplicabile, mutatis mutandis, considerentele care fundamentează jurisprudența sa în care a analizat constituționalitatea aceleia��i condiții legale impuse candidaților independenți, în care a reținut că o astfel de soluție legislativă impune "o condiție necesară, rezonabilă și legitimă pentru exercitarea dreptului de a fi ales, ce nu constituie
DECIZIE nr. 287 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (4), art. 49 alin. (2), art. 50 alin. (2), art. 51 şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273727_a_275056]
-
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra constituționalității acestor dispozi��ii, respingând excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie, apreciază că soluția ��i considerentele reținute în jurisprudență își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză, astfel că solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Încheierea din
DECIZIE nr. 256 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b), c), d) şi e) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273743_a_275072]
-
constituțional s-a mai pronunțat asupra constituționalității acestor dispozi��ii, respingând excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie, apreciază că soluția ��i considerentele reținute în jurisprudență își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză, astfel că solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Încheierea din 4 noiembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 4.300/312
DECIZIE nr. 256 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b), c), d) şi e) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273743_a_275072]
-
nr. 929 din 12 octombrie 2004). 20. Având în vedere cele expuse, Curtea apreciază că atât considerentele, cât și soluția din această decizie își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză, neintervenind elemente noi de natură să determine o reconsiderare a jurisprudenței Curții. 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47
DECIZIE nr. 256 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b), c), d) şi e) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273743_a_275072]
-
candidaturi, raportat la o populație de 5 ori mai mare decât cea din București. Solicită, pentru aceste argumente, admiterea excepției de neconstituționalitate. 10. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Acesta arată că, față de jurisprudența în materie a Curții, respectiv Decizia nr. 289 din 11 iunie 2016 , în prezenta cauză nu au intervenit elemente noi, de natură a modifica soluția pronunțată cu acel prilej, astfel că, pentru identitate de rațiune, solicită menținerea acesteia și respingerea
DECIZIE nr. 355 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273574_a_274903]
-
limiteze condiția ca obligațiile fiscale să fie restante la data de 31 august 2011. Prin urmare, acțiunea privind anularea art. 3 alin. (1) din O.M.F.P. nr. 2.604/2011 este întemeiată, urmând a fi admisă. În același sens există jurisprudență relevantă la nivelul instanței supreme, menționându-se Decizia nr. 1.196/2015 și Decizia nr. 1.388/2015 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția contencios administrativ și fiscal. În consecință, față de considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art.
DECIZIE nr. 3.593 din 13 noiembrie 2015 privind examinarea recursului în interesul legii cu privire la anularea art. 3 alin. 1 din Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. 2.604/03.10.2011 privind aplicarea art. XI din Ordonanţa Guvernului nr. 30/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273557_a_274886]
-
privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE); 2. întreprindere - orice entitate care desfășoară o activitate economică pe o piață, indiferent de forma juridică, de modul de finanțare sau de existența unui scop lucrativ al acesteia*1); *1) Activitate economică, conform legislației și jurisprudenței comunitare, reprezintă oferirea de bunuri, servicii sau lucrări pe o piață. ────────── 3. întreprinderi micro, mici și mijlocii sau IMM - acele întreprinderi care au mai pu��in de 250 de angajați și a căror cifră de afaceri anuală nu depășește 50
ORDIN nr. 851 din 13 iulie 2016 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 2.112/2015 privind instituirea schemei de ajutor de minimis "Sprijin acordat pentru stimularea investiţiilor asociate conservării patrimoniului şi pentru menţinerea tradiţiilor şi moştenirii spirituale". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273611_a_274940]
-
față de produsele importate; ... f) ajutoarelor acordate universităților și organizațiilor de cercetare pentru activitățile de bază, care nu fac obiectul normelor în materie de ajutoare de stat, și anume: ... (i) activitățile de formare în vederea sporirii și îmbunătățirii calificării resurselor umane. În conformitate cu jurisprudența și practica decizională a Comisiei și astfel cum s-a explicat în draftul de Comunicare privind noțiunea de ajutor de stat și Comunicarea privind SIEG*1), învățământul public organizat din cadrul sistemului național de învățământ, cu finanțare predominant sau integral publică
ORDIN nr. 852 din 13 iulie 2016 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1.731/2015 privind instituirea schemei de ajutor de minimis "Sprijin acordat microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici din spaţiul rural pentru înfiinţarea şi dezvoltarea activităţilor economice neagricole". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273621_a_274950]
-
licit al dobândirii se prezumă", este neconstituțională, deoarece are ca efect suprimarea unei garanții a dreptului de proprietate, încălcându-se astfel limitele revizuirii prevăzute de art. 152 alin. (2) din Constituție. Curtea a subliniat în acest context cele reținute în jurisprudența sa, de exemplu prin Decizia nr. 85 din 3 septembrie 1996, sau prin Decizia nr. 453 din 16 aprilie 2008 , și anume că reglementarea acestei prezumții nu împiedică cercetarea caracterului ilicit al dobândirii averii, sarcina probei revenind însă celui care
PROIECT DE LEGE nr. 609 din 28 iunie 2016 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 25 mai 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273370_a_274699]
-
nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. Arată, totodată, că libertatea economică nu este absolută, ci comportă anumite limite, astfel încât atât accesul liber al persoanei la o activitate economică, cât și exercitarea acesteia se desfășoară "în condițiile legii". CURTEA, având în vedere
DECIZIE nr. 284 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1^2) lit. b) pct. (ii) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2011 privind interzicerea achiziţionării de la persoane fizice a metalelor feroase şi neferoase şi a aliajelor acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273658_a_274987]
-
fizice de la care achiziționează asemenea deșeuri, astfel cum prevăd dispozițiile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/2011 , ceea ce, în opinia acestora, echivalează cu o operațiune de prelucrare a datelor cu caracter personal. 17. În acest context, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale (exemplu fiind Decizia nr. 768 din 18 decembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 4 martie 2015), principiul libertății economice constituie, împreună cu libera inițiativă, fundamentul economiei de piață, având un conținut normativ
DECIZIE nr. 284 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1^2) lit. b) pct. (ii) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2011 privind interzicerea achiziţionării de la persoane fizice a metalelor feroase şi neferoase şi a aliajelor acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273658_a_274987]
-
intereselor legitime ale tuturor. 19. Prin urmare, pentru considerentele mai sus expuse, Curtea a constatat că prevederile legale criticate nu contravin normelor constituționale invocate de autorii excepției de neconstituționalitate. 20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art.
DECIZIE nr. 284 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1^2) lit. b) pct. (ii) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2011 privind interzicerea achiziţionării de la persoane fizice a metalelor feroase şi neferoase şi a aliajelor acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273658_a_274987]
-
1 din Protocolul nr. 1 în cauze care au ridicat probleme similare celor din cererile prezente (a se vedea, de exemplu, Fundația Cămine de Elevi ale Bisericii Reformate și Stanomirescu, citată anterior, pct. 78, și toate referințele din aceasta). 10. Jurisprudența sa se bazează pe principiul potrivit căruia dreptul de acces la o instanță, protejat de art. 6, ar fi iluzoriu dacă sistemul juridic intern al unui stat contractant ar permite ca o hotărâre judecătorească definitivă și obligatorie - care dă naștere
HOTĂRÂRE din 17 martie 2015 în Cauza Ignătescu şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273656_a_274985]
-
și dacă dreptul intern al înaltei părți contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecințelor acestei încălcări, Curtea acorda părții lezate, dacă este cazul, o reparație echitabilă." 16. Având în vedere documentele pe care le are la dispoziție și jurisprudența în materie (a se vedea Fundația Cămine de Elevi ale Bisericii Reformate și Stanomirescu, citată anterior, pct. 90-91), Curtea consideră rezonabil să acorde reclamanților sumele menționate în tabelul anexat. 17. Curtea nu acordă nicio sumă cu titlu de despăgubire pentru
HOTĂRÂRE din 17 martie 2015 în Cauza Ignătescu şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273656_a_274985]
-
1990 și în Regulamentul de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară nr. 700/2014, necorelare ce a determinat, în viziunea acestora, o încălcare a dispozițiilor art. 44 din Constituție. 17. Plecând de la aceste premise, în jurisprudența sa, Curtea a statuat constant că nu se poate pronunța asupra neconcordanțelor dintre diferite norme juridice, ci numai asupra înțelesului dispozițiilor legale criticate în raport cu prevederile și principiile constituționale. De exemplu, prin Decizia nr. 495 din 16 noiembrie 2004 , publicată în
DECIZIE nr. 285 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273662_a_274991]
-
al justiției, care nu poate fi învestită în mod gratuit, legiuitorul a apreciat că restituirea taxei de timbru în situația renunțării la un anumit moment dat la judecată se justifică, după caz, integral, parțial sau proporțional. În acest sens invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 432 din 13 septembrie 2005 . 10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale
DECIZIE nr. 283 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (1) lit. d) teza a doua coroborate cu cele ale art. 45 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273657_a_274986]
-
justifică restituirea taxei de timbru (a se vedea Decizia nr. 432 din 13 septembrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 3 octombrie 2005). 18. Cu privire la modalitatea de restituire a taxei judiciare de timbru, în jurisprudența sa în materie, Curtea a reținut că, în momentul în care justiția a fost învestită cu judecarea unei cauze, mecanismul pe care îl presupune declanșarea și desfășurarea unui proces a fost deja pus în mișcare, ceea ce implică o serie de
DECIZIE nr. 283 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (1) lit. d) teza a doua coroborate cu cele ale art. 45 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273657_a_274986]
-
și se justifică în mod obiectiv și rezonabil, astfel că situația particulară ivită și motivată prin existența uneia extraordinare este una care reclamă, evident, o diferență de tratament juridic. 13. Cu privire la afectarea dreptului de proprietate privată, Guvernul face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale potrivit căreia statul, prin adoptarea ordonanței de urgență, nu neagă existența și întinderea despăgubirilor constatate prin hotărâri judecătorești și nu refuză punerea în aplicare a acestora. Măsura criticată este mai degrabă una de garantare a dreptului de proprietate
DECIZIE nr. 378 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012 privind luarea unor măsuri în domeniul învăţământului şi cercetării, precum şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute în hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274032_a_275361]
-
de tratament juridic este discriminatorie atunci când nu este justificată în mod obiectiv și rezonabil, aceasta însemnând că nu urmărește un scop legitim sau nu păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și obiectivul avut în vedere. Totodată, în conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, statele beneficiază de o anumită marjă de apreciere în a decide dacă și în ce măsură diferențele dintre diversele situații similare justifică un tratament juridic diferit, iar scopul acestei marje variază în funcție de anumite circumstanțe, de domeniu și
DECIZIE nr. 378 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012 privind luarea unor măsuri în domeniul învăţământului şi cercetării, precum şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute în hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274032_a_275361]