28,509 matches
-
de Est, justificându-se prin necesitățile de apărare ale Indiei în Asia de Sud-Est. După incidentul din Rann Of Cutch, din aprilie 1965, au urmat pregătirile, soldate cu secesiunea Pakistanului de Est și declararea statului Bangladesh, în decembrie 1971. Astfel a fost remarcată și o altă tendință, aceea de a acționa împotriva Pakistanului prin realizarea unor obiective, limitate la acțiuni militare complete, soldate cu victorii, așa cum s-a întâmplat în războaiele din 1965 și 1971 și la extinderea unor conflicte, în afara subcontinentului Indian
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
instanțele judecătorești a diverselor și complexelor aspecte pe care le ridică dreptul de proprietate al soților asupra bunurilor comune. Comunitatea de bunuri a soților nu poate constitui prin natura sa juridică o societate, deși între ele există unele asemănări. Așa cum remarcă, pe bună dreptate, M. Eliescu, "aceste netăgăduite asemănări nu sunt însă îndestulătoare pentru a ne permite să vedem în comunitate o societate"16. În conformitate cu prevederile art. 1491, combinat cu art. 1492 alin. (2) C. civ., societatea civilă este un contract
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
percepția asupra cadrului în care opereaz] s-a schimbat. Deși contextul ține în mare m]sur] de moral] (e bine s] r]zbuni uciderea f]r] motiv a altcuiva), logica aplic]rii principiului moral este complet amoral]. Nu fac aceast] remarc] pentru a acuză populația Nuer de confuzie în gândire, ci pentru a ilustra universalitatea enigmelor morale provocate de aplicarea aparent inevitabil] a unor combinații de principii orientate diferit (în cazul acesta, etică și logica amoral]) pentru a rezolva probleme morale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
curiozitatea de a intra în contact cu alte comunit]ți; acest comportament primitiv și firesc este în același timp și constant (chang tao), el fiind posibil doar prin refuzul de a acționa în baza raționamentelor estimative (wu-wei). Dup] cum am remarcat în gândirea lui Mo Tzi și a lui Confucius, metodele contrastive utilizeaz] aceleași noțiuni, cum ar fi: binele și r]ul, frumosul și uratul, noblețea și josnicia etc. Totuși, cei doi nu sunt de acord cu privire la metodele de stabilire a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
înv]ț]tură cu privire la r]splat] nu este înțeleas]. Milostenia se aseam]n] unui experiment cu turnesol. Donațiile și moștenirile au avut adesea drept scop câștigarea ing]duinței lui Dumnezeu, nefiind un semn al bucuriei, închinat gratiei divine. Este de remarcat faptul c] Iisus nu a stabilit norme etice precise și detaliate. Întrebat dac] se cuvine a da dajdie Cezarului sau nu (Maț. 22,21), El a r]spuns: „Dați dar Cezarului ce este al Cezarului și lui Dumnezeu ce este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dominicanii și franciscanii - a c]ror activitate a determinat în mare m]sur] caracterul unei epoci fructuoase din istoria culturii occidentale. În continuarea acestei perioade a urmat o altă de relativ] infertilitate. Mai exact, nici m]car un singur filosof remarcat de istorie nu s-a n]scut în secolul al XIV-lea. (Cel mai bun candidat pentru acest statut, si anume, John Wyclif, 1320-1384, a fost mai mult teolog și om al bisericii.) Totuși, noua să dezvoltare a generat idei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
preocuparea lor pentru funcțiile biologice deoarece concluziile lor nu s-ar susține altfel. Plecând de la aceast] premis] și în ciuda obiecțiilor sale fâț] de acest tip de argumentare, observ]m c] și Finnis poate fi suspectat de o oarecare contaminare.) O remarc] final]: s-a observat uneori c] termeni precum „natură”, „naturalul” sunt periculoși prin ambiguitatea lor bazat] pe sensurile descriptiv și normativ. Dreptul natural eșueaz] tocmai prin aceast] ambiguitate. Ambiguitatea este destul de real] și afecteaz] multe încerc]ri de teoretizare. Totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care s-au n]scut pur și simplu sub acel guvern]mânt și trebuie s] se supun] automat legilor acestuia? În al doilea rând, contractualiștii susțin c] trebuie s] ne supunem deoarece trebuie s] ne respect]m promisiunile, dar, așa cum remarcă Hume, si ei „sunt puși în dificultate de întrebarea: De ce ar trebui s] ne respect]m promsiunile?” (Barker, 1960, p. 229). Aceleași elemente care pun în discuție existența unei obligații politice naturale arunc] o umbr] de îndoial] asupra existenței unei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
raționalist se caracterizeaz] printr-un înalt grad de credibilitate. Exist] tendința de a crede c] o acțiune contrar] intereselor personale necesit] justificare, iar aceast] justificare este obținut] tocmai dovedind c] acțiunea corespunde, la urma urmei, propriilor interese. Într-o cunoscut] remarc], episcopul Butler afirmă urm]toarele: „Atunci cand ne acord]m o or] de liniște și odihn], nu putem g]și o explicație acestui fapt pan] ce nu vom fi convinși c] el este spre fericirea noastr] sau cel puțin nu împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ca având o influent] absolut] sau categoric]; aflat în situația de a alege între a minți și a face r]u cuiva, individul trebuie s] aprecieze care dintre cele dou] alternative este mai greșit]. Având în vedere acest lucru, putem remarcă apropierea de consecvențialism decât de deontologie. 3) Deși, dup] cum s-a observat, este esențial] restrângerea normelor deontologice precum și diferențierea acțiunilor permise (care au totuși urm]ri negative) de cele nepermise (constând în înf]ptuirea r]ului), r]mane incert
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
filosofice pe aceast] tem] se reg]sesc în Dialogurile lui Platon, în care Socrate se înfrunt] cu generalii atenieni Laches și Nicias cu privire la definiția curajului. Înaintea lui Socrate, curajul era, f]r] îndoial], considerat o virtute (dup] cum se poate remarcă în cazul personajelor r]zboinice evocate de Homer), ins] adev]rata natur] a curajului a devenit o dilem] în secolul al V-lea î.Hr. În contextul în care navigatorii atenieni au început s] r]spândeasc] în patria de obârșie felurite
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
oameni și animale). Filosoful german Frederich Nietzsche a scris despre modul de formare a caracterului prin intermediul orgoliului și al imaginii prototipice. Și de aceast] dat] vorbim despre o form] idealist] de caracter, incompatibil] cu egalitatea moral]. Idealul lui Nietzsche se remarc] nu atât prin ceea ce afirm], cât prin ceea ce respinge (etică iudeo-creștin]). Ins] nici autorul însuși nu a fost pe deplin conștient de intensitatea caracterului anticreștin al teoriei sale. El este ins] conștient c] idealul s]u de „supraom” (übermensch) nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de regim politic. Nu este un avantaj minor pentru o noțiune moral] faptul c] acestea ar trebui privit] ca fiind valid] pentru multe națiuni și culturi, si c] ar trebui m]car s] aib] potențialul de a obliga guvernele s] remarce importantă constrângerilor morale. iv. Pro și contra drepturilor Acestea fiind spuse, ne putem întoarce la întreb]rile specifice menționate mai devreme: 1) Cine sau ce anume poate avea un drept? Diferiți scriitori au sugerat o varietate de criterii referitoare la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sl]bit] de acceptarea faptului c], în practic], serviciile publice și private din ț]rile bogate nu vin în întâmpinarea nevoilor oamenilor, iar guvernele și oamenii bogați din statele s]race nu își utilizeaz] la maxim capacit]țile. O alt] remarc] este relevant] aici. Trebuie s] ne pese de cei mai puțin fericiți din cadrul propriilor noastre societ]ți și s] sprijinim înființarea serviciilor publice de educație, s]n]țațe și altele asemenea, dar nu trebuie ignorat faptul c] s]r]cia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de corupție. Putem deduce c] filosofii și alți teoreticieni s-au compl]cut de fapt în a atribui și accepta neutralitatea și lipsa de schimbare a acestor circumstanțe care de fapt genereaz] alternativele de tip „mâini murdare”. Robert Fullinwider a remarcat c] avem nevoie de politicieni în aceeași m]sur] în care avem nevoie de gunoieri, și în ambele cazuri ar trebui s] ne aștept]m că aceștia s] nu fie prea „curați”. Odinioar], era nevoie de persoane care s] strâng
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o team] morbid], dar și dorința de a nu m] g]și niciodat] aproape de el. Oricum, aceasta nu este o schimbare a dorințelor mele controlat] de rațiune. Este o schimbare irațional] a dorințelor mele. Trebuie s] facem aici o prim] remarc]. Contrar exemplului pe care tocmai l-am dat, s] presupunem c] resimt dorința de a nu fi niciodat] aproape de un p]ianjen pentru c] ajung s] cred, în mod fals, c] p]ianjenii eman] un miros nepl]cut. Cu sigurant
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
p]rea inofensiv acest tip de generalizare; ar fi dificil s] suger]m c] avem nevoie de o capacitate special] pentru a o realiza. Astfel, se presupune c] intuiția corect] trebuie s] apar] în stadiul incipient, în momentul în care remarc]m o tr]s]tur] a situației, care s] indice ceea ce ar trebui s] facem. Ideea este c] nu ne putem plânge în condițiile în care noi decidem s]-i permitem acelei tr]s]turi s] ne influențeze. Problemă apare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
degrab] sper]m s] o consider]m important] pentru c] este important]. Adev]rul ei se afl] acolo pentru că noi s]-l recunoaștem, si dac] nu îl recunoaștem atunci exist] un adev]r pe care nu am reusit s]-l remarc]m. De aceea, întreaga problem] este delicat]. Ross vrea s] spun] c] acest simt este justificat; în general, el pretinde c] teoria să este valabil] pentru gândurile morale obișnuite, și ar pretinde c] se aplic] și în acest caz. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceea de a distinge între dou] concepții ale obiectivit]ții (Nagel suține c] exist] doar una, dar este o chestiune de gradualitate). Prima concepție consider] obiectiv acel ceva care exist] independent de r]spunsul sau faptul omului de a-l remarcă și în acest sens faptele fizice sunt obiective, iar faptele morale nu. A doua concepție consider] obiectiv acel ceva care exist] independent de orice r]spuns uman particular. Aceasta este o concepție mai extins] a obiectivului. În acest sens, culorile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
culoarea este astfel obiectiv]. Nu este obiectiv] în sensul mai accentuat întrucât culoarea este ceva care în mod esențial are de-a face cu aparentă, iar aparentă este aparent] pentru noi; astfel culoarea nu poate exista dac] omul nu o remarc] sau nu r]spunde la stimulul respectiv. McDowell susține c] valorile au ce a de-a doua form] mai modest] de obiectivitate și se folosește de această pentru a ar]ta c] pot exista fapte obiective despre ceea ce este bine
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
asupra c]reia insist] Simon Blackburn care întreab] din nou cum ar trebui s] recunoaștem noi existența acestor motive. Dac] se sugereaz] c] ele sunt în vreun fel similare culorilor, probabil c] le-am remarcă în același fel în care remarc]m culorile. Dar descoperim ce culoare au lucrurile intrând în relații cauzale cu ele. Exist] o poveste cauzal] complex] despre cum ne pot impresiona culorile obiectelor. Dar nu exist] o astfel de poveste despre cum ne pot influența valorile sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
impresiona culorile obiectelor. Dar nu exist] o astfel de poveste despre cum ne pot influența valorile sau motivele. Acest lucru se întâmpl] pentru c] ele nu sunt deloc capabile s] între în relații cauzale; prin urmare, faptul c] noi le remarc]m nu poate fi interpretat ca un fel de r]spuns la ceea ce exist] independent. În schimb, ar trebui s] accept]m c] proiect]m propriet]ți morale într-o lume care nu are în ea ins]și astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se va întâmpla în societate dac] soțiile nu ascult], și fapte despre ceea ce cred oamenii. Primele sunt fapte obiective, celelalte subiective. Definirea cuvintelor morale în termeni de fapte subiective ar fi un tip de descriptivism naturalistic. Este util totuși s] remarc]m c] nu exist] o distincție important] între acest fel de subiectivism și intuiționism; deoarece intuițiile și convingerile morale sunt și ele fapte obiective - fapte despre ceea ce cred oamenii; și de aceea multe dintre obiecțiile acceptate în mod obișnuit împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Așadar, cea mai interesant] întrebare este: dezvoltarea moral] și cea psihologic] sunt legate în așa fel încât dezvoltarea moral] s] mearg] mân] în mân] cu dezvoltarea psihologic] - sau cel puțin cu anumite aspecte ale dezvolt]rii psihologice? Lawrence Kohlberg se remarc] printre cei care au oferit un r]spuns afirmativ și sistematic la aceste întreb]ri. El consider] c] exist] etape definitive de dezvoltare moral] și, mai mult decât atât, c] exist] o anumit] congruent] între această și dezvoltarea psihologic]. Mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este capacitatea noastr] de compasiune dat] fiind exprimarea ei complet] și cât mai logic] în contextul interacțiunii sociale (vezi și conceptul potențialului de universalizare, discutat în acest volum în capitolul 14, „Etică lui Kant”, si capitolul 40, „Prescriptivismul universal”). Așa cum remarc] Kohlberg: „Oricine înțelege valorile vieții și propriet]ții recunoaște c] viață este moral mult mai valoroas] decât proprietatea” (1981, p. 123). O persoan] din Etapă 6 vede acest lucru la fel cum cineva vede noaptea urmând zilei. Înainte de a examina
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]